Hepatita Delta este considerată cea mai severă formă de hepatită virală, în condiţiile în care evolueaza rapid către boala hepatică avansată şi într-un timp de trei ori mai scurt decât hepatita B. Afecţiunea este responsabilă de două-trei până la de şase ori mai multe ciroze hepatice, cancere hepatice, nevoi de transplant hepatic şi decese. Însă în România, hepatita D nu are încă o terapie dedicată. Singurul tratament disponibil în prezent pentru pacienţii din România este cel cu interferon, care oferă o şansă de răspuns la doar 20-25% din pacienţi. Din nefericire, acest răspuns nu este durabil, astfel încât marea majoritate a pacienţilor recad. Mai mult, aproximativ o treime din pacienţi nu sunt eligibili pentru acest tratament deoarece au o boală hepatică avansată, ciroză hepatică sau intoleranţă sau contraindicaţii la interferon.
Vestea bună este că noi terapii se profilează la orizont. Există deja o terapie promiţătoare ca tratament cronic de lungă durată, care poate fi aplicat cât timp se dovedeşte eficient la pacienţi. ,,Pentru noi ar trebuie să fie o prioritate să existe acces la terapia pentru hepatita B plus Delta, pentru că între pacienţii cu hepatita Delta există oameni care nu mai pot aştepta. Îmi aduc aminte că, acum câteva luni, o doamnă spunea că în cinci ani de zile a trecut de la fibroza stadiul 1 la ciroză”, a declarat Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), în cadrul dezbaterii HEPATITIS360, organizataăde 360medical.ro.
,,Atunci când ai o posibilitate terapeutică trebuie să apelezi la ea, oricare ar fi aceea, să dai o şansă acestor pacienţi”, a completat preşedintele APAH-RO.

Variola maimuţei a ajuns la 42 de cazuri în Ungaria dupa ce alţi 9 bărbaţi, cu vârste cuprinse între 23 şi 50 de ani, au fost confirmaţi cu infecţia cu variola maimuţei, a anunţat joi, Centrul Naţional de Sănătate Publică din această ţară (NNK).
În perioada 25 iulie – 31 iulie 2022, persoanele infectate au vizitat furnizorul regional de servicii medicale cu simptome sugestive de variola maimuţei, şi, în toate cazurile, au fost prelevate probe pentru suspiciunea de boală. Persoanele infectate sunt izolate la locuinţele lor de domiciliu, majoritatea în capitala Budapesta, mai informează sursa citată.
Potrivit aceleiaşi surse, autoritatea epidemiologică competentă de la nivel regional din Ungaria efectuează examinari epidemiologice la toţi pacienţii, inclusiv pentru depistarea contactelor. Boala începe cu simptome generale, nespecifice, febră, frisoane, dureri musculare, dureri de spate, dureri de cap, oboseală, sau umflarea ganglionilor limfatici, urmate de erupţii cutanate la 1-3 zile după simptomele introductive. În multe cazuri, erupţiile cutanate apar mai întâi pe faţă, apoi pe palmele şi tălpile picioarelor, dar pot apărea şi pe mucoasa orală, organele genitale şi în jurul rectului, mai precizează NNK.

Un studiu internaţional, realizat de mai multe universităţi din Australia şi Europa, s-a axat pe ideea că durerea lombară de lungă durată este mai degrabă o problemă cauzată de sistemul nervos decât o problemă a coloanei, oaselor sau muşchilor. Studiul, publicat marţi, în Journal of the American Medical Association, a împărţit 276 de participanţi în două grupuri. Participanţii din primul grup au primit timp de 12 săptămâni cursuri de reaintegrare senzorio-motorie, iar cel de-a doilea grup a primit timp de 12 săptămâni tratamente fals concepute, pentru a controla efectele placebo, frecvente în studiile de dureri lombare.
Cercetatorii spun că terapia senzorio-motorie, este o terapie care modifică modul în care oamenii se gândesc la corpul lor când experimentează durerea, modul în care procesează informaţiile senzoriale lombare şi modul în care îşi mişcă spatele.
„Am observat în studiul nostru un efect semnificativ clinic asupra intensităţii durerii şi un efect semnificativ clinic asupra dizabilităţii. Oamenii au fost mai fericiţi, au raportat că spatele lor s-a simţit mai bine şi calitatea vieţii lor a fost mai bună. De asemenea, se pare că aceste efecte au fost susţinute pe termen lung. De două ori mai multe persoane s-au recuperate complet. Foarte puţine tratamente pentru dureri lombare prezintă beneficii pe termen lung, dar participanţii la studiu au raportat o calitate îmbunătăţită a vieţii un an mai târziu”, a declarat prof. James McAuley de la facultatea de ştiinţele sănătăţii, din cadrul universităţii New South Wales, din Australia.
Noua abordare care consideră durerea de spate de lungă durată ca fiind mai degrabă o problemă modificabilă a sistemului nervos, decât o problemă lombară, de disc, os sau muşchi, lansează o provocare tratamentelor tradiţionale pentru durerile cronice de spate, respectiv medicamentelor, injecţiilor, şi tratamentelor care se concentrează pe manipularea coloanei vertebrale, intervenţiilor chirurgicale şi stimulatorii ale măduvei spinării.

