Conform unor cercetări recente, somnul insuficient poate duce la probleme de sănătate, dar la fel se întâmplă şi cu somnul excesiv. Toate anomaliile legate de somn pot afecta modul în care funcţionează creierul.

Cercetările au inclus peste 40.000 de persoane din întreaga lume care au participat la un sondaj online şi la o serie de teste ale abilităţilor mentale, cum ar fi raţionamentul, memoria şi abilităţile verbale.

Potrivit rezultatelor preliminare, persoanele care dorm şapte până la opt ore pe noapte au avut rezultate mai bune decât cele care dorm mai mult sau mai puţin. Jumătate dintre participanţi au susţinut că de obicei dorm mai puţin de şase ore şi jumătate pe noapte.

Cercetătorii au făcut o serie de descoperiri surprinzătoare. Persoanele care dormeau mai puţin de patru ore păreau cu nouă ani mai în vârstă.

Gândirea şi capacitatea verbală sunt cele două abilităţi mentale grav afectate de anomaliile legate de somn, în timp ce pierderea memoriei este o schimbare care nu este afectată de durata somnului.

Consumul excesiv de sare poate reduce cantitatea de energie pe care o pot produce celulele sistemului imunitar, împiedicându-le să funcţioneze normal, potrivit unui nou studio medical

Acum câţiva ani, cercetători din Germania au descoperit că nivelurile ridicate de sare din sânge pot avea un impact direct asupra funcţionării unui grup de celule ale sistemului imunitar cunoscute sub numele de monocite, care sunt precursoarele celulelor fagocite care identifică şi devorează agenţi patogeni şi celulele infectate sau moarte din organism.

În noul studiu, echipa de cercetători a efectuat o serie de experimente. S-a descoperit, astfel că, în termen de trei ore de la expunerea la concentraţii mari de sare, celulele imune produceau mai puţină energie sau adenozin trifosfat (ATP).

Mitocondriile, centralele celulare, produc ATP din energia găsită în alimente folosind o serie de reacţii biochimice, potrivit comunicatului. ATP alimentează apoi multe procese celulare diferite, cum ar fi alimentarea muşchilor sau reglarea metabolismului.

Consumul în exces de sodiu a fost legat anterior de multe probleme diferite ale organismului, între care hipertensiunea arterială şi un risc mai mare de accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, osteoporoză, cancer de stomac şi boli de rinichi, potrivit publicaţiei Live Science.

O dietă sănătoasă pentru inimă, bazată preponderent pe carbohidraţi din legume şi cerealele şi pe o cantitate mai mică de carne, poate compensa în mod semnificativ riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral, reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, cu aproximativ 17,9 milioane de decese din aceste cauze înregistrate în fiecare an.

Consumul de grăsimi saturate, carne procesată şi zaharuri adăugate poate contribui la creşterea nivelului de colesterol şi la un risc mai mare de boli de inimă.

Persoanele care mănâncă prea mulţi carbohidraţi rafinaţi şi grăsimi animale la cină prezintă un risc mai mare de boli cardiace în comparaţie cu cele care consumă astfel de produse la micul dejun, conform constatărilor unui studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism al Societăţii de Endocrinologie din Statele Unite, citat de EurekAlert!, platforma operată de American Association for the Advancement of Science (AAAS).

Cercetătorii au studiat date prelevate de la 27.911 persoane adulte din Statele Unite incluse într-o vastă bază de date din Statele Unite (National Health and Nutrition Examination Survey - NHANES) şi au analizat informaţiile asociate alimentaţiei, colectate în timpul interviurilor cu participanţii, pe parcursul a două zile non-consecutive.

Specialiştii au examinat asocierea dintre consumul de grăsimi, carbohidraţi şi proteine în diferite momente ale zilei - micul dejun sau cină - şi ratele de apariţie a bolilor de inimă în rândul subiecţilor.

Consumul unei mese pe bază de plante pe zi a redus riscul de boli de inimă cu zece procente, s-a constatat în urma acestei analize.

