Ministerul Sănătaţii a lansat ghidul beneficiarului pentru investiţii în cabinetele medicilor de familie din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Prin PNRR urmează să fie finanţate lucrări de renovare şi de dotare cu echipamente medicale în 3.000 de cabinete din România, cele mai multe situate în medii defavorizate.
Măsura vizează reducerea diferenţelor privind accesul la servicii medicale în funcţie de regiune, etnie, vârstă sau nivelul de venituri.
Obiectivul investiţiei este reabilitarea, modernizarea şi dotarea a 3.000 de cabinete de asistenţă medicală primară (medici de familie) sau asocieri de cabinete cu facilităţi de screening, diagnostic precoce şi monitorizare a pacienţilor cronici, prioritizând cabinetele din mediul rural şi din urbanul mic, inclusiv din zone marginalizate.
Dotarea va cuprinde aparatură de laborator de tip ”point of care” şi echipamente medicale precum electrocardiograf, ecograf, mobilier medical şi instrumentar medical. De asemenea, vor fi alocate fonduri pentru renovarea clădirii cu scopul conformării la normele igienico-sanitare şi al creşterii eficienţei energetice.
Investiţia are un buget total de 888,3 milioane lei (180,4 milioane euro) şi se va realiza prin 2 segmente. Raportul State of Health 2019 realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că persoanele care locuiesc în mediul rural sau în urbanul mic din România, cele din comunităţi marginalizate şi cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală. Vorbe, vorbe, vorbe! Urmează şi... urmează. Problema e când? Ar mai fi o soluţie (vezi foto).

Echinaceea este o plantă perenă care poate ajunge până la 140 cm înălţime. Planta este cunoscută pentru proprietăţile curative de sute de ani şi există dovezi păstrate în piatră şi piei de animale de poţiuni medicinale realizate de vracii indienilor americani. În acele vremuri, planta era folosită mai ales pentru a calma simptomele răcelii. Odată cu venirea exploratorilor europeni, echinaceea a ajuns să fie folosită mai întâi in Europa apoi în întreaga lume. Spaniolii au fost primii care au aclimatizat-o, ulterior planta s-a răspândit în toate ţările de pe bătrânul continent.
Florile sunt, de cele mai multe ori, violet sau roz-roşiatice, ori chiar galbene, petalele fiind distribuite simetric în jurul unui disc central. Ca şi în trecut, echinaceea este folosită datorită rolului său de întăritor al sistemului imunitar, organismul fiind, astfel, protejat de o serie de afecţiuni. Astăzi, oamenii folosesc echinaceea pentru a scurta durata răcelilor şi pentru a reduce simptomele, cum ar fi durerea în gât (faringita), tusea şi febra. Mulţi botanişti recomandă, de asemenea, echinaceea pentru a ajuta la stimularea sistemului imunitar şi în lupta împotriva infecţiilor din corp. Dar echinaceea are mult mai multe beneficii descoperite în cercetările ultimilor ani.

Medicamentul s-a dovedit eficient în testele preclinice, şi, cel mai important, poate ajunge la creier pentru a inhiba enzima kinaza Cdk5, care are un rol cheie în reglarea semnalizării neuronilor din creier. În peste 3 decenii de studiu, cercetătorii au arătat că enzima kinaza dependentă de ciclină, Cdk5, a fost implicată în afecţiuni neuropsihiatrice şi neurodegenerative, inclusiv în boala Alzheimer şi boala Parkinson, fiind un reglator cheie al semnalizării neuronale din creier.
Testele preclinice desfăşurate în recentul studiu au arătat că eliminarea enzimei Cdk5 la şoareci a făcut ca animalele să fie mai rezistente la stres, le-a îmbunătăţit cunoaşterea, a protejat neuronii de accidente vasculare cerebrale şi traumatisme craniene şi a diminuat neurodegenerarea, a precizat James Bibb, profesor la departamentul de chirurgie din Birmingham, din cadrul universităţii din Alabama, descriind medicamentul.
Cel mai important, medicamentul a reuşit să treacă de bariera hematoencefalică pentru a ajunge la creier. Inhibitorii Cdk5 ar putea oferi beneficii terapeutice şi noi modalităţi pentru studiul funcţiilor de bază ale creierului. Compuşii anteriori din prima şi a doua generaţie, au fost în mare parte blocaţi de bariera hemato-encefalică care restricţionează trecerea soluţiilor din sânge în lichidul extracelular al sistemului nervos central. Din acest motiv, până în prezent, nici un inhibitor Cdk5 nu a fost aprobat pentru a trata boli neuropsihiatrice sau degenerative.

