Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), a afirmat, luni, că actuala lege a malpraxisului medical nemulţumeşte atât pacienţii, cât şi medicii, pentru că nu se simt protejaţi de asigurarea civilă pe care o plătesc în mod obligatoriu, relatează Agerpres.

"Actuala lege a malpraxisului medical nemulţumeşte pacienţii, dar şi medicii, pentru că noi nu ne simţim protejaţi de asigurarea civilă pe care o plătim în mod obligatoriu. În studiul nostru, realizat în primăvara acestui an, un studiu cu peste 8.000 de medici respondenţi, 87% din colegi consideră că asigurările nu acordă despăgubiri în mod real.

O altă temă pusă în discuţie se referă la nevoia de schimbare a cadrului de reglementare, inclusiv clarificarea condiţiilor în care medicul poate răspunde din punct de vedere penal pentru greşeli medicale. Unde începe vinovăţia penală, care este limita între culpa profesională şi culpa penală.

De asemenea, 70% din medici declară că simt o teamă mare şi foarte mare privind posibilitatea reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau proces de malpraxis. Acest procent ajunge la 78% în cazul medicilor sub 50 de ani, consecinţa directă este medicina defensivă", a precizat Coriu, la o dezbatere privind necesitatea modificării Legii nr. 95/2006 şi a elaborării unei noi legi privind poliţa de malpraxis, eveniment organizat de Colegiul Medicilor din România, comisiile parlamentare pentru sănătate şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.

În context, avocata CMR Nicoleta Popescu a menţionat că proiectul supus dezbaterii îşi propune ca un pacient care apreciază că a fost victima unui caz de malpraxis să poată să depună o cerere de despăgubire la asigurătorul care a emis o poliţă de asigurare pentru acel cadru medical şi să aibă garanţia că va obţine despăgubiri într-un termen rezonabil de la asigurător, "pentru că el este cel care trebuie să plătească acea despăgubire dacă medicul şi-a încheiat poliţa".

"Prin urmare, chemat în judecată trebuie să fie asigurătorul, iar medicul trebuie să poată avea acea calitate procesuală care să-i permită să se apere din punct de vedere profesional (...). însă, să nu fie cu sabia deasupra capului că va plăti practic această despăgubire. Proiectul nostru îşi propune a diferenţia practic specialităţile medicale, în sensul în care, ca fiecare specialitate medicală, în funcţie de riscul profesiei specialităţii, să aibă o limită de asigurare diferenţiată, astfel încât pacientul să fie asigurat că la acea limită minimă pe care o prevede proiectul de lege, va obţine acea despăgubire", a detaliat Popescu.

Nicoleta Popescu a adăugat că medicul are calitatea de intervenient forţat în proces, adică este parte în proces, poate propune probe, îşi poate face apărarea, "dar nu poate fi obligat să achite vreo despăgubire".

În replică, preşedintele Comisiei pentru sănătate, Adrian Streinu Cercel, a subliniat că medicul ar trebui să aibă asigurare CASCO şi nu RCA, dacă se doreşte scoaterea din discuţie a medicinei defensive.

"Înţeleg că, dacă cineva e nemulţumit de ceea ce i s-a dat, cheamă în judecată doctorul şi ăla este direct răspunzător să plătească diferenţa. Dacă vrem să scoatem din discuţie medicina defensivă, trebuie să aibă asigurare CASCO şi nu RCA (...). Nu vreau doar un RCA, vreau un CASCO de la început, dacă vrem să discutăm de scoaterea din discuţie a medicinei defensive. Altfel, nu se întâmplă nimic, acum avem asigurări care nu asigură, mai facem alt tip de asigurare care nu va asigura nimic şi asiguratorul se va strădui să pună piedici, în aşa fel încât să scoată şi aia, şi aia şi aia, ca să nu plătească nimic", a susţinut Adrian Streinu Cercel.

Prefectura Galați a informat că două șenilate au fost direcționate pentru două cazuri medicale semnalate, duminică, pe durata codului roșu de viscol.

Primul caz a fost cel al unui adult din Bălășești cu fractură, iar al doilea – al unui copil cu vărsături din Smulți.

