Încă din primele etape ale pandemiei COVID-19 au existat tot mai multe dovezi care sugerează că transmiterea prin aer a virusului SARS-CoV-2 în locuri cu ventilaţie slabă a contribuit la răspândirea infecţiei. O noua revizuire a studiilor ştiinţifice evidenţiază importanţa ventilaţiei adecvate pentru a preveni răspândirea COVID-19 în medii interioare.
O analiză a 18 studii existente indică faptul că transmiterea prin aer a coronavirusului SARS-CoV-2 de la o persoană infecţioasă la alte persoane aflate la mai mult de doi metri distanţă se poate produce în diferite medii interioare. ,,Unele locuri publice ar putea avea nevoie de o ventilaţie mai bună pentru a preveni răspândirea COVID-19, în urma dovezilor tot mai mari ale potenţialului de transmitere pe cale aeriană la distanţă lungă a bolii”, sugerează o cercetare publicată în revista British Medical Journal.
Cercetătorii subliniază că dovezile din aceste studii au fost considerate a fi de o certitudine foarte scăzută şi spun că este nevoie de investigaţii continue asupra potenţialului de transmitere pe cale aeriană pe distanţe lungi a SARS-CoV-2.

Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă combinaţie de tratament care s-a dovedit foarte eficientă în oprirea dezvoltării tumorilor capului şi gâtului. Un nou studiu preclinic, condus de o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul de Cercetare a Cancerului (ICR), din Londra, a arătat că o combinaţie de tratament cu radioterapie, un medicament care inhibă repararea ADN-ului deteriorat şi o imunoterapie, poate activa celulele „ucigaşe naturale” (NK), un tip de celule albe din sânge care au capacitatea de a ucide direct celulele canceroase. Cancerele de cap şi gât se dezvoltă în membrana mucoaselor gurii, nasului şi gâtului. Aproape 750.000 de cazuri noi sunt diagnosticate la nivel global în fiecare an. Tratamentele includ chirurgie, radioterapie, chimioterapie şi imunoterapie, dar pentru pacienţii a căror boală progresează după tratament există puţine opţiuni.
Doar aproximativ 15-20% dintre pacienţii cu cancere ale capului şi gâtului răspund la imunoterapiile existente. Noua strategie descrisă în acest studiu, care vizează celulele NK, ar putea extinde considerabil numărul pacienţilor cu aceste tipuri de cancer, care ar putea să beneficieze de imunoterapie.

Un studiu internaţional condus de cercetători de la Oxford stabileşte pentru prima dată un scor critic de risc genetic, pentru a estima probabilitatea ca pacienţii care suferă de varice să necesite o intervenţie chirurgicală. Varicele sunt o manifestare foarte frecventă a bolii venoase cronice, care afectează peste 30% din populaţia ţărilor occidentale.
În America, boala venoasă cronica afectează peste 11 milioane de bărbaţi şi 22 de milioane de femei cu vârste cuprinse între 40 şi 80 de ani. Netratată, afecţiunea poate degenera în multiple complicaţii pentru sănătate, inclusiv ulcere la nivelul picioarelor şi chiar amputare. Oamenii de ştiinţă au iniţiat un vast studiu de asociere la nivel de genom, condus în două etape, pe un total de 810.625 de persoane, pentru a explora care indivizi sunt mai sensibili să dezvolte varice. Cercetătorii au folosit datele a 401.656 de persoane din arhiva Biobank, din Marea Britanie, şi apoi au replicat studiul pe 408.969 de persoane din arhiva 23andMe, un serviciu global de testare ADN. În acest studiu, cercetătorii de la Oxford au identificat 49 de variante genetice care cresc riscul de apariţie a bolii venelor varicoase. Oamenii de ştiinţă au evidenţiat că sistemul imunitar, anumite căi de semnalizare şi inclusiv probleme ale ţesuturilor conjunctive din corp, au un rol major în patologia varicelor.

