Densitatea minerală osoasă este un parametru biomedical de care nu prea ţinem cont până când nu apar fracturile osteoporotice. ,,Una din cauzele fracturilor o reprezintă osteoporoza, respectiv densitatea osoasă scăzută”, a atras atenţia conf. univ. dr. Andrea Ildiko Gasparik, preşedintele Asociaţiei de Prevenire a Osteoporozei din România (ASPOR) la cea de-a doua ediţie a dezbaterii Osteoporosis360.
La fiecare 3 secunde o persoană de pe Glob suferă o fractură osteoporotică. Cum pot fi prevenite fracturile osteoporotice, dar şi cum trebuie să-şi reamenajeze casa persoanele cu osteoporoză a explicat conf. univ. dr. Andrea Ildiko Gasparik, la evenimentul online organizat de redacţia 360medical, care face parte din seria conferinţelor 360 APT .
În opinia medicului, fracturile stau pe 3 piloni, unul este osteoporoza, al doilea riscul de căderi şi al treilea starea sau forţa musculară. ,,Cred că fiecare din aceşti 3 piloni trebuie ţintiţi atunci când încercăm să prevenim osteoporoza”, a precizat conf. univ. dr. Andrea Ildiko Gasparik, care a explicat că fiecare dintre noi ne clădim o masă osoasă până la 25 de ani, apoi avem un platou, după care începem să pierdem atât de mult încât ajungem într-un prag de fractură osteoporotică. Medicul a spus că masa musculară are o curbă similară cu cea a densităţii minerale osoase, şi pe care putem s-o influenţăm în funcţie de stilul nostru de viaţă.

Uniunea Europeană va restricţiona concentraţiile din produse pentru patru „substanţe chimice veşnice” începând de anul viitor. Concentraţiile pentru patru aşa-numite „substanţe chimice veşnice” din produse, care prezintă un pericol pentru sănătate, vor fi restricţionate începând cu 2023, a anunţat miercuri Comisia Europeană, informează Agerpres.
Substanţele perfluoroalchilate (PFAS) pot avea efecte negative asupra sistemului imunitar, dezvoltării fetusului şi a nou-născutului, precum şi asupra colesterolului, precizează Comisia Europeană într-un comunicat.
„Astăzi, facem încă un pas pentru a spori nivelul de siguranţă alimentară în Uniunea Europeană şi de a-i proteja mai bine pe cetăţeni de substanţele chimice nocive”, a menţionat comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, într-o declaraţie. PFAS sunt cunoscute şi sub denumirea de „substanţe chimice veşnice” întrucât compoziţia lor chimică nu le permite să se descompună în mod natural.
„Aceste noi reguli demonstrează angajamentul nostru de a pune sănătatea cetăţenilor pe primul loc”, a mai spus Kyriakides.
Aceste substanţe sunt utilizate într-o gamă variată de produse prevăzute cu un înveliş rezistent la apă şi pete, cum ar fi tigăi pentru gătit, pelerine de ploaie, covoare şi spumă pentru stingerea incendiilor.

Celulele vizuale din retină aflate pe moarte din cauza unor boli oculare sunt transportate în afara retinei înainte ca acest proces să aibă loc, a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă germani. Oamenii de ştiinţă de la Deutsches Zentrum für Neurodegenerative Erkrankungen (DZNE) şi Centrul pentru Terapii Regenerative Dresden (CRTD) de la TU Dresden au descoperit într-un nou studiu că celulele cu rol în producerea vederii sunt transportate în afara retinei în unele boli oculare, înainte ca acestea să moară.
Pentru aceste cercetări, echipa a folosit retine umane miniaturale produse în laborator, aşa-numiţii organoizi retinieni.
Descoperirile au fost publicate în noul număr al revistei Nature Communications, avansând perspective de cercetare complet noi, în special în legătură cu degenerescenţa maculară legată de vârstă (DMLV). „Acest principiu, cunoscut sub numele de ’îndepărtare celulară’, nu a fost încă studiat în bolile neurodegenerative”, spune prof. Mike Karl, care conduce grupul de cercetare. DMLV este principala cauză pentru orbire şi pentru deficienţe vizuale severe în Germania. Se estimează că un sfert dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani, din această ţară, suferă de DMLV.

