Kiwi este un fruct exotic sănătos, care creşte în multe ţări din zona mediteraneană. Folosit deseori ca ingredient în salatele de fructe şi în reţetele de prăjituri şi tarte, deliciosul kiwi adună o seamă de beneficii pentru sănătate. Kiwi este bogat în vitamine (în special vitaminele C, B9 şi E) şi minerale (cum ar fi calciul, fosforul şi potasiul). Deşi este un fruct foarte dulce, kiwi are un conţinut foarte scăzut de calorii (aproximativ 60 de calorii la 100 de grame) şi este ideal pentru dietele stricte, ca gustare pe care o poţi mânca dimineaţa sau după-amiaza. Dacă suferi de constipaţie sau de retenţie de apă, consumul regulat de kiwi are un efect laxativ, cât şi un efect diuretic şi depurativ asupra colonului.
Kiwi este un fruct proaspăt şi delicios, care îţi dă energie. Mineralele pe care le conţine ajută organismul să depaşească starea de letargie şi chiar te ajută să lupţi contra depresiei.
Studiile americane au arătat că un consum de kiwi, ca parte dintr-o dietă sănătoasă, îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, reduce nivelul colesterolului şi reglează tensiunea arterială;
Totodată, kiwi previne apariţia unor afecţiuni oftalmologice specifice îmbătrânirii.

Primul studiu mondial efectuat de cercetători din Australia indică o legatură directă între deficitul de vitamina D şi riscul de a dezvolta demenţă. Demenţa este una dintre cauzele majore de dizabilitate în rândul persoanelor în vârstă din întreaga lume. Boala afectează gândirea şi comportamentul odată cu procesul de îmbătrânire.
Investigând asocierea dintre vitamina D, caracteristicile neuroimagistice şi riscul de demenţă şi AVC, studiul condus de University of South Australia, a constatat următoarele:
nivelurile scăzute de vitamina D au fost legate de volume mai mici ale creierului şi un risc crescut de demenţă şi AVC; analizele genetice au susţinut un efect cauzal între deficitului de vitamina D şi demenţă; în unele populaţii, până la 17% dintre cazurile de demenţă ar putea fi prevenite prin creşterea nivelului de vitamina D la intervalul normal (50 nmol/L), în populaţia generală. Demenţa este un sindrom cronic progresiv care duce la deteriorarea funcţiei cognitive. Aproximativ 487.500 de australieni trăiesc cu demenţă, boala fiind a doua cauză de deces din această ţara. La nivel global, peste 55 de milioane de persoane suferă de demenţă, cu 10 milioane de cazuri noi diagnosticate în fiecare an.

Scorţişoara este unul dintre cele mai îndrăgite mirodenii. Datorită aromei sale deosebite, scorţişoara este adăugată într-o varietate de preparate culinare, în special deserturi. Un mod mai inedit de a consuma aceast aromat condiment este sub forma de ceai de scorţişoară. Ceaiul de scorţişoara este o băutură destul de interesantă şi reconfortantă. Are o aromă dulce, este plăcut la gust şi foarte savuros. Se prepară foarte uşor şi poate fi băut, atât cald, cât şi rece. Atunci când o consumi cu moderaţie, scorţişoara îţi poate orferi unele beneficii pentru sănătate, în special scorţişoara Ceylon. Scorţişoara are proprietăţi antioxidante, antivirale, antiseptice, antiinflamatoare, antimicrobiene, antitermice, antimicotice şi hipolipemiante. Din acest motiv, încă din cele mai vechi timpuri a fost folosită în medicina tradiţională pentru a combate diferite afecţiuni. Datorită proprietăţilor sale antioxidante şi antiinflamatoare, scorţişoara poate preveni riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Consumul de ceai de scorţişoară ar putea contribui şi la scăderea colesterolului rău (LDL) şi poate creşte colesterolul bun (HDL). Poate reduce hipertensiunea arterială şi nivelul trigliceridelor. De asemenea, ceaiul de scorţişoara ar putea contribui la curăţarea vaselor de sânge, facilitand circulaţia sanguină şi prevenind apariţia cheagurilor de sânge. Reduce inflamaţiile, scade riscul de ateroscleroză, infarct sau alte boli cardiovasculare.