Chirurgia laparoscopică nu este inferioară intervenţiei de gastrectomie distală prin chirurgie deschisă pentru cancerul gastric local avansat, conform ratelor de supravieţuire la cinci ani, indică un nou studiu realizat de cercetători din Coreea de Sud. Un studiu clinic randomizat a comparat rezultatele de monitorizare de cinci ani pentru 492 de pacienţi care au suferit o gastrectomie distală prin chirurgia laparoscopică şi 482 de pacienţi cu gastrectomie distală printr-o chirurgie deschisă.
În studiul chirurgie gastro-intestinală laparoendoscopică (KLASS)-02, cercetătorii coreeni au examinat ratele globale de supravieţuire (OS) de cinci ani, şi pe cele de supravieţuire fără recidivă (RFS), precum şi complicaţiile pe termen lung. Carcinomatoza peritoneală, metastazele hematogene şi recurenţa locoregională au fost cele mai frecvente tipuri de recidivă (42,1, 20,8 şi, respectiv, 13,2%), fără a fi observată nicio diferenţă între grupuri, în tipurile de recurenţă, din fiecare stadiu al cancerului.
Comparativ cu grupul care a primit chirurgie deschisă, grupul cu chirurgie laparoscopică a avut o rată pentru complicaţiile târzii semnificativ mai mică (6,5% chirurgie laparoscopică faţă de 11,0%, chirurgie deschisă); obstrucţia intestinală a fost cel mai frecvent tip de complicaţie în ambele grupuri (2,6% chirurgie laparoscopică faţă de 5,0% chirurgie deschisă).

Rezultatele unui studiu de dimensiuni reduse arată că mâncatul într-un interval de 10 ore pe zi ar putea avea un efect pozitiv asupra persoanelor cu diabet zaharat de tip 2.
Numarul cazurilor de diabet de tip 2 a crescut aproape de patru ori în mai puţin de 40 de ani şi reprezintă aproximativ 95% din numărul total de cazuri de diabet la nivel mondial, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Pierderea în greutate poate ajuta la reducerea rezistenţei la insulină, iar îmbunătăţirea nivelului de zahăr din sânge prin dietă poate reduce riscurile asociate cu diabetul de tip 2, spun specialiştii. Mâncatul într-un anumit interval de timp este o formă de post intermitent despre care se crede că ar putea aduce beneficii metabolismului.
Studiile pe animale hrănite doar într-un anume interval de timp, care au demonstrat pierderea în greutate şi scăderea glicemiei s-au dovedit însă dificil de reprodus la om.
Un studiu recent, de dimensiuni reduse, a arătat că mâncatul într-un anumit interval de timp al zilei poate avea totuşi un efect pozitiv asupra persoanelor în vârstă, supraponderale, şi care suferă de diabet zaharat de tip 2, întrucât pierderea în greutate şi reducerea glicemiei pot ajuta la reducerea riscului de apariţie a unor complicaţii.

Femeile care mănâncă banane, avocado şi somon ar putea reduce efectele negative ale sării din alimentaţie. Un nou studiu a constatat că dietele bogate în potasiu au fost asociate cu scăderea tensiunii arteriale, în special la femeile cu un aport ridicat de sare.
„Este bine cunoscut faptul că un consum ridicat de sare este asociat cu creşterea tensiunii arteriale şi cu un risc crescut de infarct miocardic şi AVC. Sfaturile de sănătate s-au concentrat pe limitarea aportului de sare, dar acest lucru este dificil de realizat atunci când regimul nostru alimentar include alimente procesate. Potasiul ajută organismul să elimine mai mult sodiu în urină. În studiul nostru, potasiul din dietă a fost legat de cele mai mari câştiguri de sănătate la femei”, a declarat autorul studiului, profesorul Liffert Vogt de la Amsterdam University Medical Centers, Olanda.
Cercetarea a inclus 24.963 de participanţi (11.267 de bărbaţi şi 13.696 de femei) ai studiului EPIC-Norfolk, care a recrutat persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 79 de ani din clinicile medicale din Norfolk, Marea Britanie, între 1993 şi 1997. Vârsta medie a fost de 59 de ani pentru bărbaţi şi 58 de ani pentru femei.

