O clasă de medicamente antivirale cunoscute ar putea fi utilizate în combinaţie cu terapii cu anticorpi pentru a trata gripa sezonieră şi preveni o eventuală pandemie de gripă, au descoperit cercetătorii. Medicamente antivirale, precum Tamiflu, sunt prescrise de zeci de ani pentru a trata simptomele gripei la persoanele cu risc de complicaţii grave.
Cercetătorii de la universitatea McMaster au descoperit că atunci când aceste medicamente au fost utilizate împreună cu terapia cu anticorpi, combinaţia a fost mai eficientă.
Anticorpii s-au dovedit semnificativ mai eficienţi în uciderea celulelor infectate, iar medicamentele au produs rezultate mai robuste.
Descoperirile, publicate marţi, în revista Cell Reports Medicine, ar putea ajuta la formularea unor noi abordări pentru protejarea grupurilor cu risc ridicat, inclusiv a vârstnicilor şi a copiilor în timpul unei pandemii de gripă, spun cercetătorii.
„Terapiile cu anticorpi au fost utilizate pentru a trata Covid-19 şi, în teorie, ar putea fi utilizate ca o nouă abordare terapeutică pentru a trata şi gripa”, spune Matthew Miller, autorul principal al studiului şi directorul Institutului pentru Cercetarea Bolilor Infecţioase de la McMaster.

Cercetări recente descriu capacitatea celulelor imune ale organismului de a-şi da singure comenzi pentru a contribui mai eficient la montarea răspunsului imun al organismului.
Tipurile diferite de celule din corpul uman, inclusiv celulele sistemului imunitar, trebuie să comunice între ele pentru a activa răspunsurile organismului la atacuri de orice felul.
O clasă de molecule numite „receptori”, aflate pe suprafaţa celulelor, este capabilă să recunoască alte molecule numite „liganzi”, de pe suprafaţa celulelor vecine.
Asta permite celor două celule să schimbe informaţiile necesare pentru a răspunde la schimbările din propriul mediu, ducând la un răspuns de apărare al sistemului imunitar.
În cercetările publicate vineri, în revista Science Immunology, oamenii de ştiinţă demonstrează că unele celule posedă atât receptorii (CD2), cât şi liganzii (CD48, CD58) care permit această comunicare, ceea ce face ca aceste celule să fie capabile să se gestioneze singure. Acest mecanism este probabil folosit destul de frecvent în tot corpul.

Persoanele fără asigurare de sănătate vor avea acces gratuit la servicii de asistenţă medicală primară oferite de medicii de familie, prevede un proiect de lege elaborat de Ministerul Sănătăţii. Proiectul de act normativ modifică pachetul minimal de servicii care se acordă persoanelor care nu au asigurare de sănătate, prin completarea legii nr. 95/2006.
Astfel, proiectul adaugă în pachetul minimal de servicii, de care beneficiază şi persoanele fără asigurare de sănătate, servicii medicale în asistenţa medicală primară acordate de medicii de familie. “Pentru a putea beneficia de aceste noi servicii medicale în asistenţa medicală primară cuprinse în pachetul minimal de servicii, persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat vor avea obligaţia să se înscrie, începând cu data publicării actului normativ, pe lista unui medic de familie”, afirmă autorii proiectului, în nota de fundamentare. Ministerul Sănătăţii estimează că cel puţin 2 milioane de persoane neasigurate vor fi înregistrate la medicii de familie pentru a beneficia de pachetul minimal de servicii în asistenţa medicală primară. Fondurile necesare pentru plata acestor noi servicii medicale în asistenţa medicală primară acordate persoanelor neasigurate vor fi acoperite prin transferuri de la bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Proiectul de act normativ mai prevede că, prin contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia, va fi stabilit conţinutul pachetului minimal de servicii, precum şi modalitatea de plată a serviciilor medicale în asistenţă medicală primară cuprinse în noul pachet.

Un focar de rujeolă care a ucis 80 de copii în Zimbabwe, din aprilie şi până în prezent, s-a răspândit la nivel naţional. Ministerul Sănătăţii din această ţară dă vina pe adunările cultelor bisericeşti pentru răspândirea focarului şi a valulului de decese. Ministerul Sănătăţii din Zimbabwe a anunţat duminică, într-o declaraţie, că un focar de rujeolă, izbucnit în luna aprilie a acestui an, s-a răspândit acum la nivel naţional, cu o rată de mortalitate a cazurilor de 6,9%.
Secretarul pentru sănătate Jasper Chimedza a declarat că, începând de joi, au fost raportate 1.036 de cazuri suspecte şi 125 de cazuri confirmate de la izbucnirea focarului, provincia Manicaland, din estul ţării, fiind zona cu cele mai multe infecţii.
„Ministerul Sănătăţii şi Îngrijirii Copilului doreşte să informeze publicul că epidemia de rujeolă în curs de desfăşurare, care a fost raportată pentru prima dată pe 10 aprilie, s-a răspândit de atunci la nivel naţional în urma adunărilor bisericeşti”, a declarat Chimedza într-un comunicat preluat de Reuters.
„Aceste adunări la care au participat persoane din diferite provincii ale ţării, cu statut de vaccinare necunoscut, au dus la răspândirea rujeolei în zonele neafectate anterior”.
Manicaland, a doua cea mai populată provincie din Zimbabwe, a avut 356 de cazuri şi 45 de decese, a declarat Chimedza.
Cele mai multe cazuri raportate sunt în rândul copiilor cu vârste cuprinse între şase luni şi 15 ani, provenind din culte religioase, şi care nu sunt vaccinaţi împotriva rujeolei din cauza credinţelor religioase, a adăugat el.

