Un studio recent arată că, și dacă nu ne putem vedea față în față cu anumite persoane, faptul că avem conversații profunde în scris, într-o comunitate virtuală sau prin apeluri video ne ajută să nu ne simțim singuri.
Cercetătorii de la Universitatea Națională a Australiei spun că fie și o singură interacțiune semnificativă, virtuală sau față în față, poate avea beneficii de sănătate mentală pe termen lung. Oamenii de știință afirmă că datele obținute le-au arătat că sentimentul de singurătate poate fi la fel de nociv precum fumatul și, deci, trebuie combătut.
Această nouă cercetare arată modul în care conexiunile comunitare sunt un mod vital de a ajuta la combaterea sentimentului de singurătate. Rezultatele studiului au arătat că sănătatea mentală a participanților a fost îmbunătățită după participarea la un singur eveniment care a avut loc în cartier, iar beneficiul a fost resimțit chiar și șase luni mai târziu.
O mare parte a răspunsului la singurătate constă în a te simți conectat la o comunitate, sunt de părere oamenii de știință. Este semnificativ să simți că faci parte dintr-o comunitate, reală sau virtuală, care te valorizează. Nu trebuie neapărat ca acei oameni să îți fie rude, ei pot fi și vecini, colegi de serviciu sau alte persoane. Ceea ce este cel mai important este să existe un sentiment de apartenență la un grup sau la mai multe.
Studiul a dovedit că, mai ales pentru persoanele în vârstă, această conectare la comunitate a fost de patru ori mai importantă pentru o sănătate mentală bună decât starea finanțelor. Deși pensionarii primesc uneori sfaturi pentru a-și gestiona viitorul financiar, cei mai mulți dintre ei nu primesc și sprijin în gestionarea viitorului lor social.
Numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut din nou pentru prima dată după o pauză de peste 10 ani din cauza pandemiei de Covid-19, care perturbă accesul la serviciile de sănătate, a anunţat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), potrivit AFP și Agerpres.
Situaţia actuală pare departe de o posibilă ameliorare, întrucât un număr tot mai mare de persoane nu ştiu că suferă de această maladie, că pot să se trateze şi să se vindece, a avertizat OMS în raportul său anual despre tuberculoză pe anul 2020.
OMS estimează că aproximativ 4,1 milioane de persoane suferă de tuberculoză dar nu au fost diagnosticate sau nu au fost oficial declarate tuberculoase, o cifră în creştere netă faţă de cele 2,9 milioane de persoane aflate în această situaţie în anul 2019.
Potrivit raportului, anul trecut au fost înregistrate 214.000 de decese cauzate de tuberculoză în rândul persoanelor seropozitive (faţă de 209.000 în 2019) şi 1,3 milioane de decese cauzate de tuberculoză în rândul altor persoane (faţă de 1,2 milioane în 2019).
Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați a fost recent dotat cu un sistem modern de toracoscopie video-asistată, care permite noi abordări și tehnici medicale pentru diagnosticarea și tratarea afecțiunilor toracice.
”Este singurul aparat medical de acest gen din zona noastră astfel că de noul dispozitiv medical vor putea beneficia mii de pacienți din cel puțin cinci județe ale țării”, spune președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Se pot face intervenții minim invazive în zona toracică, ceea ce pentru pacienți înseamnă recuperare mult mai rapidă, timp redus de spitalizare și dureri postoperatorii mult mai mici față de intervențiile clasice.
”Am demarat în urmă cu câțiva ani un program ambițios de dotare a unităților medicale cu echipamente medicale noi și performante, astfel încât pacienții să poată fi tratați cât mai bine acasă, la Galați. Înlocuim echipamentele vechi, aducem altele noi și achiziționăm aparatură medicală modernă”, a mai amintit Fotea.
Programul continuă și anul acesta, cu investiții în echipamente medicale de peste 10 milioane de euro.
Am ajuns la un record de îmbolnăviri, record de decese și la cifre șocante ale pandemiei de COVID-19 în România, "ne mor pacienți tineri, ajung copii în secțiile de ATI, mor oameni cu comorbidități, mor oameni fără comorbidități", arată Colegiul Medicilor din București într-o scrisoare deschisă intitulată "Strigăt de Disperare. Scrisoare deschisă către oameni".