O echipă internaţională de cercetători, coordonată de Universitatea din Dublin, a descoperit un posibil tratament pentru melanomul uveal avansat, un tip rar de cancer care afectează ochii. Melanomul uveal (sau ocular) este cel mai frecvent cancer primar intraocular la adulţi şi unul dintre cele mai rare tipuri de cancer existente. Boala debutează la nivelul tractului uveal, în iris, în corpul ciliar sau coroid (cunoscut sub numele de uvee), sau în stratul mijlociu al ochiului. Cauzele exacte pentru apariţia melanomului uveal nu au fost încă depistate, dar unele studii consideră că există anumite legături între schimbările genetice şi acest tip de cancer de la nivelul ochiului. Tratamentul pentru melanomul uveal primar vizează celulele canceroase prin radioterapie sau prin îndepărtarea chirurgicală a ochiului. Atunci când boala se răspândeşte la ficat şi în alte părţi ale corpului, pacienţii au un prognostic de supravieţuire slab. În prezent, opţiunile eficiente de tratament disponibile pentru melanom uveal care s-a răspândit sunt limitate.

Majoritatea cercetărilor care analizează impactul schimbărilor climatice asupra vieţii umane s-au concentrat asupra modului în care evenimentele meteorologice extreme afectează rezultatele economice şi societale asupra sănătăţii la scară largă. Dar schimbările climatice pot avea o influenţă puternică asupra activităţilor umane cotidiene fundamentale, inclusiv o serie de rezultate comportamentale, psihologice şi fiziologice care sunt esenţiale pentru sănătate şi bunăstare. Oamenii de ştiinţă susţin că raportează acum că schimbările climatice pot avea impact negativ asupra somnului. Într-un studiu publicat luna aceasta în jurnalul One Earth, cercetătorii au scris despre creşterea temperaturii ambientale care are un impact negativ asupra somnului în sensul că ar putea reduce numărul orelor pe care oamenii le petrec dormind.
Oamenii de ştiinţă sugerează că până în anul 2099, temperaturile suboptime pot eroda între 50 şi 58 de ore de somn de persoană pe an. În plus, au descoperit că efectul temperaturii asupra pierderii somnului este substanţial mai mare în cazul locuitorilor din ţările cu venituri mai mici, precum şi al adulţilor în vârstă şi al femeilor. Potrivit cercetătorilor, creşterea temperaturii ambientale are un impact negativ asupra somnului în cazul oamenilor de pe tot globul.
„Rezultatele noastre indică faptul că somnul — un proces esenţial de restaurare integral pentru sănătatea umană şi productivitate – poate fi degradat de temperaturi mai calde”, a declarat Kelton Minor de la Universitatea din Copenhaga primul autor al lucrării.

Reprezentanţii celor 194 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se reunesc săptămâna viitoare la Geneva, Elveţia, în prima întâlnire majoră cu prezenţă fizică după debutul pandemiei de Covid-19. La reuniune a fost confirmată prezenţa a peste 100 de miniştri ai sănătăţii. Pe agenda reuniunii sunt înscrise teme importante, inclusiv alegerea directorului general al OMS. Actualul director general, etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, este aproape sigur că va obţine un nou mandat, în ciuda criticilor la adresa modului în care a condus organizaţia pe perioada pandemiei, potrivit Reuters.
O alta temă majoră este continuarea discuţiilor pentru elaborarea unui tratat internaţional privind prevenirea pandemiilor şi pregătirea pentru acestea. La 1 decembrie 2021, statele membre ale OMS au ajuns la un consens pentru a demara procesul de elaborare şi negociere a unei convenţii, a unui acord sau a unui alt instrument internaţional în temeiul Constituţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru a consolida prevenirea, pregătirea şi răspunsul în caz de pandemie.
În urma deciziei a fost constituit un organism interguvernamental de negociere, care se reuneşte periodic şi va prezenta apoi un raport privind progresele înregistrate în cadrul celei de a 76-a Adunări Mondiale a Sănătăţii, care va avea loc în 2023, cu scopul de a adopta instrumentul până în 2024. G20 a agreat deja să realizeze un fond global pentru pregătire în caz de pandemii, dar care nu va fi gestionat de către OMS, ci cel mai probabil de către Banca Mondială.