O echipă de oamenii de ştiinţă din Statele Unite a anunţat un nou tratament care împiedică formarea cariilor şi albeşte dinţii fără a-i deteriora.
Primul lucru pe care oamenii îl observă la o altă persoană este zâmbetul. Pentru a fi mai încrezători atunci când zâmbesc larg, oamenii îşi doresc dinţi albi, sănătoşi, şi strălucitori ca nişte perle. Pastele de dinţi îndepartează doar petele de suprafaţă, iar tratamentele de albire pot dăuna smalţului, ducând la carii şi modificarea culorii dinţilor.
Acum, cercetători de la ACS Applied Materials & Interfaces, din Statele Unite, raportează un nou tratament cu un material ce poate distruge biofilmul care formează carii, şi albeşte dinţii fără să-i deterioreze.
Periajul zilnic al dinţilor şi folosirea aţei dentare sunt modalităţi bune de a preveni formarea cariilor, potrivit Asociaţiei Dentiştilor din America. Aceste metode însă, nu albesc în mod eficient dinţii. Pentru albirea dinţilor, oamenii apelează de multe ori la tratamente profesionale sau fără îndrumare medicală, pe bază de geluri cu peroxid de hidrogen şi lumină albastră, care produce o reacţie chimică în urma căreia petele sun eliminate.
Această combinaţie elimină cea mai mare parte a modificării culorii dinţilor, dar generează specii reactive de oxigen care pot descompune smalţul.
Anterior, cercetătorii au modificat nanoparticule de dioxid de titan pentru un tratament mai puţin distructiv de albire a dinţilor. Metoda necesită însă lumina albastră de mare intensitate, care poate deteriora pielea şi ochii. În consecinţă, echipa de cercetători şi-a dorit să găsească un material care să fie activat de lumina verde, o alternativă mai sigură, atât pentru albirea dinţilor, cât şi pentru prevenirea cariilor.

Vicepreşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie de la Camera Deputaţilor, Corneliu Florin Buicu atrage atenţia că pastilele de iodură de potasiu trebuie să existe în fiecare gospodărie din România în care se află persoane sub 40 de ani, inclusiv tineri şi copii. ,,Este esenţial ca tratamentul să fie administrat imediat în cazul unui accident nuclear”.
La începutul acestei săptămâni ministrul Sănătăţii declara că distribuţia pastilelor de iodură de potasiu în România este perfect funcţională şi îndeamna toate persoanele cu vârsta pâna la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie pentru a primi prescripţia de iodură de potasiu, urmând ca 2.500 de farmacii din ţară să elibereze pe baza reţetelor gratuit aceste pastile.
,,Ministrul Sănătăţii a făcut ceea ce trebuia să facă şi trebuie apreciat nu atacat pentru acest lucru. România nu este singurul stat european care aplică această măsură preventivă în cazul unui eveniment nuclear. Este o măsură preventivă foarte importantă, pentru siguranţa populaţiei sub 40 de ani, în special a tinerilor şi copiilor. Cu cât vârsta e mai mică, cu atât riscul e mai mare, în cazul producerii unui accident”, a subliniat Corneliu Florin Buicu pe pagina sa de socializare de pe Meta.
Tratamentul cu iodură de potasiu trebuie administrat în primele 6 ore de la expunerea la radiaţii. După acest interval de timp, eficienţa tratamentului scade cu 50%, iar după 12 ore tratamentul devine inutil.

