Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a majorat semnificativ bugetul programelor naţionale de sănătate curative din 2022, de la 9,05 miliarde lei la 9,45 miliarde lei (1,9 miliarde euro). Cele mai mari sume au fost alocate, ca în anii precedenţi pentru programele pentru cancer, diabet zaharat şi dializă. Cele mai mari creşteri faţă de bugetul alocat iniţial au fost stabilite pentru programele de cancer, boli rare, boli cardiovasculare şi PET-CT.
Este a doua majorare a bugetului programelor naţionale de sănătate curative din 2022, prima intrând în vigoare în luna august. Astfel, un ordin al preşedintelui CNAS (nr. 602/2022), publicat luni în Monitorul Oficial, modifică bugetul pe întregul an 2022 al programelor naţionale de sănătate curative. Prima variantă a bugetului a fost stabilită în iunie 2022. Din bugetul pe 2022 prevăzut în noul ordin al preşedintelui CNAS, cele mai mari sume sunt alocate, ca de obicei, pentru trei programe, arată calculele 360medical.ro pe baza sumelor prevăzute în buget. Astfel, programul naţional de oncologie are un buget de 3,34 miliarde lei (în creştere de la 3,17 miliarde lei în bugetul anterior) reprezentând 35,3% din bugetul total (faţă de 33,9% în 2021). În cadrul programului de oncologie, o sumă de 2,98 miliarde lei este alocată pentru tratamentul medicamentos al bolnavilor (faţă de 2,85 miliarde lei în bugetul aprobat în august). O sumă de 28,4 milioane lei este alocată în acest an pentru subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT.

Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie „Victor Babeş” din Timişoara a lansat, luni, prima platformă din România, pneumocontrol.ro, dedicată pacienţilor cu afecţiuni pulmonare, dar şi societăţii civice, cu scopul educării şi conştientizării asupra bolilor pulmonare.
Creşterea numărului de pacienţi cu boli pulmonare, dezvoltarea unor forme atipice mult mai agresive ale unor afecţiuni ale aparatului respirator, şi lipsa informaţiei de specialitate au dus la realizarea, în premieră în România, a unei platforme online de educare şi conştientizare a bolilor pulmonare, pusă la punct la iniţiativa Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumologie „Victor Babes” din Timişoara.
„La construirea acestei platforme au contribuit 20 de medici specialişti şi primari din cadrul Spitalului Victor Babeş din Timişoara. Zece patologii pulmonare, dar şi exerciţii de respiraţie, pentru recuperare post-Covid-19, informaţii despre investigaţiile imagistice, explorări funcţionale, informaţii legate de renunţarea la fumat, vitaminoterapie, dar şi explicarea principalelor analize de laborator se numără printre subiectele prezentate în cadrul platformei”, a declarat, pentru AGERPRES, iniţiatorul proiectului, managerul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea.

Un studiu al cercetătorilor francezi sugerează o posibilă asociere directă între consumul mare de îndulcitori artificiali şi riscul crescut de boli cardiovasculare, inclusiv infarct şi AVC. Un studiu amplu efectuat pe un eşantion de populaţie adultă din Franţa, publicat miercuri de The BMJ, a constatat că îndulcitorii artificiali, care fac parte din clasa de aditivi alimentari, consumaţi zilnic de milioane de oameni şi prezenţi în mii de alimente şi băuturi, nu ar trebui consideraţi o alternativă sănătoasă şi sigură la zahăr, în conformitate cu poziţia actuală a mai multor agenţii de sănătate.
Îndulcitorii artificiali sunt folosiţi pe scară largă ca alternative la zahăr, fără sau cu conţinut scăzut de calorii. Aceştia reprezintă o piaţă globală de 7,2 miliarde de dolari (7000 de milioane EUR) şi se găsesc în mii de produse din întreaga lume, în special în alimentele ultraprocesate, cum ar fi băuturile îndulcite artificial, unele gustări şi mâncăruri congelate cu conţinut scăzut de calorii. Mai multe studii au legat consumul de îndulcitori artificiali sau de băuturi îndulcite artificial (ASB) de creşterea în greutate, hipertensiune arterială şi inflamaţie, dar constatările au rămas neconcludente cu privire la rolul îndulcitorilor artificiali în cauza diferitelor boli, inclusiv a bolilor cardiovasculare (BCV).