Aproape 10 milioane de oameni din întreaga lume sunt afectaţi de Boala Parkinson, o maladie neurodegenerativă cu cea mai rapidă creştere din rândul afecţiunilor neurologice. FDA a aprobat o aplicaţie mobilă pe Apple Watch pentru monitorizarea bolii Parkinson.
Aproximativ 500.000 de americani suferă de boala Parkinson. Aplicaţia Parky de la startup-ul digital h2o Therapeutics monitorizează simptomele bolii Parkinson, precum tremor şi diskinezie, prin Apple Watch. Aplicaţia poate fi folosită pentru a partaja date între pacienţi şi profesioniştii din domeniul medical cu privire la evoluţia bolii. Parky foloseşte instrumentul Apple Movement Disorder API, care a fost validat într-un studiu pe 343 de pacienţi publicat în Science Translational Medicine anul trecut.
„Credem că Parky va aduce o mare valoare comunităţii cu boala Parkinson fiind un sistem de date uşor scalabil“, a declarat Yagmur Selin Gulmus, fondatorul h2o therapeutics, o companie cu sediul în Turcia, care mai are alte două produse terapeutice digitale în curs de dezvoltare, bazate pe dispozitive portabile.
Boala Parkinson îşi poate dubla numărul pacienţilor până în 2030, potrivit estimărilor. În Europa 1,5 milioane de oameni suferă de această boală, iar în ţara noastră trăiesc peste 70.000 de bolnavi cu Parkinson.

Pe 5 decembrie este celebrată în lumea întreagă Ziua internaţională a voluntarilor. Preşedintele României a semnat un decret prin care conferă Ordinul Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social unor asociaţii de pacienţi din România cu ocazia Zilei Internaţionale a Voluntariatului, în semn de apreciere pentru activitatea neobosită în sprijinul celor aflaţi în nevoie, pentru altruismul, dedicarea şi preocuparea permanentă manifestate în promovarea valorilor şi principiilor de solidaritate socială.
Decretul a fost semnat de Preşedintele României, Klaus-Werner Iohannis, pe 28 noiembrie 2022 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 1147, partea I din 29 noiembrie.
Se conferă Ordinul Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului şi Angajament Social în grad de Cavaler: Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Alianţei Naţionale pentru Boli Rare din România (ANBR), Asociaţiei Române de Terapii în Autism şi ADHD, Asociaţiei Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale, Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), Asocia?ţei Na?ţonale pentru Protecţia Pacienţilor, Asociaţiei Învingătorii Sclerozei Multiple (AISM), Asociaţiei Copiilor şi Tinerilor Diabetici — Mureş (ASCOTID), Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV, Asociaţiei Naţionale a Hemofilicilor din România şi Asociaţiei Române de Hemofilie.

Vitamina D joacă un rol esenţial în menţinerea echilibrului calciului şi dezvoltarea unei mase osoase de vârf optime a copiilor şi adolescenţilor. ,,Vitamina D este importantă la toate vârstele”, a subliniat şef Lucrări dr. Cristina Căpăţînă, medic primar endocrinolog, coordonator al programului naţional al Ministerului Sănătăţii de screeening al vitaminei D, în cadrul celei de-a doua ediţii a evenimentului Osteoporosis360, organizată de redacţia 360medical.ro.
Osteoporoza, o afecţiune tipică a adultului şi mai cu seamă a adultului vârstnic, este strâns legată de deficitul de vitamina D, dar medicul endocrinolog a atras atenţia că ,,un deficit sever important de vitamina D are consecinţe, uneori chiar ireversibile la toate grupele de vârstă”.
Şef Lucrări la Catedra de endocrinologie a UMF Carol Davila, dr. Cristina Căpăţînă a explicat că la sugari şi copiii mici, boala care rezultă dintr-un deficit sever de vitamina D se numeşte rahitism. ,,Este o boală, de fapt, a cartilajelor de creştere, prin care osificarea acestora este îngreunată, este deteriorată şi, în timp, se ajunge la deformări ale oaselor lungi, la tot felul de modificări care pot fi ireversibile, dacă afecţiunea nu este recunoscută la timp sau, cel mai bine, prevenită”.

