Bacteriile care provoacă lepra ar putea deţine secretul pentru repararea şi regenerarea în siguranţă a organismului, spun cercetătorii de la universitatea din Edinburgh. Experimentele pe animale au descoperit capacitatea remarcabilă a bacteriilor de aproape a dubla dimensiunea ficatului prin stimularea creşterii sănătoase a acestui organ vital.
Boala Hansen (lepra) ar putea deţine cheia vindecării bolilor hepatice, punând capăt nevoii de transplant de organe, potrivit unor noi cercetări efectuate de oameni de ştiinţă de la universitatea din Edinburgh. Lepra este o boală infecţioasă gravă, una dintre cele mai vechi din lume, fiind cunoscută încă din antichitate, dar bacteriile care o cauzează pot avea şi capacitatea surprinzătoare de a creşte şi de a regenera un organ vital.
Descoperirile sugerează posibilitatea de a adapta acest proces natural pentru a reînnoi ficatul îmbătrânit şi pentru a creşte durata de sănătate – durata de viaţă fără boli – la oameni.

Preţurile pentru 34 de medicamente din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed) vor fi diminuate cu 5% pentru o perioadă de un an, după respingerea preţurilor de către Ministerul Sănătăţii.
Masura este prevazută într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, care prevede diminuarea cu 5% a preţurilor pentru perioada 24 noiembrie 2022 – 23 noiembrie 2023. Legislaţia prevede ca deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă (DAPP) sunt obligaţi să comercializeze medicamentele timp de 12 luni de la respingerea preţurilor, fără a depăşi această perioada, la cel mai mic preţ dintre preţul de referinţă şi preţul propus de către DAPP.
Preţurile sunt stabilite de Ministerul Sănătăţii (pe baza valorii minime a preţului rezultat ca urmare a analizei comparative cu preţurile din cele 12 ţări de comparaţie), la care s-a aplicat o diminuare de 5%. Decizia a fost luată în urma procesului de corecţie a preţurilor din Canamed din acest an, în urma căruia pentru 70 de medicamente preţurile solicitate de către DAPP nu au fost în concordanţă cu prevederile legislaţiei, potrivit Ministerului Sănătăţii, iar DAPP nu au acceptat preţurile stabilite de către minister în urma emiterii deciziilor de respingere a propunerilor de preţ.

Listele de aşteptare în spitalele din Marea Britanie ating niveluri record: peste 7 milioane de persoane aşteaptă să primească un tratament. Un număr record de britanici aşteaptă să primească un tratament în spitalele din Regatul Unit, potrivit datelor oficiale publicate joi şi care stau mărturie pentru criza prin care trece sistemul public de sănătate din Marea Britanie (NHS), informează agenţii internaţionale de presă preluate de Agerpers.
De la începutul pandemiei de Covid-19, NHS întâmpină mari dificultăţi în a scurta listele de aşteptare cu care se confruntă pacienţii, indiferent dacă este vorba de efectuarea unor analize medicale, inclusiv pentru tratamentul împotriva cancerului, sau de a beneficia de îngrijiri medicale de rutină sau de urgenţă.
Aproape 7,1 milioane de persoane aşteptau încă la sfârşitul lunii septembrie să fie tratate, un nivel ce nu a mai fost atins din august 2007, când a fost creat acest indicator. Aproape o cincime dintre persoane aşteaptă un tratament de mai mult de un an, chiar dacă numărul persoanelor care aşteaptă de peste 18 luni a scăzut cu aproape 60%, au precizat reprezentanţii NHS. Conform acestor date, serviciile de urgenţe se confruntă cu o creştere continuă a numărului de persoane care aşteaptă peste 12 ore pentru a obţine un pat într-un spital.