Aflat la Timişoara, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că va propune reluarea programului de finanţare a chirurgiei robotice, de anul viitor.
Ministrul Sănătăţii a participat la demonstraţia activităţii unui robot chirurgical Da Vinci, într-un un bloc operator din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, unde i-a fost prezentat şi noul sistem informatic integrat care deserveşte secţiile şi compartimentele de terapie intensivă ale spitalului, recent lansat.
„Voi propune acest lucru, pentru anul viitor, să se dea drumul la finanţarea chirurgiei robotice, mai ales că este un program care a funcţionat până în urmă cu câţiva ani. Am văzut la lucru câtiva roboţi digitali din România, un robot de tip Da Vinci şi chiar era un pacient cu o problemă foarte serioasă, o anumită neoplazie, care beneficia de intervenţia robotică”, a afirmat prof. dr. Alexandru Rafila, preluat de AGERPRES.

Un adult din patru suferă de hemoroizi, potrivit statisticilor. Dar multe din persoanele care se confruntă cu boala hemoroidală nu se duc la medic de teamă, de ruşine sau chiar de frica de durere. Dintre multele tehnici şi metode chirurgicale de tratament a acestei afecţiuni, o tehnică chirurgicală ,,deşteaptă” care rezolvă hemoroizii se bucură de mare succes în rândul pacienţilor. Se ştie că dieta condimentată şi statul mult pe scaun sunt factori favorizanţi pentru boala hermoroidală. Dr. Ştefan Tucă, medic primar chirurgie generală cu competenţe în chirurgia laparoscopică avansată şi în proctologie confirmă acest lucru şi în plus subliniază că hemoroizii mai apar la persoane care au un deficit de sinteză la nivelul ţesutului conjunctiv. ,,Se sintetizează diferit faţă de alte persoane, în aşa fel încât există o anume laxitate la nivelul venelor, pentru că hemoroizii sunt nişte vene, fapt care favorizează apariţia mai frecventă la aceste persoane a patologiei hemoroidale”, a precizat pentru 360medical.ro dr. Ştefan Tucă.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) nu exclude posibilitatea apariţiei unor tulpini cu totul noi de coronavirus, care provoacă boala Covid-19, în această iarnă. Variante cu totul noi de coronavirus ar putea să apară în această iarnă, dar vaccinurile existente ar trebui să protejeze populaţia de boli grave şi deces, a declarat la sfârşitul săptămânii, Agenţia Europeană a Medicamentului. Comentariile vin pe fondul pregătirii relansării campaniilor de vaccinare în toate cele 27 de state ale Uniunii Europenei, menite să prevină un nou val de îmbolnăviri cu coronavirus la sfârşitul acestui an. Campaniile de vaccinare ar trebui să includă vaccinurile bivalente de la Pfizer/BioNTech şi Moderna, actualizate pentru noile subvariante BA.1 ale tulpinii omicron, cu scopul de a ţinti mai bine variantele circulante ale coronavirusului, precum şi vaccinurile originale dezvoltate pentru a lupta împotriva virusului care a apărut pentru prima dată în China în 2019, a declarat Agenţia Europeană a Medicamentului.

Cercetătorii cred că au descoperit o cauză pentru boala cronică de rinichi de etiologie necunoscută. Siliciul amorf este un mineral comun utilizat în fabricarea de produse, de la pasta de dinţi la semiconductori. Deşi în general a fost considerat sigur, noi cercetări pe şobolani demonstrează că inhalarea particulelor minuscule (nanoparticule) de siliciu amorf, poate deteriora rinichii. Studiul a fost publicat înainte de tipărire în American Journal of Physiology-Renal Physiology.
La nivel global, cercetătorii au observat dezvoltarea unor „epidemii” de boală cronică de rinichi fără o cauza cunoscută, numite „boala cronică de rinichi de etiologie necunoscută” sau CKDu. Aceste „epidemii” CKDu au o serie de asemănări. Ele sunt observate în principal în comunităţile de muncă din agricultură şi prezintă simptome similare, inclusiv: lipsa diabetului, nivel minim de proteine în urină, niveluri crescute ale deşeurilor din sânge în testul creatininei, inflamaţie şi cicatrizarea ţesutului renal.
Trestia de zahăr conţine în mod natural siliciu amorf, iar câmpurile de trestie de zahăr arse o eliberează în aer. Arderea câmpurilor de trestie de zahăr înainte de recoltare este o practică comună folosită pentru a îndepărta frunzele străine care pot încetini colectarea. Lucrătorii din trestie de zahăr sunt printre cei cu cele mai mari rate de CKDu.