O echipă de cercetători americani a descoperit un mecanism care permite cancerului de prostată să devină rezistent la tratament. Grupul a identificat şi o posibilă abordare care ar putea depăşi această rezistenţă. Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer în rândul bărbaţilor din Statele Unite şi nu numai. Mulţi pacienţi pot trăi o viaţă lungă cu ajutorul tratamentelor şi terapiei de deprivare de androgeni, dacă boala este detectată din timp. Totuşi, în ciuda beneficiilor acestei terapii, aproape toţi pacienţii vor dezvolta, în timp, rezistenţă la medicamente şi boala va recidiva. Într-un nou articol publicat în Science Translational Medicine, cercetători de la Centrul de Cancer Moffitt, din Florida, au descoperit un mecanism prin care celulele cancerului de prostată devin rezistente la tratament, din cauza unor modificări la nivel molecular ale proteinelor receptorilor de androgeni. Cercetătorii au reuşit să identifice şi o potenţiala abordare de tratament care ar putea depăşi această rezistenţă.
Terapia de deprivare de androgeni a reprezentat pilonul principal în tratamentul cancerului de prostată, de zeci de ani. Scopul terapiei este de a reduce nivelurile de hormoni androgeni, care stimulează creşterea celulelor cancerului de prostată, prin abordări chirurgicale sau medicale care vizează receptorii androgeni de semnalizare.
Terapia de deprivare de androgeni îmbunătăţeşte foarte mult supravieţuirea, dar aproape întotdeauna duce la recidivă, aşa numitul cancer de prostată rezistent la castrare (CRPC). Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceasta rezistenţă se datorează în primul rând reactivarii semnalizării receptorilor androgeni prin diferite mecanisme, şi au dezvoltat noi medicamente, cum ar fi enzalutamida şi abiraterona, pentru a depăşi această rezistenţă. Din păcate, pacienţii dezvoltă în cele din urmă rezistenţă şi la aceste medicamente, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Specialiştii au identificat mai multe mecanisme responsabile pentru rezistenţa la aceste medicamente de generaţie mai nouă, dar aceste modificări nu sunt prezente la toţi pacienţii, ceea ce a sugerează că exista mecanisme suplimentare care provoacă această rezistenţă.

Morcovii sunt una dintre cele mai obişnuite legume, dar puţini ştiu că pot fi folosiţi pentru prepararea ceaiului, care are multe proprietăţi benefice. Beneficiile ceaiului de morcov sunt de nepreţuit, deoarece legumele rădăcină conţin o cantitate mare de vitamine, micro- şi macroelemente care influenţează favorabil sănătatea umană.
Proprietăţi utile ale unui decoct de legume rădăcinoase şi blaturi de morcovi: are un efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular; întăreşte sistemul imunitar, protejează împotriva răcelilor; elimină toxinele din organism; promovează hematopoieza datorată acidului folic; întăreşte ţesutul muscular şi osos; are un conţinut scăzut de calorii şi reduce foamea; afectează pozitiv activitatea sistemului respirator; normalizează activitatea tractului gastro-intestinal; bun pentru viziune; are un efect benefic asupra părului (foliculii de păr devin mai puternici), unghiile (fragilitatea şi exfolierea sunt eliminate) şi pielea (elasticitatea pielii creşte).

Medicii rezidenţi care nu s-au prezentat la examenul de specialist pot fi încadraţi în funcţia de medic cu contract de muncă timp de cel mult un an după finalizarea stagiului de pregătire, prevede o ordonanţă de urgenţă (OUG) aprobată joi de guvern, la propunerea Ministerul Sănătăţii. Proiectul de act normativ a fost prezentat în urmă cu o lună de 360medical.ro. “Medicii rezidenţi care nu s-au prezentat la examenul de specialist pot fi încadraţi cu contract individual de muncă pe durată determinată de maxim un an de la finalizarea stagiului de pregătire, în funcţia de medic, în unităţi sanitare publice care înregistrează deficit de personal şi sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă”, se arată în actul normativ.
Măsura vizează reducerea deficitului de personal în spitalele publice, potrivit notei de fundamentare a proiectului. Alte prevederi ale OUG se referă la reglementarea mai clară a situaţiilor privind schimbarea specialităţii pentru rezidenţii pe loc care, din motive obiective, nu pot efectua specialitatea aleasă în urma concursului de rezidenţiat.

Ciuboţica cucului este una dintre cele mai răspândite plante medicinale, care se găseşte prin păşuni şi fâneţe, în zonele de deal şi de munte. Ciuboţica cucului, Primula officinalis, este planta cunoscută şi sub denumirea de “talpa gâştii”, primula, “clopoţel”, “urechiuşa ursului”, “anghelina”, “cizma cucului” sau “urechea şoarecelui”. De la plantă se pot folosi în scop terapeutic florile, frunzele şi rădăcinile.
Preparatele pe bază de ciuboţica cucului sunt recomandate pentru a trata afecţiuni interne precum: inflamarea căilor respiratorii, tulburări gastro-intestinale, insomnii, febră, rinită alergică, calmarea sistemului nervos, vărsături, cefalee, litiază urinară, pneumonie, laringită, reumatism, gripă, calculi vezicali.

