Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a confirmat miercuri al treilea deces din cauza virusului gripal în România din sezonul 2021-2022. Persoana decedată este un bărbat în vârstă de 77 de ani din judeţul Mureş, cu condiţii medicale preexistente, nevaccinat antigripal.
Barbatul a decedat în data de 18 aprilie şi a fost confirmat cu infecţie cu virus gripal tip A, subtip H3. Primele două decese din cauza virusului gripal din acest sezon au fost anunţate luni. Datele INSP arată că de la începutul sezonului şi până la 10 aprilie au fost confirmate prin teste de laborator 803 cazuri de gripă în România. Dintre acestea, doar 4 cazuri au fost cu virus gripal tip B, restul fiind cu virus gripal tip A (subtip H3 ?i H1). Până la 10 aprilie 2022 au fost vaccinate antigripal 1.506.362 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii, potrivit INSP.
Potrivit statisticilor, circa 20% din populaţia Europei se infectează cu virusul gripal în fiecare an, iar cel mai mare risc de a dezvolta forme severe de gripă este la persoanele în vârstă, femeile însărcinate şi pacienţii cu boli cronice.

Gheara diavolului, denumită ştiinţific Harpagophytum procumbens, este o plantă care face parte din familia susanului şi îşi are originile în sudul Africii. Cunoscută şi ca „planta agăţătoare” sau „păianjenul de lemn”, planta târâtoare apare la altitudini de aproximativ 1.000 de metri, pe solurile nisipoase şi unde clima este aridă.
Deşi a apărut în Africa (Botswana), mai multe specii de plante nord-americane din genul Proboscidea şi anumite specii de Pisonia poartă numele de „gheara diavolului”, ca urmare a aspectului lor – au fructele precum nişte gheare atârnate de tulpină. Se cunosc aproape 2.000 de tipuri de astfel de plante, cu aspectul aproape lipit de pământ şi tulpini ce se întind la aproximativ 1,5 metri.
Rădăcinile tuberoase ale ghearelor diavolului sunt utilizate adesea în medicină pentru că au proprietăţi antiinflamatorii. De sute de ani, în sud-vestul Africii, gheara diavolului a început să fie folosită împotriva problemelor digestive, a febrei şi pentru calmarea durerilor, dar în Europa, beneficiile acestei plante au inceput să fie cunoscute abia în urmă cu 100 de ani. Gheara diavolului conţine componente bioactive: harpagizide, harpagide, acizi aromatici, acid oleanolic, fitosteroli, flavonoide. Însumate, acestea conferă proprietăţi antiinflamatorii preparatelor care conţin această plantă.
Drept urmare, cunoscută pentru efectele sale antiinflamatorii şi analgezice, gheara diavolului a evidenţiat o reducere clară a durerii pacienţilor cu afecţiuni lombare şi osteoartrită. Pentru rezultate rapide, specialiştii recomandă administrarea de gheara diavolului împreuna cu alte medicamente antiinflamatoare.
În scop medicinal, sunt folosiţi tuberculii, după ce au fost anterior lăsaţi la uscat. Aceştia se taie în bucăţele mici, din care apoi se prepară infuzii, sau se macină până devin pulbere. Planta se regăseşte în comerţ sub formă de: ceaiuri, pulberi, tincturi, capsule, tablete, geluri şi creme pentru aplicare topică.