Dovlecii sunt delicioşi şi benefici pentru sănătate, dar seminţele lor sunt chiar mai puternice, deoarece conţin numeroase substanţe nutritive esenţiale. Un astfel de compus este cucurbitacin, care poate preveni prostata mărită precum şi alte probleme de sănătate. Seminţele de dovleac sunt un diuretic puternic, care elimină toxinele din organism, şi un agent antiinflamator. Iată o băutură care poate trata prostata mărită şi diabetul şi poate reduce colesterolul ridicat. Este un simplu ceai de seminţe de dovleac, care este uşor de preparat şi de folosit. Iată ce trebuie să faci: Ingrediente: 1 cană cu apă; o mână de seminţe de dovleac. Pentru a prepara ceaiul, tot ce trebuie să faci este să fierbi seminţele zdrobite într-o oală cu apă. Se lasă amestecul să se răceasca timp de până la 15 minute şi se strecoară. Bea o ceaşcă de ceai în fiecare zi şi niciodată nu vei mai avea probleme cu prostata.

Formarea unui corp profesional puternic de cercetare a funcţionării celulelor poate duce România în topul ţărilor lumii, în condiţiile în care dezvoltarea studierii acestui domeniu va schimba radical practicarea medicinei, potrivit ministrului Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii a facut aceste declaraţii la simpozionul “Biodinamica – o abordare transdisciplinară”, desfăşurat în Aula Academiei Române.
“Îmi amintesc cum am început să studiez medicina cu ani în urmă şi am început cu biologia celulară. Apoi ştiinţa a avansat, încetul cu încetul, cu biologia moleculară şi acum suntem implicaţi din ce în ce mai mult în studierea funcţionării celulelor”, a afirmat prof. Rafila, citat de Agerpres.
“Cred că dezvoltarea în ţara noastră a unui corp profesional puternic, format din medici, biologi, fizicieni şi biochimişti, care studiază aceste mecanisme şi care dezvoltă modele de bune practici şi publică articole despre cercetările lor va aduce România mai repede în fruntea ţărilor din Uniunea Europeana şi din întreaga lume în acest domeniu”, a completat ministrul. Aceste studii ar putea schimba radical practicarea medicinei în următorii ani, potrivit specialiştilor.

Floarea de salcâm are puteri terapeutice nebănuite şi poate trata şi alina dureri din cele mai diverse şi mai puternice. Din păcate, foarte puţini cunosc beneficiile pe care floarea de salcâm le aduce organismului nostru. Ciorchinii de floare de salcâm devin un adevărat izvor de sănătate, dacă ştim cum să îi folosim.
Florile de salcâm se recoltează numai pe vreme însorită, din locuri curate, departe de surse de praf şi poluare. Nu e indicat să le culegeţi din pomii de pe marginea drumurilor. Se usucă la umbră, în straturi subţiri şi se păstrează în saci de pânză sau pungi de hârtie, în locuri întunecoase, răcoroase şi ferite de umezeală. Cum puteţi consuma florile de salcâm proaspete şi în anotimpul rece? Simplu. Adunaţi flori de salcâm şi înveliţi-le în pungi de hârtie, iar apoi în pungi de plastic şi băgaţi-le la congelator. Se vor păstra proaspete foarte mult timp, iar dumneavoastră le veţi putea folosi cu încredere.

Cercetările ar putea oferi o nouă abordare pentru tratarea unei forme agresive de cancer de sân. Un studiu a constatat ca vizarea simultană a micromediului imun din ganglionii limfatici şi tumori a dus la remisie pe termen lung în cancerul de sân triplu negativ metastatic. Imunoterapia combinată cu chimioterapia reprezintă opţiunea standard de tratament pentru cancerul de sân triplu negativ (TNBC), dar are doar un răspuns limitat la pacienţi. Se crede că unul dintre principalii factori care contribuie la răspunsurile slabe în TNBC este micromediul imunosupresor tumoral.
Cercetările unei echipe de specialişti de la universitatea din Michigan, Statele Unite, ar putea oferi o nouă abordare pentru tratarea cancerului de sân triplu negativ metastatic. Un studiu recent a constatat că ţintirea simultană a micromediului imun din ganglionii limfatici şi tumori a dus la remisia tumorii pe termen lung la modelele de şoareci cu cancer de sân triplu negativ metastatic. Mai mult, folosirea de nanoparticule pentru livrarea acestor medicamente imunosupresoare a crescut eficacitatea tratamentului. Rezultatele au apărut în Science Translational Medicine.