Dragi români,
Nouă, corpului medical, ne este din ce în ce mai greu să facem față valului de îmbolnăviri de COVID-19 atât în rândul populației, cât și în rândul nostru, al cadrelor medicale.
Ultimele zile ne arată un sistem medical întins la maximum și ajuns la limită, mai ales pe zonele unde se tratează pacienții COVID-19.
Zi de zi asistăm la tragedii: pacienți care mor, familii aflate în suferință, medici ajunși la capătul puterilor, pacienți și cadre medicale infectate cu SARS-CoV-2 care au nevoie de îngrijiri medicale. Iar numărul este foarte mare.
În fața acestui tablou dramatic, ne gândim că gradul scăzut de vaccinare în rândul populației reprezintă, poate, și un eșec în ceea ce privește încrederea care trebuie să existe între corpul medical și populație.
Medicina este știință, iar știința înseamnă cercetare, schimb de experiență, schimb de idei, discuții pro și contra, pentru ca la final rezultatul să însemne binele comun.
Astăzi, știința și medicina bazată pe dovezi ne spun, inclusiv prin vocile forurilor internaționale de referință în domeniul sănătății, că vaccinarea reprezintă unul dintre instrumentele importante pentru gestionarea cât mai eficientă a pandemiei de COVID-19.
Această scrisoare deschisă nu este doar un alt apel aruncat în eter.
Este un strigăt de disperare, al nostru, al corpului medical bucureștean, prin vocea Colegiului Medicilor din Municipiul București, pentru ca dumneavoastră, populația din București, dar și populația României în ansamblul său, să reflectați la informațiile transmise.
Vă asigurăm că suntem serioși și corecți în privința informațiilor furnizate, că ne bazăm și vă prezentăm dovezile științifice pe care le avem la dispoziție în momentul comunicărilor și că dorim și trebuie să luptăm să reconstruim relația de încredere care trebuie să existe între medic și pacientul său, între medic și societate.
Zilnic vorbim cu colegi care ne spun că nu știu ce să mai facă. Ne mor pacienți tineri, ajung copii în secțiile de ATI, mor oameni cu comorbidități, mor oameni fără comorbidități.
Suntem la răscruce și cred că doar un efort comun, al nostru și al dumneavoastră, poate face să plafonăm și să stopăm acest val al pandemiei de COVID-19.
Știința ne spune astăzi că prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de protecție putem lupta mult mai eficient cu această pandemie.
Acest apel este născut din suferința care se simte și se trăiește în unitățile medicale care tratează pacienți COVID-19 și este scris cu responsabilitatea unor oameni care pun știința și medicina bazată pe dovezi pe primul plan.
Oboseală, stres, puține ore de somn, o alimentație haotică, toate acestea fac uneori parte din viața noastră de zi cu zi, astfel că nu le mai acordăm importanță. Până când începem să ne simțim extenuați oricât am dormi sau avem dureri pe care nu le înțelegem, și totuși, în aparență, suntem sănătoși.
Este foarte greu să ne luăm toate vitaminele și mineralele de care organismul nostru are nevoie, în orice anotimp. Factorii ce țin de stilul de viață accentuează adesea deficitul de vitamine, pe care îl descoperim adesea doar în momentul în care facem analize. Corpul nostru trimite semnale înainte, dar de multe ori le ignorăm. Unghiile rupte sau căderea părului pot spune mai multe decât credem.
Principalele semne ale deficitului de vitamine: buzele crăpate, oboseala accentuate, căderea părului, sângerarea gingiilor, afte bucale, părul aspru sau gras, unghii care se rup, crampele musculare la picioare
Roche România anunță lansarea unui Ghid de bune practici destinat psiho-oncologilor, un instrument util al cărui rol este de a asista specialiștii în deciziile clinice, cu scopul îmbunătățirii serviciilor pe care aceștia le oferă pacienților cu diverse tipuri de cancer. Ghidul a fost elaborat de către psih. dr.Florina Pop, Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuță”, Cosmina Neag, psiholog clinician, psiho-oncolog la spitalul Topmed din Târgu Mureș, Oana Hetea, psiholog clinician, psihoterapeut la Clinica Amethyst Radiotherapy Cluj-Napoca.