Cea mai detaliată hartă realizată vreodată care arată legăturile de comunicare dintre hipocamp – centrul de control al memoriei creierului – şi restul creierului a fost creată de oamenii de ştiinţă australieni, şi poate schimba modul în care ne gândim la memoria umană. Oamenii de ştiinţă au creat cea mai detaliată hartă de până acum a „autostrăzilor neuronale” care conectează banca de memorie a materiei cenuşii – hipocampul – cu restul creierului uman, dezvăluind modele neaşteptate de conexiuni între regiuni.
„Am fost surprinşi să găsim mai puţine conexiuni între hipocamp şi zonele corticale frontale şi mai multe conexiuni cu zonele de procesare vizuală timpurie decât ne aşteptam să vedem”, spune psihologul Marshall Dalton, de la universitatea din Sydney.
Deşi există încă multe dezbateri cu privire la rolul precis pe care îl are hipocampul în legătură cu memoria, neurologii sunt încrezători că acesta joacă un rol cheie în construirea memoriei şi integrarea acesteia cu percepţia umană pentru a permite luarea deciziilor cu privire la viitor. O mai bună înţelegere a modului în care funcţionează hipocampul în context cu alte zone ale creierului ar putea ajuta într-o zi la combaterea declinului memoriei.
Folosind o nouă tehnică de imagistică numită imagistică ponderată prin difuzie – un tip de scanare RMN care utilizează difuzia moleculelor de apă prin ţesuturi pentru a genera contrast – oamenii de ştiinţă au creat o hartă de înaltă rezoluţie a conexiunilor dintre hipocamp şi cortexul cerebral din creierul a şapte persoane femei adulte sub 35 de ani.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a menţinut recomandarea anterioară de retragere a autorizaţiilor de punere pe piaţă pentru medicamentele care conţin clorhidrat de amfepramonă, indicate în tratamentul pacienţilor cu obezitate. Recomandarea a fost emisă în luna iunie, însă comitetul de farmacovigilenţă (PRAC) al EMA a reexaminat decizia, la solicitarea companiilor care comercializează aceste medicamente.
Anunţul din iunie a fost făcut la peste un an după ce agenţia a demarat o evaluare a acestor medicamente, la solicitarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR). Recomandarea a fost emisă în urma unei evaluări care a constatat că măsurile de restricţionare a utilizării acestor medicamente, din motive de siguranţă, nu au fost îndeajuns de eficiente. Experţii din cadrul PRAC au constatat că medicamentele au fost utilizate pe o perioadă mai îndelungată decât perioada maximă recomandată de 3 luni, crescând astfel riscul de apariţie a unor reacţii adverse grave, cum ar fi hipertensiunea arterială pulmonară (tensiune arterială crescută în arterele pulmonare) şi dependenţă.

Ministerul Sănătăţii a actualizat din nou tarifele pentru prestaţiile efectuate de direcţiile de sănătate publică (DSP) şi de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), la mai puţin de 3 luni după precedenta modificare. Principala modificare este majorarea semnificativă a tarifelor pentru prestaţiile legate de medicina muncii. 
Măsura este cuprinsă într-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 3.421/2022), publicat luni în Monitorul Oficial. Noul ordin înlocuieşte ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.459/2022 (privind aprobarea Listei tarifelor pentru prestaţiile în domeniul sănătăţii publice efectuate la nivelul direcţiilor de sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de către Institutul Naţional de Sănătate Publică), intrat în vigoare la finalul lunii august.
Ordinul nr. 2.459/2022 a majorat semnificativ tarifele pentru prestaţiile efectuate de DSP şi INSP, cu cel puţin 25%, şi a introdus noi tipuri de prestaţii.
În noul ordin, principalele modificări sunt la tarifele pentru prestaţii referitoare la medicina muncii, care cresc semnificativ, celelalte tarife rămânând la nivelul stabilit în luna august.
Astfel, tariful pentru determinarea şi evaluarea expunerii la zgomot se majorează cu 87,5%, de la 80 lei la 150 lei pentru un loc de muncă, cel pentru determinarea efortului profesional preponderent fizic – de la 90 lei la 235 lei pe loc de muncă (+161%), iar cel pentru un examen clinic general urcă de la 45 lei la 80 lei (+77%) pentru o persoană.

Concentraţia de spermatozoizi, unul dintre factorii fertilităţii masculine, a scăzut semnificativ la nivel global în ultimele decenii, potrivit unui studiu amplu, iar oamenii de ştiinţă nu ştiu de ce. Numărul de spermatozoizi în rândul bărbaţilor din întreaga lume scade într-un ritm accelerat, după ce s-a înjumătăţit în ultimii 40 de ani.
„Concentraţia de spermatozoizi a scăzut semnificativ între 1973 şi 2018”, au rezumat autorii unui studiu amplu publicat marţi, în revista Human Reproduction Update, care solicită măsuri pentru a opri această scădere.
Cercetarea, de o amploare fără precedent pe acest subiect, confirmă concluziile unui studiu anterior al aceleiaşi echipe, condusă de epidemiologul israelian Hagai Levine, şi publicat în 2017, care a făcut obiectul a numeroase critici, mai ales pentru că concluziile sale se refereau doar la anumite ţări, toate occidentale, din America de Nord, Europa, Australia şi Noua Zeelandă.
În recentul studiu, condus de acelaşi epidemiolog, care actualizează cercetările din 2017 şi include mai multe date, autorii au putut concluziona că tendinţa scăderii concentraţiei lichidului seminal se referă şi la populaţia din America de Sud, Asia şi Africa.