Măștile de protecție respiratorie se numără printre cele mai importante echipamente de protecție personală, iar o alegere corectă poate fi o chestiune complicată.

În funcție de pericol și expunere se identifică următoarele categorii de măști de unică folosință cu curele elastice:

• semimasca de protecție respiratorie fără supapă/cu supapă FFP1 folosită pentru protejarea împotriva aerosolilor de particule solide și lichide, cu condiția ca concentrația dispersiei acestor aerosoli în aer să nu depășească 4 x TLV (threshold limit value sau valoarea limită prag)
• semimasca de protecție respiratorie cu supapă FFP2 folosită pentru protejarea împotriva aerosolilor de particule solide și lichide, cu condiția ca concentrația dispersiei acestor aerosoli în aer să nu depășească 10 x TLV (threshold limit value sau valoarea limită prag)
• semimasca de protecție respiratorie cu supapă FFP3 folosită pentru protejarea împotriva aerosolilor de particule solide și lichide, cu condiția ca concentrația dispersiei acestor aerosoli în aer să nu depășească 50 x TLV (threshold limit value sau valoarea limită prag).

Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest subiect, este indicat să clarificăm ce înseamnă FFP1-FFP2-FFP3. Există 3 clase de protecție, în funcție de concentrația contaminantului în aer:

• FFP1: protecție la praf și aerosoli iritanți
• FFP2: protecție crescută împotriva particulelor aeropurtate, aerosolilor sau fumului dăunător cu efect iritant pe termen scurt
• FFP3: protecție avansată la particule aeropurtate, vapori, aerosoli toxici, particule radioactive; de asemenea, poate oferi protecție la agenți biologici, viruși, bacterii și fungi.

Medicii și restul personalului medical care nu s-au vaccinat împotriva COVID-19 nu vor fi obligați să se testeze periodic pe cheltuiala proprie, așa cum a anunțat în mod repetat, în ultimele două luni, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă. Ministerul Sănătății renunță la adoptarea Ordinului de ministru despre care Ioana Mihăilă spunea încă de acum o lună și jumătate că era deja finalizat. Măsura "pică" în acest moment, cu toate că a fost puternic susținută de asociațiile de pacienți. Ministerul Sănătății lucrează acum la un proiect de lege pe care îl va depune în Parlament, după ce s-a luat această decizie în coaliție, însă nu este clar când se va întâmpla acest lucru și nici cât va dura procedura, având în vedere faptul că România este deja în valul 4 al pandemiei.

În intervalul 9-16 august 2021, în România s-au înregistrat 2.409 cazuri noi de infecţie cu noul coronavirus, în creştere faţă de săptămâna anterioară (1.622). Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269. Recordul negativ de decese în 24 de ore a fost înregistrat la 20 aprilie 2021, când au fost raportate 237 persoane decedate. La nivel mondial, în intervalul menţionat, s-a înregistrat atât o scădere a numărului de cazuri cât şi a numărului de decese.

În România au fost confirmate 1.087.509 cazuri de COVID-19, fiind înregistrate 286 cazuri noi de persoane infectate. Au fost declaraţi vindecaţi 1.049.958 pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 16 august 2021, ora 13.00.

Până la data menţionată, 34.353 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au murit. Cinci decese au fost raportate în ultimele 24 de ore la pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, potrivit GCS.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 era de 941. Dintre acestea, 121 erau internate la ATI.

Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.889.244 de teste RT-PCR şi 2.087.521 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.890 de teste RT-PCR (1.730 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 3.160 la cerere) şi 13.844 de teste rapide antigenice.

Cantitățile de plumb și cadmiu, substanțe periculoase cancerigene, vor fi reduse în alimente.

Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, așa că autoritățile încep să ia măsuri. Un plan de combatere și tratament a bolii făcut la nivel european la începutul anului începe să fie implementate deja. Așa se face că de la sfârșitul acestei luni două substanțe periculoase cancerigene vor fi diminuate din alimente: plumbul și cadmiul, folosite în prepararea multor alimente, de la lactate până la cele pentru bebeluși. Medicii vorbesc despre importanta prevenției și tratarea acestei boli prin alimentație.