O nouă cercetare care se concentrează pe populaţii europene a descoperit că utilizarea regulată a unor medicamente destinate să trateze colesterolul ridicat, sau să controleze diabetul de tip 2, poate reduce riscul unei persoane de apariţie a degenerescenţei maculare legată de vârstă (DMLV).
Rezultatele unui studiu al consorţiului European Eye Epidemiology (E3), din care fac parte 29 de grupuri din 12 ţări europene, care a efectuat o analiză comasată a tuturor dovezilor relevante disponibile indică o asociere clară între medicamente comune şi o incidenţă mai scăzută a degenerescenţei maculare legată de vârstă în rândul europenilor.
DMLV reprezintă o problemă majoră de sănătate la scară globală, fiind cauza principală a pierderii vederii în rândul persoanelor de vârsta a treia, din ţările cu venituri mari.
Numai în Europa, aproximativ 67 de milioanede oameni trăiesc cu această boală. Estimările arată că numărul noilor cazuri va creşte considerabil în următoarele decenii, pe măsură ce durata medie de viaţă continuă să crească.
DMLV deteriorează zona centrală a retinei responsabilă cu acuitatea vizuală, scăzând capacitatea unei persoane de a vedea detaliile fine. Medicii spun că numeroşi factori genetici şi de mediu asociaţi cu îmbătrânirea pot declanşa DMLV, dar încă nu este destul de clar cum poate fi prevenită sau încetinită progresia bolii la un adult obişnuit.

Colegiul Medicilor din România (CMR) doreşte schimbarea sistemului actual de gestionare a greşelilor medicale, pentru a crea premisele învăţării din erori. Astfel, CMR a anunţat că a lansat o serie de dezbateri publice pe tema greşelilor medicale şi drepturilor pacienţilor, în situaţia în care o greşeală asociată asistenţei medicale le produce prejudicii.
“În acest moment, în sistemul medical românesc nu sunt create premisele învăţării din greşeli, o condiţie necesară pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical. De asemenea, modul de soluţionare a acuzaţiilor de malpraxis medical nemulţumeşte atât medicii, cât şi pacienţii”, arată Colegiul, într-un comunicat.
Prin dezbaterile propuse, CMR doreşte să permită identificarea problemelor şi apoi a soluţiilor necesare îmbunătăţirii sistemului actual de gestionare a greşelilor medicale în România. Întregul demers se desfăşoară sub auspiciile Academiei Române, ca urmare a importanţei temei pentru întreaga societate.
Prima întâlnire relevantă a avut loc in Aula Academiei Române în 14 septembrie 2022 şi a reunit conducerile Colegiului Medicilor, Colegiului Medicilor Bucureşti, Colegiului Medicilor Stomatologi din România, reprezentanţii celor şase universităţi de medicină şi farmacie şi a peste 50 de societăţi profesionale medicale.

O nouă abordare imagistică poate detecta modificările în ţesutul osos mult mai rapid decât scanarea densităţii osoase (densitometria osoasă – DEXA), metodă utilizată în prezent în îngrijirea sănătăţii. O nouă abordare care detectează modificările în ţesutul osos mult mai rapid decât scanările DEXA pentru densitatea osoasă, metodă utilizată în prezent, a fost dezvoltată de o echipă de cercetare de la colegiul de medicină al universităţii din Saskatchewan, Canada. Chiar dacă studiul a fost realizat pe un model de iepure, autorii spun că rezultatele ar putea duce la îmbunătăţirea tratamentului medicamentos pentru persoanele cu osteoporoză.
Folosind fasciculul de lumina BMIT de la universitatea din Saskatchewan, dr. David Cooper şi colegii săi au reuşit să vadă porii incredibil de mici din interiorul osului cortical, suprafaţa exterioară densă a osului care reprezintă cea mai mare parte a masei osoase. Aceşti pori se schimbă în timp, arătând modul în care ţesutul osos este îndepărtat şi înlocuit în mod continuu. Cercetătorii au stimulat această fluctuaţie osoasă folosind hormonul paratiroidian, apoi au urmărit modificările din porii osului cortical care au apărut în doar 14 zile.

Într-o analiză efectuată pe un eşantion de peste 10 milioane de oameni, cercetători din Marea Britanie au descoperit că pierderea dramatică în greutate la persoanele cu cancer pancreatic a început cu doi ani înainte de a primi diagnosticul. De asemenea, nivelurile crescute de glucoză au fost detectate chiar mai devreme, cu trei ani înainte de diagnostic.
În fiecare an, peste 10.000 de persoane din Marea Britanie sunt diagnosticate cu cancer pancreatic. Din păcate, pentru majoritatea acestor oameni, boala este diagnosticată prea târziu pentru a fi vindecată. Mai puţin de 10% dintre cei diagnosticaţi trăiesc cinci ani. Cancerul pancreatic este o boală tăcută. Pentru mulţi oameni, acest cancer nu are simptome până când este destul de avansat. Scăderea în greutate şi creşterea nivelului de glucoză din sânge sunt semne cunoscute, dar nu s-a ştiut – până acum – când apar aceste modificări şi în ce grad. Cercetătorii cred că dacă ar putea înţelege mai bine cum şi când au loc aceste schimbări înainte de diagnosticarea cancerului pancreatic, ar putea folosi aceste cunoştinţe pentru a diagnostica boala mai devreme şi, potenţial, în viitor, ar putea salva vieţile unora dintre persoanele afectate de această boală mortală.

