Societatea Americană de Chirurgie Colorectală a actualizat ghidul medical cu noi abordări pentru tratamentul bolilor de colon. Noile orientări pentru medici în modul de abordare al tratamentului abcesului anorectal, fistulei anale şi fistulei rectovaginale au fost pregătite de un comitet de experţi în chirurgia colorectală. Membrii comitetului au analizat 267 de studii medicale şi chirurgicale şi au actualizat orientările publicate anterior în 2016. Noile orientări au fost publicate în numărul online din luna august al revistei Boli ale Colonului şi Rectului, şi abordează patru teme, dupa cum urmează: Noi recomandări privind boala Crohn; Fistula anală asociată cu boala Crohn – Boala Crohn este o afecţiune cronică care provoacă inflamaţii persistente ale tractului gastro-intestinal. Abcesele anorectale şi fistulele anale sunt frecvente la pacienţii cu boala Crohn şi par să fie mai degrabă rezultatul pătrunderii inflamaţiei decât a infecţiei. În ghidul actualizat, noua recomandare arată că fistulele anale în boala Crohn ar trebui să fie tratate, de obicei, atât cu o intervenţie chirurgicală, cât şi cu terapie medicamentoasă. Cele mai bine studiate medicamente sunt infliximab şi adalimumab, care au o puternică acţiune antiinflamatorie.

O genă, care este în mod normal oprită în majoritatea ţesuturilor din organism, este activă în cel puţin 70% dintre tipurile de cancer, a descoperit o echipă interdisciplinară din Statele Unite. Un studiu desfăşurat de medici cercetători de la Harvard, Broad Institute of MIT şi Dana-Farber Cancer Institute, şi publicat la începutul lunii în Cancer Research, arată că multe cancere prezintă o expresie anormală a genei FOXR2.
Experţii analizau secvenţele genomice ale unui tip de cancer cerebral pediatric, gliom median difuz (DMG) – tumori fatale din interiorul creierului – când au descoperit, spre surprinderea lor, că multe dintre cancere prezentau expresia anormală FOXR2. „Faptul că această genă este în mod normal oprită în majoritatea ţesuturilor înseamnă că am putea să o ţintim într-un mod care să nu provoace multe efecte secundare”, a declarat autorul principal Pratiti Bandopadhayay, neuro-oncolog pediatru.
Gena, care codifică un factor de transcriere, este localizată pe cromozomul X şi este exprimată în mod normal numai în testicule. „Realmente, niciun ţesut normal, în afara testiculelor, nu ar trebui să arate expresia FOXR2, şi asta a ieşit imediat în evidenţă”, a spus Jessica Tsai, oncolog pediatru la Dana-Farber, cea care a făcut descoperirea.

O echipă de la Facultatea de Ştiinţe Aplicate şi Inginerie a universităţii din Toronto a dezvoltat în laborator un model la scară mică al unui ventricul cardiac stâng uman.
Ţesutul bioartificial a fost realizat din celule cardiace vii, iar ventriculul bate suficient de puternic pentru a pompa lichid în interiorul unui bioreactor. În inima umană, ventriculul stâng este cel care pompează sânge proaspăt oxigenat în aortă şi de acolo în restul corpului.
Noul model a fost dezvoltat în laborator folosind ingineria inversă şi ar putea oferi cercetătorilor o nouă modalitate de a studia o gamă largă de boli şi afec?iuni cardiace, precum şi de a testa potenţiale terapii.
„Cu aceste modele, putem studia nu numai funcţiile celulare, ci şi funcţiile ţesutului şi funcţiile organelor, toate fără a fi nevoie de intervenţii chirurgicale invazive sau experimente pe animale. De asemenea, le putem folosi pentru a testa molecule candidat de medicamente pentru efecte pozitive sau negative”, a declarat Milica Radisic, profesor la catedra de inginerie chimică şi chimie aplicată, principala autoare a cercetării. În prezent, modelul poate produce doar o mică parte, mai puţin de 5%, din presiunea de ejecţie pe care o inimă reală o are, dar cercetatorii spun că acest lucru este de aşteptat, având în vedere dimensiunile modelului.