O a treia persoană a murit săptămâna aceasta în Argentina din cauza a ceea ce oficialităţile medicale din această ţară numesc o „pneumonie de origine necunoscută”.
Autorităţile locale de sănătate din Argentina au anunţat joi încă un deces din cauza unei „pneumonii de origine necunoscută”, ridicând la trei numărul persoanelor decedate din cauza acestei boli. În total, nouă persoane din nord-vestul provinciei Tucuman au fost infectate de „o boală misterioasă respiratorie”, opt dintre acestea făcând parte din personalul medical al unei clinici private. Începând de luni, trei persoane au decedat în urma unei „pneumonii de origine necunoscută”, a declarat reporterilor ministrul Sănătăţii din Tucuman, Luis Medina Ruiz. Autorităţile efectuează în prezent teste asupra bolii. Probele au fost trimise la Institutul Malbran, din Buenos Aires.
Oficialul de sănătate a mai precizat că au fost excluse boala Covid-19 şi gripa de tipul A şi B.

O „pneumonie de origine necunoscută” a provocat două decese în Argentina. Două persoane au murit în această săptămâna în provincia Tucuman, din nord-vestul Argentinei, în urma unei pneumonii severe „de origine necunoscută”, au anunţat miercuri autorităţile sanitare din aceasta ţară, potrivit agenţiei AFP, preluată de AGERPRES.
În total, şase persoane, îngrijitori medicali şi un pacient de la aceeaşi unitate de terapie intensivă a unei clinici din Tucuman, au prezentat această patologie. O persoană a decedat luni, iar cea de-a doua miercuri. Alte trei persoane sunt spitalizate, în timp ce o a şasea, anunţată cu o stare de sănătate satisfăcătoare, se află în izolare la domiciliu, a precizat Ministerul Sănătăţii de la nivelul provinciei Tucuman. „Cazurile implică cinci lucrători din domeniul sănătăţii şi un pacient aflat în unitatea de terapie intensivă a unei clinici private din San Miguel de Tucuman, care au început să prezinte simptome între 18 şi 22 august”, a declarat presei ministrul sănătaţii la nivel de provincie, Luis Medina Ruiz.
Nu au fost raportate cazuri noi din 22 august, inclusiv în rândul contacţilor apropiaţi ai acestor pacienţi, ceea ce ministrul la nivel de provincie a calificat drept „o veste pozitivă”, dând asigurări totodată că situaţia este sub control, a mai precizat Ministerul Sănătăţii la nivel federal într-un comunicat.

Ministerul Sănătăţii îşi propune să elimine rujeola şi rubeola din România în urmatorul deceniu, în principal prin creşterea imunizării cu vaccin combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR). În acest scop, ministerul a elaborat un plan de acţiune “pentru eliminarea rujeolei, rubeolei şi de prevenire a infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, care urmează să fie aprobat prin ordin al ministrului Sănătăţii şi care ţine cont de ultimele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Proiectul de ordin cuprinde şi o instrucţiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenţei medicale primare, elaborată de experţii din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP). Scopul acestui document este ca echipa de profesionişti din asistenţa medicală primară să asigure implementarea Planului Naţional de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%. Planul de acţiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice şi a rubeolei endemice şi prevenirea infecţiei rubeolice congenitale (IRC) şi a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se menţină o incidenţă de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuţi vii.
Infecţia rubeolică congenitală poate duce la avort, naşteri premature, decese in utero sau naşterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.