Cercetătorii americani au conceput o tehnică de imunoterapie care combină terapia cu celule CAR-T cu un virus care ucide cancerul. Oamenii de ştiinţă au încărcat celule CAR T cu un virus oncolitic pentru a viza şi trata mai eficient tumorile canceroase solide.
O echipă de cercetători de la Centrul de Medicină Personalizată din cadrul clinicii Mayo, din SUA, a conceput o tehnică de imunoterapie care combină terapia celulară a receptorilor T de antigen himeric (terapia cu celule CAR-T), cu un virus care ucide cancerul, pentru a ţinti şi trata mai eficient tumorile canceroase solide.
Noua abordare, publicată săptămâna trecută în Science Translational Medicine, implică încarcarea celulelor CAR-T, proiectate să caute antigene pe celulele canceroase, cu un virus oncolitic. Virusurile oncolitice sunt virusuri naturale, care pot infecta şi descompune celulele canceroase. Aceste virusuri se repot replica singure, pe cale naturală, în celulele canceroase, sau pot fi proiectate pentru a ţinti selectiv celulele canceroase.
Studiul sugerează că celulele CAR-T pot livra virusul oncolitic tumorii. Apoi, virusul se poate infiltra în celulele tumorale, unde se poate replica pentru a distruge celulele, inactivându-le sistemul de apărare şi stimulând un răspuns imun puternic din partea organismului.
„Aceasta abordare permite ca tumora să fie ucisă de virus şi de celulele CAR-T. Mai mult, atunci când virusul este livrat transformă tumora într-un mediu excesiv inflamator, pe care sistemul imunitar al pacientului îl detecteaza şi începe să-l atace“, explică dr. Richard Vile, lider al programului de terapie genică din cadrul centrului de cancer al clinicii Mayo.

Proprietăţi:
- este folosit pentru masaj terapeutic, ameliorează disconfortul cauzat de oboseala fizică, suprasolicitarea muşchilor şi a articulaţiilor, ajută la dispariţia durerilor articulare de la nivelul coloanei vertebrale;
- combinaţia specială de plante provenite din medii controlate biologic conferă efecte multiple, cum ar fi calmarea, reducerea inflamaţiilor şi stimularea circulaţiei sângelui;
- este rapid şi profund absorbit, menţinând un sentiment de uşurare şi relaxare;
- uleiurile naturale, pantenol şi alantoina hidratează, regenerează şi vitalizează pielea.
Ingrediente active: extracte naturale: usturoi, tătăneasă, Boswellia, gheara diavolului, ienupăr, arnică, ginkgo biloba, extract de castane, ulei de chihlimbar, ulei de cânepă, brad, eucalipt.
Mod de utilizare: se aplică extern de mai multe ori pe zi, în funcţie de nevoi, se masează până la absorbţia completă.

Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite a autorizat primul dispozitiv care poate detecta virusul SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19, în probele de respiraţie. Testul de respiraţie pentru Covid-19, numit InspectIR, are dimensiunea unui bagaj de mână şi poate fi utilizat în cabinete medicale, spitale şi corturi mobile de testare, a declarat FDA într-un comunicat.
Testul, care poate oferi rezultate în mai puţin de trei minute, trebuie efectuat sub supravegherea unui furnizor de servicii medicale licenţiat, spune comunicatul FDA. Dr. Jeff Shuren, directorul centrului FDA pentru dispozitive de sănătate şi radiologie, a numit dispozitivul „încă un exemplu de inovaţie rapidă în diagnosticarea Covid-19“.
Conform FDA, dispozitivul a identificat cu o precizie de 91,2% probele de testare pozitive, şi cu o precizie de 99,3% probele de testare negative.
“Se aşteaptă ca InspectIR să poată produce în jur de 100 de instrumente pe săptămână, care pot fi utilizate fiecare pentru a evalua aproximativ 160 de probe pe zi. La acest nivel de producţie, capacitatea de testare cu ajutorul testului de respiraţie InspectIR Covid-19 este de aşteptat să crească cu aproximativ 64.000 de probe pe lună“, conform comunicatului FDA.