Colegiul Farmaciştilor solicită autorităţilor să intervină şi să clarifice legislaţia în urma unei decizii din 2016 a Curţii de Conturi, rămasă definitivă prin decizie a instanţei supreme, care ar putea atrage falimentul unor farmacii. În urma deciziei vor fi controlate toate farmaciile de către casele judeţene de asigurări de sănătate, care vor calcula “prejudiciile” şi vor dispune măsuri de recuperare a sumelor constatate ca fiind de plată de către farmacii. Colegiul Farmaciştilor consideră că măsurile vor genera un val de procese în instanţă.
360medical.ro a relatat în 1 iulie, în exclusivitate, despre aceasta decizie. Astfel, casele judeţene de asigurări de sănătate au fost obligate de instanţă, în urma unei hotărâri definitive, să recupereze sume importante de bani de la mai multe reţele de farmacii, deoarece au decontat medicamentele eliberate fără să fi avut în vedere reducerile comerciale de care au beneficiat farmaciile de la distribuitori.
Măsura a fost impusă în urma deciziei Curţii de Conturi a României nr. 8/2016, care a impus prin casele judeţene de asigurări de sănătate ca furnizorii să stabilească valoarea prejudiciului, reprezentând cheltuieli cu bunuri şi servicii decontate nelegal de către CAS judeţene, ca urmare a validării unor preţuri la medicamente mai mari decât cele rezultate prin aplicarea reducerilor comerciale şi a adaosului prevăzut de ordinul ministrului Sănătăţii nr. 75/2009.
De asemenea, decizia impunea caselor de asigurări de sănătate recuperarea acestor prejudicii.

Oamenii de ştiinţă au combinat două medicamente aprobate de Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA), în speranţa de a îmbunătăţi tratamentul pentru atrofia musculară spinală. Atrofia musculară spinală (SMA), este o boală ereditară care atacă celulele nervoase (neuronii motorii) din măduva spinării. Aceste celule transmit semnale muşchilor voluntari din braţe şi picioare. Pe măsură ce neuronii mor, muşchii se atrofiază şi slăbesc. Din 2016, de când a fost aprobat de FDA medicamentul spinraza a schimbat vieţile pacienţilor cu SMA. A fost primul tratament aprobat de FDA pentru această boală neurodegenerativă, care este principala cauză genetică de deces la sugari şi copii mici. Medicamentul a fost conceput şi dezvoltat de profesorul Adrian Krainer de la Cold Spring Harbor Laboratory (CSHL), Statele Unite, şi de colaboratorii acestuia.
Acum, omul de ştiinţă în colaborare cu cercetători de la universitatea din Buenos Aires au descoperit că ar putea îmbunătăţi efectele terapeutice ale medicamentului spinraza prin combinarea cu un al doilea medicament aprobat de FDA, numit acid valproic (VPA). Creşterea dozei de spinraza ar putea creşte şi efectele toxice adverse aşa că cercetătorii s-au gândit la o altă abordare. Ei au descoperit că asocierea spinraza cu APV ar putea fi o altă cale de a îmbunătăţi efectul clinic al medicamentului fără a-i mări doza.

În cel mai mare studiu de acest gen de până acum, cercetătorii au descoperit 14 modificări genetice moştenite, care cresc semnificativ riscul ca o persoană să dezvolte o tulburare de sânge asociată cu apariţia unor tipuri de cancer şi boli de inimă. După ce au analizat datele genetice a 421.738 de personae, cercetătorii au ajuns la concluzia că anumite modificări genetice moştenite cresc riscul de „hematopoieza clonală”, o afecţiune destul de răspândită care este caracterizată prin înmulţirea mai rapidă a anumitor celule stem din sânge, din cauza unor mutaţii din propriul ADN, care duce la formarea unor populaţii distincte de celule numite şi „clone hematopoiectice”. Debutul hematopoiezei clonale este asimptomatic, fiind rezultatul modificărilor genetice ale propriilor celule din organism care produc sânge. În mare parte, mutaţiile dobândite de aceste celule nu au consecinţe, dar odată cu vârsta, aceste clone iau amploare şi devin un factor de risc pentru dezvoltarea cancerului de sânge (leucemie) şi a altor boli legate de vârstă.

