Planul de eradicare a poliomielitei a primit promisiuni de donaţii în valoare de 2,6 miliarde de dolari, puţin peste jumătate din suma considerată necesară pentru a scăpa lumea de această boală, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Fondurile vor contribui la finanţarea Initiaţivei mondiale de eradicare a poliomielitei (IMEP) în perioada 2020-2026, şi vor ajuta la depăşirea obstacolelor rămase pentru eradicarea poliomielitei, la vaccinarea a 370 de milioane de copii în următorii cinci ani şi la continuarea furnizării unei reţele de supraveghere a bolii în 50 de ţări, subliniază un comunicat al OMS, preluat de agenţii internaţionale de presă citate de AGERPRES.
Fundaţia Bill şi Melinda Gates au anunţat la sfârşitul săptămânii că va dona 1,2 miliarde de dolari pentru această iniţiativă, reprezentând un sfert din suma de 4,8 miliarde de dolari consideraţi necesari pentru eradicarea completă a poliomielitei.
„Niciun loc nu este sigur până când poliomielita nu va fi eradicată peste tot. Atâta timp cât virusul mai există undeva în lume, se poate răspândi, inclusiv în ţara noastră. Avem acum o şansă reală de a eradica complet poliomielita şi dorim să profităm împreună de ea”, a declarat Svenja Schulze, ministrul german pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, la Summitul mondial al sănătăţii desfăşurat la Berlin.

O echipă de oameni de ştiinţă din Statele Unite a folosit tehnologia 3D pentru a bioprinta ţesut biologic de tumori de cancer de sân, pe care apoi le-au tratat într-un studiu considerat inovator. Cercetătorii de la universitatea Penn State, SUA, au imprimat cu succes în 3D tumori de cancer de sân pe care le-au tratat într-un studiu inovator pentru a înţelege mai bine acest cancer, care reprezintă una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Considerată o premieră ştiinţifică, realizarea pune bazele pentru fabricarea de precizie a modelelor tumorale. Avansarea cercetării va permite studiul şi dezvoltarea viitoare a terapiilor anticancer fără utilizarea experimentelor „in vivo” sau „pe animale”.
„Acest lucru ne va ajuta să înţelegem modul în care celulele imune umane interacţionează cu tumorile solide”, a declarat Ibrahim Ozbolat, profesor de ştiinţe inginereşti şi mecanică, inginerie biomedicală şi neurochirurgie, la Penn State, autorul principal al studiului. Laboratorul prof. Ozbolat este specializat în bioimprimarea 3D a ţesuturilor biologice şi şi-a propus crearea unei game largi de ţesuturi care pot fi utilizate în cercetarea asupra sănătăţii umane.

În jur de 500.000 de oameni suferă de epilepsie în România, dar din aceştia doar 150.000 sunt diagnosticaţi. Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice, cu o prevalenţă de 0,7% din populaţie. Despre impactul acestei boli asupra vieţilor pacienţilor din ţara noastră, asupra sistemului de sănătate, dar şi asupra societăţii se va discuta pe larg în cadrul primei ediţii a dezbaterii online Epilepsy360, organizată de redacţia 360medical.ro pe 19 octombrie 2022, ora 18:00.
În urmă cu câteva zile a fost lansată la nivel naţional campania de conştientizare a epilepsiei ,,Nu Te Ascunde”, care îl are drept Ambasador pe campionul mondial la nataţie David Popovici.
Plecând de la mesajele cheie ale campaniei de conştientizare a epilepsiei, susţinută de compania UCB Pharma, nu te ascunde! Informează-te. Mergi la medic. Tratează-te! experţi în domeniul neurologiei şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi vor aduce în discuţie la dezbaterea Epilepsy360 teme precum: situaţia din România versus Europa privind incidenţa şi prevalenţa bolii, provocările medicilor legate de diagnosticarea şi controlul bolii, tratamentele disponibile în România pentru epilepsie, accesul românilor la terapii, aderenţa la tratament, dar şi ce înseamnă crizele epileptice şi epilepsia necontrolată.