Numărul de cabinete ale medicilor de familie din România a scăzut cu 182 în 2021, până la 10.470, cea mai mare reducere fiind înregistrată în mediul rural, arată un raport publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), consultat de 360medical.ro. În 2020, România avea 10.652 de cabinete de medicină de familie. Cele mai multe cabinete de medicină de familie sunt în mediul urban (6.333 în 2021), în scădere cu 52 faţă de 2020, în timp ce numărul de cabinete din mediul rural a scăzut anul trecut cu 130, până la 4.137 unităţi. Numărul de cabinete medicale de familie a scăzut constant în ultimii ani, de la 11.397 în 2015 pâna la 11.055 în 2017, 10.944 în 2018, 10.866 în 2019, 10.652 în 2020 şi 10.470 anul trecut. Astfel, în doar 6 ani, în perioada 2015-2021, numărul de cabinete medicale de familie a scăzut cu 927 (8,1%). În schimb, numărul cabinetelor medicale de medicină de specialitate a crescut anul trecut cu 1.276 faţă de anul precedent, până la 13.552. Şi numărul de cabinete stomatologice independente a continuat să crească, ajungând în 2021 la 16.177, de la 15.650 cu un an mai devreme.

Ceaiul din frunze de senna este benefic în caz de constipaţie acută şi constipaţie cronică, având un efect laxativ sau purgativ în funcţie de doză, prin stimularea directă a peristaltismului intestinal. Proprietăţi: oferă suport pentru tranzitul intestinal; menţine o funcţionare regulată a intestinelor; este util în pregătirea intestinului gros pentru intervenţii chirurgicale şi investigaţii (colonoscopie, irigoscopie). Ingrediente: Frunzele plantei Cassia senna L., fam. Cesalpinaceae conţine antracenozide, flavonozide, poliholozide acide, polioli, derivaţi naftalenici, fitosteroli, ulei volatil, ceruri, taninuri, săruri minerale, rezine. Avertizări: Produsul este contraindicat femeilor însărcinate sau celor care alăptează şi copiilor sub 12 ani.

Ministerul Sănătăţii a pregătit un proiect de act normativ care va stabili condiţiile de autorizare sanitară a cabinetelor de liberă practică pentru serviciile conexe actului medical. Actul normativ este necesar deoarece în prezent nu există o procedură unitară privind autorizarea acestor cabinete. Activităţile conexe actului medical sunt: tehnica dentară, biologie medicală, biochimie medicală, chimie medicală, fizică medicală, fizioterapie, psihologie medicală, logopedie, sociologie medicală, optometrie medicală, optică medicală, protezare ortopedică şi protezare auditivă.
Astfel, un proiect de ordin reglementează condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească toate cabinetele de liberă practică pentru a obţine autorizaţia sanitară. Proiectul a fost elaborat ca urmare a unei adrese transmise de direcţia de sănătate publică (DSP) Alba referitoare la necesitatea elaborării unui act normativ privind stabilirea condiţiilor necesare pentru autorizarea cabinetelor de practică independentă conexă actului medical.
De asemenea, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis o altă adresă în care sunt menţionaţi furnizorii de servicii conexe actului medical, precum şi necesitatea serviciilor conexe pentru copiii cu tulburări de spectru autist acordate în cabinete de liberă practică, organizate potrivit legii, “însă este ştiut fiind faptul că la această dată nu sunt elaborate reglementări specifice de autorizare sanitară, astfel nu există o procedură unitară privind autorizarea acestor cabinete”.

Pacienţii cu hiperparatiroidism primar au un risc crescut cu 51% să sufere o fractură de şold şi şanse de 45% să facă infarct sau AVC. Acestea sunt rezultatele unui studiu de amploare, realizat de universitatea din Göteborg, Suedia, care a mai evidenţiat că o intervenţie chirurgicală este asociată cu reducerea acestor riscuri.
Hiperparatiroidismul primar este o tulburare hormonală frecventă, în special în rândul persoanelor în vârstă. Afecţiunea se manifestă mai des la femei, în jur de 3% dintre femeile aflate în postmenopauză fiind afectate. Fără să provoace simptome specifice, afecţiunea este adesea detectată din întâmplare, prin teste de sânge, care arată niveluri ridicate de calciu şi niveluri normale sau ridicate de hormoni paratiroidieni. Perturbarea echilibrului de calciu în sânge poate provoca leziuni renale, osoase şi cardiovasculare.
Întrucât, în trecut, au existat puţine studii, şi de dimensiuni relativ restrânse, care au indicat o legătură între osteoporoză, boli cardiovasculare şi hiperparatiroidism primar această asociere a fost controversată.