Amazon îşi continuă eforturile de a pătrunde pe piaţa farmaceutică şi urmează să demareze un studiu clinic în care va fi testat un vaccin-candidat împotriva cancerului, în parteneriat cu un centru de cancer din Statele Unite. Un studiu clinic de faza 1 aprobat de Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) va recruta 20 de participanţi cu vârsta de peste 18 ani şi urmăreşte dezvoltarea unor vaccinuri personalizate care să trateze cancerele de piele, de sân şi melanom, se arată într-un document depus la arhiva Bibliotecii Naţionale de Medicină din SUA. Conform acestui document, studiul a început în luna iunie şi, conform autorilor, va fi finalizat până în noiembrie anul viitor.
Centrul pentru cancer Fred Hutchinson, din Seattle va sponsoriza şi conduce studiul, în timp ce Amazon este listat drept colaborator.
Mai multe studii şi cercetări vor urma pentru a îndeplini cerinţele stricte ale FDA, ceea ce înseamnă că vor mai trece câţiva ani înainte ca vaccinul să fie lansat pe piaţă.

O cale moleculară care implică proteine de semnalizare celulară în creier, ar putea explica modul în care stresul afectează lupusul neuropsihiatric cu manifestări neuropsihologice difuze. Afecţiunea cunoscută sub denumirea de lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună care poate afecta mai multe organe din corp. Aceasta boală cronică include episoade active şi perioade de remisie, atunci când prezintă puţine simptome. Pâna în prezent nu există tratamente care să vindece această afecţiune. Tratamentele exsitente sunt menite să prevină reactivarea simptomelor şi să reducă severitatea şi durata acestora. Una dintre cele mai severe forme de LES este lupusul eritromatos sistemic neuropsihiatric (NPSLE), care afectează sistemul nervos central, respectiv creierul şi măduva spinării. O echipă de cercetători de la Institutul de Medicină Genetică, a universităţii Hokkaido, din Japonia, a identificat un mecanism molecular indus de stres care afectează NPSLE, indicând o potenţială ţintă pentru tratamentul bolii. Cercetătorii şi-au publicat concluziile luni, în jurnalul Annals of the Rheumatic Diseases.

Folosind o tehnologie de ultimă generaţie pentru a studia encefalita autoimună, cercetători din Germania şi Statele Unite au reuşit pentru prima data să descopere efectele autoanticorpilor asupra creierului. Echipa internaţională a reuşit să studieze în detaliu, la nivel atomic, într-o variantă de encefalită autoimună, doi anticorpi care se leagă de receptorii GABAA, cu ajutorul unei tehnologii de ultimă generaţie. Constatările cu privire la mecanismele structurale au fost publicate în revista Cell şi reprezintă un pas important în dezvoltarea unor terapii eficiente, deschizând totodată calea pentru studii suplimentare promiţătoare.
„Pentru prima dată, am exploatat interfaţa a două domenii care s-au dezvoltat puternic în ultima perioadă şi am folosit microscopia crio-electronică, care reuşeşte să ofere imaginile atomilor la nivel individual, împreună cu cercetarea autoanticorpilor relevanţi clinic, pe care îi izolăm de la pacienţii cu boli neurologice şi psihiatrice. Expertiza ambelor domenii a fuzionat în această cercetare”, a declarat prof. Harald Prüß de la DZNE, central german pentru bolile neurodegenerative, şi directorul Departamentului de Neurologie Experimentală de la Charité-Universitätsmedizin din Berlin. Receptorii GABAA sunt printre cei mai importanţi receptori inhibitori din sistemul nervos central.

O echipă de cercetători de la Imperial College of London, din Marea Britanie, a obţinut dovezi promiţătoare că anumite medicamente utilizate pentru tratarea tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) ar putea trata cu succes aspecte cheie ale bolii Alzheimer.
Conform cercetătorilor studiile clinice cu medicamente noradrenergice, care includ antidepresive şi medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale şi ADHD, sunt acum justificate. Medicamentele vizează noradrenalina (norepinefrina), cu rol de hormon adrenergic şi neurotransmiţător al sistemului nervos simpatic, care este eliberată de o reţea de neuroni noradrenergici specializaţi. Această reţea este critică pentru stimulare şi pentru mai multe procese cognitive, inclusiv atenţia, învăţarea, memoria, disponibilitatea pentru acţiune şi suprimarea comportamentelor inadecvate.
Disfuncţionalitatea reţelei noradrenergice apare la începutul bolii Alzheimer şi contribuie la simptomele cognitive şi neuropsihiatrice care caracterizează afecţiunea, ceea ce sugerează că sistemul noradrenergic ar putea fi o ţintă bună pentru tratamentul cu medicamente.