Oamenii de ştiinţă de la Cambridge, Anglia, au arătat că este posibil să identifice semne de afectare a creierului la pacienţi, cu nouă ani înainte ca aceştia să primească un diagnostic pentru una dintre numeroasele boli legate de demenţă.
Într-o cercetare publicată, joi, în Alzheimers & Dementia, o echipă de cercetare de la universitatea Cambridge a analizat datele de la Biobank, din Marea Britanie, şi a constatat deficienţe în mai multe domenii, cum ar fi rezolvarea problemelor şi reamintirea numerelor, într-o serie de afecţiuni.
În prezent, există foarte puţine tratamente eficiente pentru demenţă sau alte boli neurodegenerative precum boala Parkinson.
Acest lucru se datorează, în parte, faptului că aceste afecţiuni sunt adesea diagnosticate doar atunci când apar simptomele, în timp ce neurodegenerarea poate să fi început cu ani – chiar decenii – mai devreme. Asta înseamnă că, în momentul în care pacienţii iau parte la studiile clinice, este posibil să fie deja prea târziu în procesul bolii pentru a le putea modifica cursul. Până acum, nu a fost clar dacă modificările funcţiei creierului ar putea fi detectate înainte de apariţia simptomelor.
Cercetătorii de la universitatea Cambridge, spitalul afiliat şi NHS Foundation Trust au apelat baza de date biomedicală, UK Biobank, o resursă de cercetare care conţine informaţii anonime genetice, despre stilul de viaţă şi despre sănătate, de la jumătate de milion de participanţi din Marea Britanie cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani.

Datele făcute publice joi arată că vaccinul GSK împotriva virusului respirator sinciţial (VRS) a avut o eficienţă de 82,6% într-un studiu clinic în stadiu avansat care a implicat adulţi în vârstă. Virusul respirator sinciţial reprezintă cauza principală a pneumoniei la copiii mici şi vârstnici, provocând mii de spitalizări şi decese în fiecare an.
Structura moleculară complexă a virusului şi preocupările legate de siguranţă au împiedicat până acum eforturile pentru dezvoltarea unui vaccin.
Un studiu de faza III, care a implicat aproximativ 25.000 de adulţi cu vârsta de peste 60 de ani, arată că vaccinul a fost eficient în proporţie de 94,1% împotriva bolilor severe ale tractului respirator inferior asociate cu o infecţie cu VRS, a anunţat, joi, producătorul britanic de medicamente, GSK.
„Aceste rezultate sunt cu adevărat excepţionale, având în vedere că astăzi VRS rămâne una dintre bolile infecţioase majore fără un vaccin, în ciuda celor peste 60 de ani de cercetare”, a declarat Tony Wood, directorul ştiinţific al GSK, într-un comunicat preluat de Reuters.
Compania este un jucător cheie în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin VRS sigur şi eficient, care, dacă este aprobat, va genera vânzări de miliarde pentru producătorul său, conform analiştilor.

Institutul Roslin, din Marea Britanie, care a creat prin clonare faimoasa oaie Dolly, în 1996, a conceput noi modele de oi modificate genetic pentru a ajuta la cercetarea bolii genetice Batten. Boala Batten este o afecţiune rară a sistemului nervos, care se moşteneşte genetic.
O turmă de oi modificate genetic a fost folosită de oamenii de ştiinţă britanici pentru a identifica un tratament promiţător pentru o boală letală, ereditară a creierului, care afectează copiii mici. Cercetătorii spun că noile studii ar putea duce la dezvoltarea unor medicamente pentru boala infantilă Batten.
În Marea Britanie, boala Batten afectează între 100 şi 150 de copii şi adulţi tineri şi este moştenita de la doi părinţi fără simptome, care poartă fiecare o mutaţie genetică recesivă rară. Copiii care poartă două copii ale acestei gene defecte încep prin a prezenta simptome de pierdere a vederii, tulburări cognitive şi probleme de mobilitate. Boala evoluează către convulsii şi deces prematur.

Rezultatele unui studiu condus de o echipă de oameni de ştiinţă din Coreea de Sud arată că persoanele cu migrenă au un risc crescut de a dezvolta demenţa de toate cauzele, inclusiv demenţa Alzheimer şi demenţa vasculară. Migrena este asociată cu riscul de demenţă mai târziu în viaţă, potrivit unui studiu publicat în The Journal of Headache and Pain. Cercetători de la Colegiul de Medicină al Universităţii Yonsei din Seul, Coreea de Sud au folosit date dintr-un grup de screening medical, din baza de date a asigurărilor naţionale de sănătate din Coreea, din perioada 2002 până în 2019, pentru a evalua dacă pacienţii cu migrenă prezintă un risc crescut de demenţă comparativ cu persoanele fără migrenă. Analiza a inclus 44.195 de pacienţi cu migrenă şi 44.195 de pacienţi de control fără migrenă. Cercetătorii au descoperit că rata de incidenţă pentru demenţă a fost de 139,6 cazuri la 10.000 de persoane-ani la pacienţii cu migrenă şi de 107,7 cazuri la 10.000 de persoane-ani la controalele martor.