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă raportează că au conceput o metodă care utilizează înregistrări ale creierului prin rezonanţă magnetică funcţională (RMNf) pentru a reconstrui limbajul fluent. Descoperirile reprezintă următorul pas în căutarea unor interfeţe creier-calculator mai bune, care sunt dezvoltate ca asistenţă pentru cei care nu pot vorbi sau scrie.
Oamenii de ştiinţă pot „decoda” acum gândurile oamenilor, de la distanţă, fără să mai fie nevoie să le atingă capul, scrie The Scientist.
O echipă de la Universitatea Texas din Austin a dezvoltat un un algoritm („decodor”) care poate „citi” cuvintele pe care o persoană le gândeşte, printr-o scanare a creierului cu ajutorul tehnicii de imagistică prin rezonanţa magnetică funcţională (RMNf).
În timp ce alte echipe au raportat anterior un anumit succes în reconstruirea limbajului sau a imaginilor pe baza semnalelor obţinute cu ajutorul unor implanturi de electrozi în creier, noul decodor este primul care foloseşte o metodă neinvazivă pentru a realiza acest lucru.
„Daca ai fi întrebat orice specialist în neuroştiinţe cognitive din lume în urmă cu douăzeci de ani dacă acest lucru este realizabil, ţi-ar fi râs în faţă şi te-ar fi dat afară din cameră”, spune Alexander Huth, specialist în neuroştiinţă la universitatea Texas, din Austin, şi coautor al studiului.

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite a aprobat o terapie de la Johnson & Johnson pentru tratarea unui tip de cancer de sânge incurabil.
Compania Johnson & Johnson (J&J) a anunţat marţi că tratamentul sau pentru mielomul multiplu a primit aprobarea FDA pentru a fi utilizat în Statele Unite, transmite REUTERS. Terapia oferă o altă opţiune de tratament pacienţilor cu acest cancer de sânge incurabil, şi este primul medicament din clasa sa care a fost aprobat în Statele Unite pentru mielomul multiplu. Teclistamab, comercializat în SUA sub numele de Tecvayli, este aprobat pentru tratamentul adulţilor cu mielom multiplu greu de tratat sau recidivant, după ce pacienţii au primit patru sau mai multe cursuri anterioare de tratament din anumite clase de terapii, a precizat compania. Substanţa activă teclistamab este un anticorp monoclonal bispecific, conceput pentru a activa sistemul imunitar al organismului să recunoască şi să ucidă celulele canceroase.
Aprobarea FDA vine însă cu un avertisment pe cutie pentru efecte secundare, precum sindromul de eliberare de citokine, o afecţiune în care sistemul imunitar reacţionează mai agresiv decât ar trebui şi toxicitate neurologică.

Aproape toate cancerele hepatice se dezvoltă după zeci de ani de boală hepatică cronică, dar o nouă descoperire a cercetătorilor americani ar putea duce la tratamente care ar putea opri avansarea bolii hepatice cronice spre cancer.
Un studiu recent, al cercetătorilor de la universitatea Columbia, Statele Unite, arată că în timpul bolii hepatice cronice, în rândul unei populaţii speciale de celule hepatice, denumite celule hepatice stelate (CSH), apare o schimbare de echilibru între celulele active şi cele aflate în repaus (naive). Acest dezechilibru nu numai că promovează fibroza, ci pregăteşte şi terenul pentru cel mai frecvent tip de cancer de ficat, numit carcinom hepatocelular.
Descoperirile, publicate în revista online Nature, sugerează că ar putea fi posibilă prevenirea dezvoltării cancerului de ficat – a patra cauză de deces prin cancer la nivel mondial – prin vizarea procesului de activare a celulelor stelate.
Carcinomul hepatocelular (CHC) se dezvoltă aproape exclusiv la pacienţii cu o boală hepatică cronică, inclusiv ciroza, hepatita sau boala ficatului gras non-alcoolică. Aceste boli cauzează adesea ţesut cicatricial extins şi progresiv (fibroză) în ficat.