De la fasole, în scop terapeutic, se folosesc tecile care se culeg când sunt verzi şi se folosesc mărunţite, când sunt bine uscate. Tecile de fasole conţin aminoacizi, minerale, vitamina C, tirozidină şi triptofan. Din tecile de fasole se poate prepara un ceai care este un diuretic excelent, reduce cantitatea de zahăr din sânge, curăţă organismul de toxine şi, mai ales, igienizează rinichii şi căile urinare. Ceaiul din teci de fasole este un remediu foarte bun pentru diabetici. Se prepară în două moduri, prin fierbere ori macerare, existând posibilitatea ca fiecare să opteze pentru forma care i se pare mai comodă sau accesibilă.

Persoanele care au făcut cel puţin un vaccin antigripal au avut cu 40% mai puţine şanse decât persoanele nevaccinate să dezvolte boala Alzheimer pe parcursul a patru ani, potrivit unui nou studiu derulat de Universitatea din Texas Health Science Center din Houston.
Oamenii de ştiinţă au comparat riscul de incidenţă a bolii Alzheimer între pacienţii care fuseseră şi cei care nu fuseseră vaccinaţi anterior antigripal într-un eşantion mare la nivel naţional de adulţi din SUA cu vârsta de 65 de ani şi peste.
„Am descoperit că vaccinarea antigripală la adulţii în vârstă reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer timp de câţiva ani. Forţa acestui efect protector a crescut odată cu numărul de ani în care o persoană a primit un vaccin gripal – cu alte cuvinte, rata de dezvoltare a bolii Alzheimer a fost cea mai scăzută la cei care au primit în mod constant vaccinul gripal în fiecare an”, a spus dr. Avram S. Bukhbinder, absolvent al Şcolii de Medicină McGovern de la UTHealth Houston şi medic la Divizia de Neurologie a Copilului de la Spitalul General din Massachusetts.
„Cercetarea viitoare ar trebui să evalueze dacă vaccinarea antigripală este asociată şi cu rata de progresie a simptomelor la pacienţii care au deja demenţa Alzheimer”, a precizat acesta potrivit Medicalxpress.com.
Studiul – care vine la doi ani după ce cercetătorii de la UTHealth Houston descoperiseră o posibilă legătură între vaccinul gripal şi riscul redus de apariţie a bolii Alzheimer – a analizat un eşantion mult mai mare decât cercetările anterioare, incluzând 935.887 de pacienţi vaccinaţi împotriva gripei şi 935.887 de pacienţi nevaccinaţi.

Etapele de diagnostic, tratament şi monitorizare a cancerului sunt revizuite anual de specialiştii din domeniul oncologic pentru ca managementul patologiei canceroase să poată fi optimizat rapid şi cu succes în funcţie de nevoile şi particularităţile fiecărui pacient în parte. Spre exemplu, în anumite situaţii speciale, investigaţiile hibride de imagistică şi medicină nucleară (precum investigaţia PET-CT) aduc informaţii utile ce nu pot fi obţinute prin nicio altă investigaţie imagistică. Acest tip de investigaţie este esenţial în gestionarea tratamentului şi a perioadei de urmărire de după tratament, mai ales în anumite tipuri de cancer cu un grad de complexitate ridicat. Investigaţia de tip PET-CT scanează corpul din punct de vedere metabolic, prin componenta PET, şi din punct de vedere anatomic, prin componenta CT. Astfel se obţin imagini de fuziune care oferă informaţii despre metabolismul organelor şi al ţesuturilor, în contextul structurilor anatomice evidenţiate de tomografia computerizată.
Cu ajutorul examinarii PET-CT, medicul poate identifica cu acurateţe tumori pulmonare, tumori craniene, tumori pancreatice, cancerul de colon sau rect, cancerul de prostată sau cancerul de sân şi nu numai. PET-CT este cel mai des folosit pentru identificarea agresivităţii tumorii, a stadiului tumoral şi a extensiei leziunilor iniţiale.