Anul trecut, în România au fost înregistrate 98.886 de cazuri noi de cancer, dintre care 53.881 la bărbați și 45.005 la femei. Dacă până la dezvoltarea formelor moderne și eficiente de tratament împotriva cancerului această boală era considerată terminală iar intervenţiile psihoterapeutice erau centrate pe consilierea pacienţilor, în prezent ea tinde să fie privită ca o boală cronică ce implică abordări multidisciplinare de terapie. Astfel, și intervenția psihologului din mediul oncologic se reorientează; munca lui cu pacientul nu mai este centrată pe acceptare și resemnare în fața bolii, ci pe adaptarea la ea.
În sistemul medical din România, psiho-oncologia este însă într-o fază de explorare: doar 5% dintre pacienţii oncologici primesc suport profesionist. Evaluarea psihosocială a pacienților cu cancer nu este parte a procedurii oncologice de rutină în fiecare institut de profil, secție sau departament de oncologie medicală, astfel că în acest moment nu există posibilitatea de a detecta în timp util toate problemele de sănătate mintală și de a interveni pentru tratarea crizei psihosociale cu care se confruntă pacienții cu cancer
Un studiu desfășurat la Universitatea din San Diego împreună cu Institutul Salk susține că ar avea dovada că boala provocată de SARS-CoV-2, COVID-19, este o afecțiune vasculară, și nu una respiratorie, așa cum se credea până acum, relatează Euronews. Asta ar explica formarea de cheaguri în cazul unora dintre pacienți, dar și alte manifestări, precum „degetele COVID”, care nu sunt simptome specifice unei boli respiratorii. Studiul, publicat în „Circulation Research”, arată cu precizie cum distruge virusul celulele sistemului vascular.
Aceste concluzii la care au ajuns medicii nu schimbă însă în mod dramatic posibilitățile de tratament pentru cazurile cele mai severe. Tratamentele antitrombotice nu s-au dovedit a fi eficiente în mod deosebit și de aceea ar fi recomandabil ca accentul să fie pus pe inflamația cauzată de răspunsul imun.
Pe de altă parte, acest studiu nu pune sub nicio formă sub semnul întrebării oportunitatea vaccinării, în ciuda cazurilor rare - care rămân de investigat - în care vaccinurile AstraZeneca și Johnson&Johnson ar fi cauzat formarea de trombi.
Unul dintre cercetători, profesorul Uri Manor a scris pe Twitter că vaccinurile conțin o cantitate mult prea mică de proteină S pentru a reprezenta o problemă. El subliniază că vaccinul cu tehnologie ARN mesager este mult mai sigur decât contractarea în sine a bolii.
Raluca Zoițanu, medic de familie, propune Institutului Național de Sănătate Publică o serie de 5 soluții pentru "domolirea incendiului", în plin val 4 al pandemiei în România.
1. Durata izolării pentru persoanele vaccinate cu test pozitiv redusă la 5 zile. De discutat dacă pentru persoanele nevaccinate să rămână 14 zile sau redusă și ea la 10 zile.
2. Autodeclararea în platforma Rapter a persoanelor cu test rapid antigen pozitiv din lista testelor recunoscute, sau declararea mediată de medicul de familie, care cunoaște pacienții.
3. Adaptarea platformei Rapter pentru autodeclararea contacților direcți de către persoana cu test pozitiv, astfel încât durata conversației telefonice pentru ancheta epidemiologică făcute de reprezentantul Direcției de Sănătate Publică să fie cât mai scurtă.
4. Comunicate și declarații de presă - inclusiv prin pagina de Facebook părăsită Institutul De Sanatate Publica Bucuresti - despre măsurile pe care le consideră necesare dpdv epidemiologic și al sănătății publice, în conformitate cu Codul Etic INSP din 2018 (de unde este și imaginea, link în comentarii).