Aspirina de azi cu toate denumirile ei comerciale îşi are originea în ceaiul de coajă de salcie, un remediu banal. Cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru efectele sale anti-inflamatoare, febrifuge, antireumatice şi analgezice, ceaiul de coajă de salcie (Salix alba), a fost remediul de bază pentru toate frigurile, durerile reumatice, răcelile şi gripele vremurilor. Acidul salicilic care este considerat a fi responsabil de toate aceste efecte a fost extras în 1838 din coaja de salcie (Salicis cortex), şi sintetizat chimic în 1860. Noi considerăm că efectele ceaiului obţinut din coaja de salcie sunt datorate heterozidelor salicilice, într-un complex fitochimic. Alfel nu s-ar putea explica şi efectele sedative, reducerea excitaţiei nervoase, tratarea insomniilor nevrotice. În sine acidul salicilic este cunoscut tuturor gospodinelor, ca şi conservant şi antiseptic. Fără însă a fi folosit în alt scop. Aspirinele zilelor noastre, inclusiv cele considerate extracte bio, eco sau organice, nu acoperă nici pe departe gama problemelor de sănătate pe care le poate rezolva acest preparat. Eficienţa constă în întregul complex fito-chimic.
Ceaiul de coaja de salcie se prepară ca şi decoct din o linguriţă de ceai de pulbere de plantă la 300...350 de mililitri de apă, prin fierbere la foc mic, cu capacul întredeschis, timp de 15...20 de minute. În timpul fierberii ceaiul spumează. Deci atenţie! Va rezulta un ceai roşu la culoare şi cu un gust neutru. Dacă doriţi puteţi să-l dregeţi cu lămâie. Nu vă sfătuiesc să-l îndulciţi.

Peste un milion de adulţi din SUA suferă de scleroză multiplă, potrivit Societăţii Americane de Scleroză Multiplă care susţine că numărul celor care vor avea această boală va creşte anii următori. Un nou studiu a calculat costurile directe şi indirecte pentru scleroza multiplă în 2019. Scleroza multiplă (SM) i-a costat în 2019 pe americani aproximativ 85,4 miliarde de dolari. Aceasta sumă a inclus peste 63 de miliarde de dolari costuri medicale directe şi 22 de miliarde de dolari costuri indirecte non-medicale.
„Descoperirile acestui studiu ajută la evidenţierea poverii SM în SUA şi sperăm că rezultatele noastre vor contribui la luarea deciziilor cu privire la resursele de sănătate legate de SM”, a spus Bruce Bebo, vicepreşedintele executiv pentru cercetare al Societăţii Naţionale de Scleroză Multiplă din SUA şi autorul studiului.
Medicamentele eliberate pe bază de reţetă au reprezentat cea mai mare parte (54%) din costurile medicale directe, respectiv aproape 38 de miliarde de dolari. Au urmat medicamentele administrate în clinici care s-au ridicat la 6,7 miliarde de dolari (12%) şi îngrijirea în ambulatoriu la 5,5 miliarde de dolari (9%), au raportat cercetătorii.
Pacientul american cu SM a suportat costuri medicale în medie de peste 65.000 USD. Costul anual pentru o persoană care ia medicamente pentru SM a variat de la 57.000 USD la aproape 93.000 USD, potrivit raportului publicat în revista Neurology.
Dar medicamentele şi îngrijirea medicală nu sunt singurii factori care contribuie la povara economică generală a SM. Persoanele cu această boală neurologică, în care sistemul imunitar al unei persoane atacă creierul şi măduva spinării, ar putea fi nevoite să-şi limiteze munca sau să nu mai lucreze deloc, reducându-şi productivitatea şi veniturile. În România, în primele 9 luni ale anului trecut au fost trataţi 5.022 de pacienţi cu scleroză multiplă (SM) în cadrul Subprogramului naţional, iar în cadrul programelor cost volum au fost trataţi 397 de pacienţi, potrivit datelor CNAS, prezentate în cadrul dezbaterii ,,Multiple Sclerosis360”.