Doi pacienţi au murit de insuficienţă hepatică în urma tratamentului cu Zolgensma, utilizat pentru tratarea atrofiei musculare spinale (AMS), o boală rară şi gravă a nervilor care cauzează atrofierea muşchilor şi slăbiciune musculară.
Gigantul farmaceutic elveţian Novartis a anunţat, joi, două decese ale pacienţilor din cauza insuficienţei hepatice acute în urma tratamentului cu terapia genică Zolgensma, utilizată pentru tratarea atrofiei musculare spinale (AMS).
Compania a anunţat că a notificat autorităţile de sănătate de pe pieţele în care medicamentul este vândut, inclusiv Autoritatea Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA), şi a informat profesioniştii relevanţi din domeniul sănătăţii ca măsură suplimentară.
Zolgensma, care a obţinut aprobarea condiţionată în Uniunea Europeană la începutul anului 2020, costă peste 2 milioane de dolari pe pacient.
Este un medicament biologic (făcut din celule vii) pentru terapie genică utilizat pentru tratarea atrofiei musculare spinale, o boala rară şi gravă a nervilor care cauzează atrofierea muşchilor şi slăbiciune musculară.

O echipă de imunologi americani a descoperit o metodă care ar putea reduce acumularea de plăci din pereţii vaselor de sânge, ce cauzează, în timp, infarct şi AVC.
Trombocitele rătăcite din sângele nostru se pot lipi de mucoasa vaselor de sânge, provocând dupa un timp cheaguri, infarct şi AVC. Trombocitele reprezintă ţinte slabe pentru medicamentele împotriva bolilor de inimă, întrucât a le face mai puţin predispuse la cheaguri ar putea duce la sângerări şi infecţii.
O echipă de imunologi de la facultatea de medicină a universităţii din Connecticut, SUA, au publicat recent un studiu în revista PNAS, în care arată că o ţintă mult mai bună de medicamente ar putea fi mucoasa care căptuşeşte vasele de sânge.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că îndepărtarea unei proteine specifice, Ptbp1, împiedică mucoasa vaselor de sânge să mai fie aderentă şi inflamată şi să formeze plăcile de trombocite care pot cauza infarct şi AVC. În studiile preclinice, echipa a arătat că arterele şoarecilor care nu exprimă Ptbp1 au mult mai puţine depozite de plăci decât arterele şoarecilor obişnuiţi. Cercetătorii intenţionează să continue examinarea modului în care proteinele afectează trombocitele din mucoasa vaselor de sânge şi modul în care acest lucru afectează, la rândul său, bolile cardiovasculare şi neurodegenerative.

Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a extins, marţi, utilizarea pentru Enhertu (fam-trastuzumab-deruxtecan-nxki), un tratament perfuzabil intravenos, pentru a putea fi folosit şi la pacientele cu cancer de sân cu receptor de factor de creştere epidermic uman 2 (HER2) scăzut, inoperabil sau metastatic.
Tratamentul era aprobat până acum în SUA pentru tratarea cancerului de sân HER2-pozitiv metastatic şi pentru cancer gastric avansat HER2+.
Cancerul de sân HER2 scăzut este o nouă subclasificare pentru tipul HER2-negativ, în care celulele canceroase au proteine HER2 pe suprafaţa lor, dar nu suficiente pentru a fi clasificat ca HER2-pozitiv. Pacientele cu HER2-scăzut sunt eligibile pentru Enhertu dacă au primit în prealabil o chimioterapie pentru boala metastatică sau în cazul în care cancerul lor a revenit în timpul chimioterapiei adjuvante, sau în termen de şase luni de la finalizarea chimioterapiei.
Aprobarea vine în urma rezultatelor obţinute de studiul randomizat DESTINY-Breast04, în care 373 de paciente au primit Enhertu la fiecare trei săptămâni şi 184 au primit alegerea medicului de chimioterapie. Atât supravieţuirea fără progresie, cât şi supravieţuirea generală s-au îmbunătăţit la pacientele cu cancer de sân inoperabil sau metastatic HER2-scăzut care au primit Enhertu.

Cercetătorii au dezvoltat un nou test, mai uşor de utilizat, care ar putea diagnostica mai rapid boli neinfecţioase, precum infarctul miocardic şi cancerele. O echipa internaţională de cercetători au pus la punct un test care funcţionează prin detectarea unor biomarkeri (semnale moleculare din organism) aşa cum se întâmplă şi în testarea pentru Covid-19, unde prezenţa genelor SARS-CoV-2 indică existenţa bolii. Există şi în bolile neinfecţioase astfel de amprente, de exemplu, antigenul specific prostatic (PSA) din sânge, care poate acţiona ca un biomarker pentru a indica prezenţa cancerului de prostată. Testele de diagnosticare bazate pe ARN sau ADN necesită adesea temperaturi controlate şi implică mai multe etape. Noul test poate fi utilizat la temperatura camerei într-un proces uşor de utilizat. Cercetătorii speră că acest mod de testare va permite diagnosticarea mai rapidă şi mai uşoară în cabinetele medicale, precum şi în clinicile limitate de resurse din ţările în curs de dezvoltare. Noul test, numit CrisprZyme, a fost dezvoltat de o echipă de cercetători condusă de Imperial College, din Londra, MIT şi Max Delbrück Center for Molecular Medicine din Berlin.