Cei doi au fost transportați cu șenilatele spre unitățile medicale.

Peste 11.500 de persoane din mediul rural au beneficiat, în cei 10 ani de existenţă a Caravanei „Nu am făcut destul”, de testări medicale gratuite în urma cărora 33 de persoane au fost depistate cu cancer, dintre care 5 la ediţia din acest an intitulată "De 10 ani salvăm vieţi", a afirmat, joi, Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), citat de Agerpres.

Caravana, organizată de FABC, s-a desfăşurat anul acesta pe parcursul a opt weekenduri, în perioada septembrie-noiembrie, în localităţi rurale aflate la mai mult de 20 de km de cel mai apropiat spital: judeţul Braşov - Teliu; Galaţi: Suhurlui, Cuza Vodă; judeţul Vaslui - Olteneşti, Gârceni; judeţul Vrancea - Câmpuri, Tulnici şi judeţul Dolj - Măceşu de Sus.

O echipă de medici specialişti şi rezidenţi, asistente medicale, studenţi la facultăţi de medicină şi elevi la şcoli postliceale sanitare au mers în aceste comune şi au făcut testări medicale cu scopul de a depista boli oncologice: analize de sânge, de urină, măsurarea tensiunii, greutăţii, înălţimii, ecografii mamare, consult urologic cu ecografie, consult dermatologic şi dermatoscopie, evaluare pentru riscul de cancer pulmonar.

Persoanele găsite cu suspiciuni au primit recomandări de control suplimentar, dar şi programări gratuite la clinicile cele mai apropiate.

„Dacă o persoană şi-ar fi făcut aceste controale şi ar fi plătit pentru ele, ar fi dat 2.760 lei pentru toate. Este inutil să spunem că mulţi oameni de la sate nu au aceşti bani. De multe ori nu au nici specialişti în judeţ sau mijloace de transport. Nu mai spun de faptul că noi am creat ocazia de a face toate aceste analize într-un timp atât de scurt şi am asigurat chiar şi navigarea pacienţilor, acolo unde a fost cazul", a spus Cezar Irimia, la Senat, la o masă rotundă dedicată aniversării a 10 ani de existenţă a caravanei.

Potrivit FABC, pe lângă testările medicale gratuite, caravana a avut şi o componentă educaţională, medicii discutând cu cei 1.204 pacienţi despre importanţa vaccinării antigripale, prevenţiei şi investigaţiilor medicale. Pacienţii au primit pliante şi broşuri informative şi au vizionat în sălile de aşteptare proiecţii cu rol educativ.

Pe parcursul celor 10 ediţii, în caravana „Nu am făcut destul” au fost implicaţi peste 600 de medici, asistente, studenţi, voluntari.

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, joi, că a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul unei cauze în vederea sesizării preşedintelui României şi Senatului pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de trei persoane cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu.

Potrivit unor surse judiciare, ar fi vorba despre fostul premier Florin Cîţu şi foştii miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, informează Agerpres.

"În conformitate cu prevederile constituţionale şi legale, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României şi Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de trei persoane, cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, forma participaţiei penale fiind autoratul şi, respectiv, complicitatea", informează un comunicat al DNA transmis, joi, Agerpres.

Procurorii anticorupţie arată că, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, menţionează DNA.

Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

"În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane", explică procurorii.

Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.

La solicitările transmise şefului statului şi Senatului au fost ataşate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi dosarul de urmărire penală, în copie, compus din 27 de volume.

Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene (MIPE) a lansat în dezbatere publică, miercuri, ordonanţa de urgenţă care reglementează Programul naţional de investiţii în infrastructura unităţilor spitaliceşti, cu o alocare de 10 miliarde de lei, pentru perioada 2024-2030, a anunţat ministerul.

"Prin Programul naţional de investiţii în infrastructura unităţilor spitaliceşti se urmăreşte cu predilecţie o mai bună distribuţie a infrastructurii de sănătate între regiuni şi judeţe, creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, creşterea eficacităţii serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerinţe tehnologice şi de asigurare a unor circuite funcţionale şi eficiente în spitalele din aceste zone", a declarat Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Valoarea maximă aferentă unui proiect finanţat din program este de 1 miliard de lei pentru spitale judeţene și de urgenţă, spitale monospecialitate; 350,5 milioane lei pentru spitale municipale/municipale de urgenţă; 250 milioane lei pentru spitale orăşeneşti.