Mai mult de 10% dintre cazurile de recidivă ale carcinomului ductal in situ (CDIS), de la nivelul sânului sunt tumori „de novo“ care apar independent de leziunea primară şi au suferit modificări genetice distincte, potrivit datelor prezentate în cadrul reuniunii anuale a Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR 2022), care a avut loc în perioada 8-13 aprilie în Statele Unite.
„CDIS este o leziune precanceroasă care recidivează la aproximativ 25% dintre paciente, iar jumătate dintre aceste recidive sunt cancere invazive cu eventuale consecinţe care pun viaţa în pericol“, a declarat Tanjina Kader, cercetător postdoctoral la centrul de cancer Peter MacCallum din Melbourne, Australia.
Potrivit cercetătoarei, se consideră că toate recidivele sunt legate de tumora primară iar un biomarker genetic care să estimeze care pacienţi sunt cel mai probabil să experimenteze o recidivă este considerat că ar putea ajuta la detensionarea tratamentului pentru cei care nu se vor afla într-o astfel de situaţie.
Cu toate acestea, nu s-a dovedit niciodată că toate tumorile secundare care apar în acelaşi sân (ipsilateral), sunt direct legate de tumora originală.
„Ştiind cât de frecvente sunt tumorile primare noi ne va ajuta să determinăm dacă un biomarker tumoral poate fi folosit sau nu pentru a anticipa şansa apariţiei unei tumori ipsilaterale ale sânului, deoarece un astfel de biomarker s-ar putea să nu fie eficient în prognozarea tumorilor noi, neînrudite“, a spus Kader.
Cercetătorii au adunat un set de 65 de cazuri de CDIS primar cu recidive, pentru a explora modificările genetice ale acestora, cu scopul de a înţelege cât de des o recidivă poate fi o tumoră nouă, întrucât astfel de informaţii ar putea afecta îngrijirea pacientului.

Micoza unghiilor nu este doar o afecţiune dermatologică infecţioasă cronică, extrem de neplăcută şi greu tratabilă, dar poate reprezenta şi o sursă permanentă de stres pentru persoanele afectate de maladie, care resimt o stare de jenă şi disconfort la ideea expunerii unghiilor în variate circumstanţe.
Şi dacă te vei gândi că este o afecţiune rară sau cel puţin greu de contactat, realitatea este că oricine poate deveni victima infestării cu aceste ciuperci, iar studiile arată că prevalenţa micozei unghiilor în rândul populaţiei este în continuă creştere.
Micoza unghiilor sau onicomicoza (cuvânt grecesc Onyx - unghie şi Mykes - ciupercă) este definită în mod tradiţional ca o infecţie fungică a unghiei. Pentru unii pacienţi, boala unghiilor este mai degrabă o problemă cosmetică decat o problemă medicală şi solicită sfaturi din motive cosmetice.
Cu toate acestea, poate provoca durere, disconfort social, emoţional şi profesional, leziuni persistente ale unghiei şi răspândirea infecţiei la alte persoane.
Poate avea nevoie de un tratament pe termen lung dar, cu toate acestea, boala recidivează în multe cazuri.

Un centru regional de diagnosticare a cancerului a fost inaugurat joi la Galaţi, în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă. Centrul dispune de un aparat PET-CT, care foloseşte o tehnică avansată de investigaţie a cancerului. Centrul a fost realizat în urma unei investiţii publice de 8,4 milioane lei, care a presupus achiziţionarea echipamentului şi amenajarea spaţiului.
În urma investiţiei, spitalul din Galaţi devine unul dintre puţinele centre din ţară care utilizează acest echipament, potrivit autorităţilor judeţene, citate de Mediafax.
Examinarea cu ajutorul PET-CT (tomografie computerizată + tomografie cu emisie de pozitroni) este indicată în majoritatea tipurilor de cancer. Pentru pacienţi, procedura medicală este gratuită. Spitalul Judeţean din Galaţi dispune şi de două acceleratoare liniare de particule pentru tratarea cancerului, pe lângă noul sistem modern de diagnostic.
Potrivit datelor prezentate de unitatea medicală, primul accelerator are aproape 30.000 de şedinţe realizate, iar cel de-al doilea accelerator a fost deja montat şi se află în procedura de autorizare. Potrivit specialiştilor, datele obţinute prin intermediul PET-CT sunt superioare investigaţiilor imagistice convenţionale, deoarece prin fuzionarea imaginilor PET (tomografia cu emisie de pozitroni) cu cele CT (tomografie computerizată) se realizează o adevărată hartă a activităţii metabolice, dublată de harta anatomică a regiunii examinate.