Bolile pielii creează de obicei sentimente de ruşine, iar deseori pacienţii care suferă de astfel de boli sunt stigmatizaţi de societate. Asta se întâmplă şi în cazul persoanelor care suferă de dermatită atopică. Povara emoţională şi psihologică a bolii îşi pune amprenta, astfel că au de-a face cu mai multe simptome, dincolo de simptomele regăsite la nivelul pielii. “Dermatita atopică este foarte polimorfă. Are foarte multe forme de manifestare, forme diferite de la o vârstă la alta”, a precizat dr. Carmen Curea, medic primar dermatolog la Spitalul Clinic Colentina din Capitală, într-un interviu pentru 360medical.ro. Dermatita atopică este cea mai des întâlnită boală de piele al cărei principal simptom este pruritul. “Dacă este să începem cu definiţia, sau mai precis cu etimologia cuvântului, de fapt atopie înseamnă „alături de normal”. Deci este o boală în care pacientul cumva este alături de normal, este deviat de la normal. Este o boală despre care poate nu se ştie lucrul ăsta, dar despre care în anumite tratate este descrisă ca fiind cea mai comună, cea mai des întâlnită boală de piele. Pentru că de fapt dermatita atopică este mai mult decât ceea ce părea a fi”, a spus dr. Carmen Curea.
Medicul dermatolog a subliniat că sunt anumite manifestări în dermatita atopică a copilului mic, alte manifestări în dermatita atopică a copilului mare, adolescentului, alte manifestări în dermatita atopică a adultului şi mai nou se pare şi alte manifestări în dermatita atiopică senilă, cea a omului bătrân.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că au fost raportate, la nivel global, peste 18.000 de cazuri de variola maimuţei (monkeypox) în 78 de ţări. Conform OMS, majoritatea cazurilor sunt în Europa, unde virusul nu este endemic. Până în prezent, 98% dintre cazurile din afara ţărilor din Africa, unde virusul este endemic, au fost raportate la bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi, a spus OMS.
Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a îndemnat acest grup să ia în considerare reducerea numărului de noi parteneri sexuali şi schimbul de date de contact cu orice noi parteneri. „Este un focar care poate fi oprit… Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a reduce riscul de expunere”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferinţă de presă la Geneva. „Asta înseamnă să faci alegeri sigure pentru tine şi pentru ceilalţi”, a mai spus oficialul OMS.
Sâmbătă, OMS a declarat variola maimuţei o urgenţă de sănătate la nivel global, cel mai ridicat nivel de alertă.
Variola maimuţei (monkeypox) este în curs de a fi redenumită, pentru a se evita ca numele să fie stigmatizant sau folosit într-un mod rasist, a declarat directorul OMS pentru situaţii de urgenţă, Mike Ryan.

Cercetătorii au identificat o specie de bacterii intestinale care produc o proteină asemănătoare peptidei de insulină ţintită de sistemul imunitar în diabetul de tip 1. În diabetul zaharat de tip 1, organismul dezvoltă celule imune care atacă celulele beta pancreatice, cu rol critic în producţia şi secreţia de insulină. Una dintre primele ţinte ale acestui răspuns imun este o secvenţă specifică de aminoacizi sau peptide din molecula de insulină. Cercetătorii încă nu ştiu ce declanşează acest răspuns autoimun.
O echipă de la Joslin Diabetes Center şi Boston College, din Statele Unite, a descoperit că o proteină produsă de o bacterie din stomac, conţine enzime asemănătoare peptidei pe care sistemul imun o atacă în diabetul zaharat de tip 1. Cercetarile au evidenţiat ceva şi mai important, şi anume o legătura între prezenţa bacteriei intestinale şi dezvoltarea diabetului de tip 1 la copiii cu un risc genetic pentru această boală.
„Deşi genetica şi istoricul familial contribuie la riscul dezvoltării diabetului zaharat de tip 1, rata de incidenţă la copii creşte la niveluri care depăşesc o explicaţie bazată doar pe genetică. Descoperirile noastre sugerează că expunerea la o peptidă produsă de bacteriile intestinale, asemănătoare peptidei de insulină, ar putea stimula sau spori răspunsul autoimun care iniţiază diabetul de tip 1”, a declarat dr. C. Ronald Kahn, de la Centrul pentru diabet Joslin, din Boston.

Cazurile recente de hepatită acută de origine necunoscută la copii au fost legate de virusul adeno-asociat de tip 2 (AAV2), în două noi studii din Scoţia şi Marea Britanie, fără dovezi ale unei legături directe cu infecţia cu SARS-CoV-2. Virusul însoţeşte adesea infecţiile cu adenovirus şi a fost descoperit acum de oamenii de ştiinţă ca fiind asociat cu dezvoltarea hepatitei acute la copii, raportate începând cu luna aprilie 2022. AAV2 este frecvent întâlnit la copii şi în mod normal nu produce îmbolnăviri. Două studii conduse independent, unul care a examinat cazuri apărute în Scoţia, şi cel de-al doilea, cazuri din Marea Britanie, au constatat că virusul frecvent răspândit, AAV2, a fost prezent la niveluri ridicate în toate probele copiilor cu hepatită acută necunoscută. Cercetătorii au descoperit că AAV2, care nu se poate reproduce fără un virus „ajutător”, cum ar fi un adenovirus sau virus herpes, a fost prezent în 96% din cazurile de hepatită necunoscută examinate în ambele studii.
Oamenii de ştiinţă cred că o infecţie comună cu două virusuri, AAV2 şi un adenovirus, sau mai rar virusul herpes HHV6 (care a fost, de asemenea, găsit în probele unor copii), poate oferi cea mai bună explicaţie pentru apariţia bolii hepatice severe la copiii afectaţi.