Oamenii de ştiinţă de la Harvard au descoperit un nou tip de ARN, cu molecula dublă catenară, care poate inhiba capacitatea unei game mari de virusuri cu potenţial pandemic, inclusiv SARS-CoV, SARS-CoV-2, MERS-CoV şi tulpini multiple de gripa A. ARN-ul este adesea descris ca fiind vărul monocatenar al ADN-ului, molecula dublu catenară care alcătuieşte genomul tuturor organismelor vii. Însă, multe tipuri de virusuri (alcătuiţi din materie anorganică/nevie) îşi poartă informaţiile genetice într-o formă de ARN dublu catenară (ARNds).
Atunci când sistemul imunitar uman detectează prezenţa acestui ARN străin, trage un semnal de alarmă prin creşterea producţiei de citokine protectoare numite interferoni (IFN), care activează răspunsul imun înnascut împotriva invadatorilor virali.
Oamenii de ştiinţă au încercat să exploateze acest răspuns antiviral natural prin crearea de ARN dublu catenar terapeutic, care imită caracteristicile genomului viral. Dar amestecul cu sistemul imunitar înnăscut poate fi o sabie cu două tăişuri.
Un grup de cercetători de la Institutul Wyss pentru Inginerie Biologică de la Universitatea Harvard, Statele Unite, a descoperit o nouă clasa de ARN imunostimulatoare care induce puternic producerea a două forme de interferoni (IFN-I şi IFN-III), limitând în acelaşi timp inflamaţia observată în mod obişnuit la alte tipuri de imunostimulatori pe bază de ARN.

Blocarea unui factor molecular recent descoperit în retinoblastom, cel mai frecvent cancer de ochi la copii, ucide celulele canceroase. În ciuda deceniilor de progrese medicale, copiii care dezvoltă retinoblastom, cea mai frecventă tumoră pediatrică malignă, îşi pierd adesea vederea sau un ochi din cauza lipsei de terapii specifice, direcţionate, şi a puţinelor cunoştinţe despre acest cancer, la nivelul proceselor moleculare.
Într-un studiu recent, cercetătorii de la UT Southwestern şi de la Universitatea din Miami, Statele Unite, au descoperit că o moleculă – receptorul de estrogen gamma, ESRRG – devine hiperactiv şi promovează supravieţuirea celulelor tumorale în retinoblastom. Blocarea ESRRG, a raportat echipa în Science Advances, ucide celulele retinoblastomului.
„Descoperirea noastră ar putea duce la noi tratamente inovatoare pentru acest cancer care profită de această dependenţă a retinoblastomului de ESRRG”, a spus liderul studiului, dr. J. William Harbour, preşedinte şi profesor de oftalmologie la UT Southwestern.

Oamenii de ştiinţă au pus la punct, cu ajutorul Inteligenţei Artificiale (IA), un aşa-numit „ceas al îmbătrânirii”, pentru a identifica, la un nivel mai profund, factorii psihologici care contribuie la îmbătrânire. Conform autorilor unui studiu recent, factorii psihologici ar trebui incluşi în asistenţa medicală modernă.
Daunele moleculare se acumuleaza în timp şi contribuie la dezvoltarea fragilităţii legate de îmbătrânire şi a bolilor grave. La unele persoane, aceste procese moleculare sunt mai intense decât la altele, ceea ce specialiştii numesc în mod obişnuit un proces de îmbătrânire accelerată. Ritmul crescut al îmbătrânirii poate fi detectat înainte de manifestarea unor consecinţe dezastruoase, spun specialiştii, prin utilizarea unor modele digitale de îmbătrânire, aşa-numite „ceasuri de îmbătrânire”.
Astfel de modele pot fi utilizate şi pentru a obţine terapii anti-îmbătrânire la nivel individual şi de populaţie, spun oamenii de ştiinţă.