Beneficiarii programului pot fi unităţile administrativ-teritoriale care au în coordonare/subordonare/autoritate sau deţin în administrare sau proprietate unităţi sanitare publice şi instituţiile publice centrale care au în coordonare/subordonare/autoritate sau deţin în administrare/proprietate unităţi sanitare publice.

Pe lista beneficiarilor se mai află unităţile sanitare publice: spitalele publice orăşeneşti, municipale/municipale de urgenţă şi spitalele judeţene/judeţene de urgenţă, spitale de urgenţă, spitale de specialitate, inclusiv institute care desfăşoară activitate medicală spitalicească şi prespitalicească aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea Ministerului Sănătăţii, inclusiv a autorităţilor şi instituţiilor publice centrale din sfera apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, respectiv a Academiei Române, precum şi alte instituţii care desfăşoară activităţi în domeniul sănătăţii publice la nivel naţional, regional, judeţean sau local; parteneriat între autorităţile/instituţiile publice locale şi/sau centrale şi unităţile sanitare publice.

Investițiile vizează realizarea de construcţii noi şi dotarea lor, lucrări de modernizare/reabilitare şi dotare, precum şi extinderea la construcţiile existente, inclusiv lucrări de conectare la clădiri existente şi dotare.

Conform ministerului, nu sunt eligibile investiţiile care vizează exclusiv achiziţia de dotări.

După aprobarea ordonanţei de urgenţă, elaborarea normelor metodologice de aplicare a programului aprobate prin Hotărare de Guvern se va face în 90 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă - martie 2024.

Astfel, beneficiarii pot depune cereri pentru obţinerea avizului de oportunitate din partea Ministerului Sănătăţii pentru categoriile de investiţii propuse de solicitanţi în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice pentru punerea în aplicare a Programului - aprilie 2024.

Depunerea cererilor de finanţare la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene se va face în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice pentru punerea în aplicare a Programului - 15 mai 2024.

Evaluarea cererilor de finanţare se va realiza în perioada 15 mai 2024 - 15 august 2024. Aprobarea Hotărârii de Guvern cu privire la lista de proiecte propuse spre finanţare se va face în septembrie 2024, iar semnarea contractelor de finanţare, în octombrie 2024.

Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului să trateze cu seriozitate revendicările Federației Naționale Sindicale „Ambulanța”, pe care le susține De asemenea, BNS își exprimă sprijinul ferm pentru membrii Federației Naționale Sindicale „Ambulanța" și pentru liderii care au decis să intre în greva foamei, precum și pentru angajații din toate serviciile de ambulanță care protestează împotriva condițiilor de muncă necorespunzătoare.

Federația Națională Sindicală "Ambulanța" din România, afiliată la Blocul Național Sindical, a adus în atenție o serie de probleme cu privire la nerecunoașterea condițiilor de muncă în care personalul profesionist operativ de intervenție din serviciile de ambulanță își desfășoară activitatea, drept anulat prin votul din Comisia pentru muncă și protecție socială și prin votul plenului din Camera Deputaților, din data de 20 noiembrie 2023, la propunerea Guvernului României, prin Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și a Casei Naționale de Pensii Publice, prin proiectul de lege privind sistemul public de pensii, se arată într-un comunicat remis de organizația sindicală.

În acest context, BNS solicită Guvernului României și autorităților implicate să ia în considerare cu seriozitate revendicările Federației Naționale Sindicale „Ambulanța” și să intre într-un dialog constructiv pentru a identifica soluțiile necesare.

„BNS subliniază importanța recunoașterii eforturilor depuse de personalul din Serviciul de ambulanță în asigurarea serviciilor medicale de urgență și consideră că este crucial să se găsească rezolvări rapide și eficiente pentru aceste probleme”, se mai menționează în comunicat.

Recent, la Spitalul Județean „Sf. Apostol Andrei” Galați și la Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci au ajuns noi echipamente medicale, pentru secțiile de Chirurgie, Urologie, Pediatrie, Ginecologie, Terapie Intensivă  și Compartimentul de Primiri Urgențe.