5. Îndrumare tehnică și metodologică a rețelei de sănătate publică, așa cum scrie în legislație, doar că în acest moment prin rețea de sănătate publică înțelegem de fapt tot sistemul medical, public și privat. Măcar până trece valul 4.
Grapefruitul este bogat în fitonutrienţi şi în substanţe sănătoase, precum: Vitamina A, Vitamina C, Beta-caroten, Xantină, Luteină şi Licopen, acţionează ca un antifungic şi antiviral puternic şi este excelent de consum pentru cei care suferă de diaree cronică, candidoză, sau dureri şi iritaţii ale gâtului. De asemenea, grapefruitul poate reduce nivelul de colesterol rău (LDL), întăreşte sistemul imunitar şi reduce tensiunea arterială.
Mierea are efecte anti-inflamatorii, antiseptice, antibacteriene şi este o sursă bună de energie. Studiile au demonstrat că mierea combate durerile în gât, protejează corpul împotriva răcelilor şi susţine sistemul imunitar, reglează nivelul de colesterol, previne apariţia afecţiunilor osoase şi îmbunătăţeşte calitatea odihnei pe timpul nopţii.
Oregano are proprietăţi antiseptice puternice şi este indicată de consumat în special în caz de infecţii în gât, infecţii respiratorii şi stomacale. De asemenea, oregano este de ajutor în caz de boli cardiace şi în caz de intoxicaţie alimentară.
Echinaceea conţine uleiuri volatile, flavonoizi, polizaharide şi glicoproteine, compuşi care contribuie la întărirea sistemului imunitar. Are proprietăţi antimicrobiene, antioxidante şi antivrale şi este recomandată în: tratarea gripei, infecţii ale urechii, vaginită, bronşită, afecţiuni inflamatorii, infecţii fungice, anxietate, migrenă, deficit de atenţie, afecţiuni oculare, în caz de amigdalită şi este recomandată în alimentaţia sportivilor, deoarece are efect tonic. Echinaceea poate fi administrată sub formă de ceai, tinctură, suc, pastile sau unguent.
Usturoiul este bogat în proprietăţi antivirale, antibacteriene, antioxidante şi antifungice, iar asta înseamnă că este un stimulent excelent pentru sistemul imunitar, deoarece ţine la distanţă gripa şi infecţiile bateriene. De asemenea, usturoiul combate durerile articulare şi musculare, favorizează reducerea tensiunii arteriale, protejează ficatul, favorizează reducerea nivelului de colesterol rau (LDL) din sânge şi stimulează circulaţia sangvină, elimină bacteriile dăunătoare din corp, dizolvă depozitele de grăsime, stimulează metabolismul şi taie pofta de mâncare, combate durerile de urechi, reglează tranzitul intestinal şi este eficient împotriva acneei şi căderii părului.
Sistemul limbic (centrul emoţional) este partea creierului care ne controlează emoţiile, motivaţiile şi comportamentul. Creierul acţionează ca un mecanism de supravieţuire şi produce substanţe chimice, „bune‟ sau „rele‟ pentru corp. Printre substanţele benefice se află şi cele care ne fac fericiţi: astazi - dopamina
Cum stimulezi nivelul de dopamină? Adesea numită „drogul fericirii‟, dopamina este responsabilă pentru motivaţiile şi pentru acţiunile noastre, ne ajută să luăm decizii şi să simţim plăcere atunci când ne atingem obiectivele. Mai precis, dopamina este substanţa primită „cadou‟ de către creier atunci când ne-am dus obiectivul la bun sfârşit. Poţi să îţi creşti nivelul de dopamină astfel: stabilirea unor obiective clare, iniţierea unor acte de bunătate faţă de ceilalţi, renunţarea la fumat (un studiu a arătat că fumătorii au o capacitate mai mică de producere a dopaminei cu 15-20% mai mică decât nefumătorii), reducerea consumului de grăsimi saturate (cum ar fi cele din grăsimi animale, unt, lapte integral, uleiuri), odihnă suficientă şi minimum 30 de minute de mişcare zilnică.