O echipă de medici de la Stanford Medicine a folosit o metodă inovatoare pentru transplantul renal pediatric, fără medicamente care suprimă imunitatea. Inovaţia foloseşte o metodă sigură de transplantare de celule imunitare de la donator către pacient, înainte ca medicii chirurgi să implanteze rinichiul.
Chirurgii au numit procedura, „dublu transplant de imunitate şi organ solid” (DISOT). O lucrare ştiinţifică care descrie primele trei cazuri DISOT, toate efectuate la spitalul de copii Stanford, a fost publicată online luna aceasta în New England Journal of Medicine. Revista a publicat şi un editorial despre această cercetare.
Inovaţia medicilor de la Stanford elimină posibilitatea ca sistemul imunitar al beneficiarului să respingă organul transplantat, cauză principală care duce la necesitatea unui al doilea transplant. Procedura inovatoare scuteşte beneficiarul de efectele adverse ale medicamentelor imunosupresoare, care trebuie luate pe viaţă, şi de riscul crescut pentru cancer, diabet zaharat, infecţii şi hipertensiune arterială. „Eliminarea în siguranţă a imunosupresiei pe viaţă, după un transplant de rinichi, este posibilă”, a declarat autorul principal al raportului, lect. univ. dr. Alice Bertaina, profesor asociat de pediatrie la Stanford.

Roşcova este un pom fructifer veşnic verde, a cărui înălţime ajunge la 20 de metri. Face flori în al şaselea an al vieţii sale, după floare apar păstăile care sunt de 3 cm în lăţime şi 20 cm în lungime. Păstăile sunt umplute cu seminţe şi pastă dulce, suculentă. Arborele de carob(roşcova) oferă fructe timp de 90 de ani. Cel mai tânar copac aduce aproximativ 7-10 kilograme de fructe pe an, iar în fiecare an creşte randamentul. Este un înlocuitor bun pentru ciocolată şi cafea. Gustul şi aroma fructului sunt foarte asemănătoare cu gustul de cacao şi ciocolată. În fructe nu există teobromină şi cofeină, care afectează negativ inima. Compoziţia este 50% fructoză, glucoză şi zaharoză. Este, de asemenea, o opţiune excelentă pentru diete şi diabet. Restabileşte compoziţia sângelui. Fructul conţine o concentraţie ridicată de fier, care îmbunătăţeşte semnificativ nu numai compoziţia sângelui, ci şi calitatea acestuia. Proprietăţile utile ale fructelor ajută activ în reabilitare dupa leziuni şi boli grave. Ajută oamenii care suferă de anemie. Îmbunătăţeşte activitatea vaselor de sânge şi a inimii. Proprietăţile utile ale fructelor sunt cauzate de o concentraţie ridicată de magneziu şi potasiu. Aceste componente normalizează activitatea muşchiului cardiac, restabileşte tensiunea arterială şi scade nivelul colesterolului din sânge.

Ministerul Sănătăţii organizează luni, 27 iunie, o dezbatere publică privind proiectul de lege care înăspreşte legislaţia privind dispozitivele medicale. Dezbaterea are loc la solicitarea Patronatului Societăţilor de Stomatologie, Implantologie şi Tehnică Dentară. Proiectul de act normativ, prezentat recent de către 360medical.ro, prevede, între altele, sancţiuni şi obligaţii mai mari pentru unităţile sanitare care utilizează dispozitivele şi propune măsuri pentru a asigura trasabilitatea şi a reduce riscul de a utiliza aparate neconforme.
Persoanele interesate să participe la dezbatere trebuie să trimită o solicitare de înscriere pe e-mail până vineri, 24 iunie 2022, ora 13.00. Dezbaterea va începe luni, 27 iunie, de la ora 12.00, fiind organizată la sediul Institutului Naţional de Sănătate Publică, sala Amfiteatru, str. dr. Leonte Anastasievici, nr. 1-3, sector 5, Bucureşti.
Luarea cuvântului se va face în ordinea în care a fost făcută înscrierea, iar timpul alocat fiecărui vorbitor va fi de maxim 3 minute. La dezbaterea publică vor participa reprezentanţi ai Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale din România şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).