Încep să se ia măsuri și la nivel european și primii care vor trebui să le respecte sunt producătorii de alimente.

Medicii spun că, pe lângă importanța pe care o are alimentația în prevenția bolii, la fel de importantă, chiar crucială, este în tratamentul ei. Iar acum se diminuează din alimente două substanțe importante cadmiu și plumb, însă la fel de important este și consumul altor alimente cum ar fi carnea roșie și cele cu grăsimi saturate și nesaturate.

Planul european e așteptat și de medicii români care recunosc că în țara noastră nu s-a pus accent pe prevenție.

Specialiștii în nutriție cred că fiecare persoană poate și trebuie să ia măsuri punctuale.

1,3 milioane de europeni au murit de cancer numai anul trecut și de două ori mai mulți au primit diagnosticul. Iar estimările specialiștilor dau fiori - dacă nu se iau măsuri, până în 2035, cancerul va deveni principala cauză de deces în țările Uniunii.

Ne otrăvim cu buna știință viitorul. Aruncăm cantități imense de ulei folosit în canalizare, deși avem obligativitatea să îl colectăm și să îl predăm pentru valorificare. Un gest care poate fi făcut cu ușurință, în marile centre comerciale.

Puțini sunt cei care știu că pentru reciclare pot primi la schimb produse gratuite, inclusiv ulei. Un milion de litri de apă ajung să fie poluați din cauza unui singur litru de ulei aruncat în canalizare. Adică necesarul de apă pentru aproape 14 ani din viața unui om. În schimb, dacă este colectat, uleiul folosit poate fi valorificat și transformat în combustibil biodiesel sau chiar în lumânări. 

Uleiul aruncat în canalizare crește costurile pentru epurare. Iar specialiștii spun că, în final, noi toți vom suporta facturile mai mari. Uleiul folosit este considerat reziduu toxic.

Firmele și persoanele fizice au obligativitatea să îl colecteze separat și să îl predea companiilor care se ocupă cu valorificarea. Astfel de centre de colectare pot fi întâlnite în marile centre comerciale. Ultimele date arată că în peste 90% din gospodăriile din România uleiul folosit la gătit nu este reciclat corespunzător.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a aprobat vineri normele metodologice pentru autorizarea în vederea punerii pe piaţă a medicamentelor necesare din motive de sănătate publică.

Noile norme vizează asigurarea disponibilităţii medicamentelor care au un consum redus şi nu prezintă interes comercial şi pentru care nu există alternativă terapeutică de cele mai multe ori, se arată într-un comunicat al ministerului sănătăţii.

De asemenea, autorizaţia de punere pe piaţă a medicamentelor necesare pe motive de sănătate publică se poate acorda, prin excepţie, şi în cazul unor medicamente care au echivalent farmaceutic autorizat de punere pe piaţă în România, dar care nu se găsesc efectiv pe piaţă de cel puţin 6 luni.

Veşti îngrijorătoare pentru românii care vor să plece în concediu în Turcia, Israel sau Statele Unite ale Americii. Din cauza numărului mare de cazuri, au intrat în zona roşie, acolo unde sunt Spania, Grecia sau Marea Britanie. Bulgaria rămâne în zona verde.

Olanda, în schimb, a ieşit de pe lista roşie şi a ajuns în zona galbenă ca urmare a scăderii numărului de infectări. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, care intră în vigoare din 15 august.

În zona roşie, pe lângă Turcia, mai intră Muntenegru, Statele Unite ale Americii, Israel, Maroc, Puerto Rico, Costa Rica şi Sint Maarten.

Potrivit Hotărârii nr. 59 a CNSU, în zona galbenă au intrat: din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Olanda, Malta, Kuweit şi Panama; din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Estonia, Lituania, San Marino, Finlanda, Groenlanda, Mexic, Sri Lanka, Liban, Dominica, Bermuda şi Saint Lucia.