„Sănătatea este cea mai importantă. De aceea, continuăm să investim în spitale, continuăm să aducem aparatură medicală nouă și performantă. Totul pentru a crea condiții mult mai bune de tratament la noi acasă, în spitalele gălățene. Totul pentru ca medicii să poată face proceduri noi, să pună diagnostice mai bune și să facă tratamente mai eficiente. Totul pentru salvarea vieții”, spune președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Conform acestuia, „s-au investit sume cu multe zerouri în infrastructura medicală, în clădiri noi pentru spitale și în echipamente medicale. Și nu ne vom opri aici, pentru că sănătatea este cel mai valoros lucru din viața noastră. Înlocuim astfel vechea aparatură cu echipamente de ultimă generație, iar în unele cazuri chiar dotăm în premieră unele secții medicale cu anumite echipamente”.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că înţelege revendicările angajaţilor de la direcţiile de sănătate publică din ţară, care au organizat proteste, nemulţumiţi de nivelul de salarizare, arătând că va face demersuri pentru a fi găsită o soluţie atât pentru aceşti salariaţi, cât şi pentru cei din aparatul ministerului.

El a menţionat, duminică, în cadrul unei conferinţe de presă, că va avea întâlniri, începând de luni, cu sindicatele reprezentative în domeniu.

„Am discutat deja subiectul cu cei de la Sanitas. O să fac o întâlnire în cursul săptămânii şi cu celelalte sindicate care au membri de la nivelul DSP-urilor. Sincer să fiu, nu pot să nu înţeleg revendicările pe care le au colegii noştri de la direcţiile de sănătate publică, care mai ales în pandemie au dus greul - a fost foarte, foarte greu. Mai este un lucru pe care trebuie să îl înţelegem: profesionalizarea, medicalizarea direcţiilor de sănătate publică, păstrarea personalului medical este esenţială, pentru că nu poţi să faci sănătate publică fără oameni din sănătate. Din punctul acesta de vedere, atât cât o să pot, voi face demersuri încât să găsim o soluţie şi pentru colegii noştri din direcţiile de sănătate publică şi, bineînţeles, din aparatul Ministerului Sănătăţii”, a transmis ministrul, citat de Agerpres.

Rafila a explicat că majorările salariale se pot face doar prin hotărâri ale Guvernului, nu prin decizii ale ordonatorului de credite. El şi-a exprimat speranţa că se va găsi o soluţie pentru armonizarea salariilor între cei care lucrează pentru casele de asigurări de sănătate şi cei din direcţiile de sănătate publică.

Pe ordinea de zi a viitoarei ședințe a Consiliului Județean Galați se află proiectul unei caravane medicale care să ajungă în toate localitățile gălățene din mediul rural.

Acest lucru vine la scurt timp după ce, în această vară, sute de oameni din patru comune din Galați au fost consultați gratuit în cadrul unei caravane de sănătate.

„Din păcate, pentru mulți oameni accesul la serviciile medicale este dificil. Mai grav este că o parte dintre ei nu au fost niciodată la medic. Astfel, am pregătit un amplu proiect cu fonduri europene, prin care vom achiziționa două autovehicule, pe care le vom dota cu toate echipamentele necesare pentru a realiza o serie de analize și examinări medicale. Practic, un autovehicul va fi un laborator mobil, iar celălalt va fi utilizat de către medicii de la Spitalul Județean pentru consultații”, informează Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Valoarea estimată proiectului noii caravane medicale, care va fi depus spre finanțare în cel mai scurt timp, este de aproximativ 550.000 de euro.

Toxina botulinică, cunoscută mai mult pentru tratamentele cosmetice, este folosită acum de medici pentru reabilitarea neurologică a pacienților care au suferit un accident vascular cerebral.

„Noi proceduri medicale la Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei Galați pentru pacienții care au suferit un accident vascular cerebral și care au rămas cu semipareză și rigiditate musculară. Astfel, acum, toxina botulinică este folosită de neurologi pentru tratarea spasticității la pacienții cu AVC. Injecțiile cu toxină botulinică ajută la relaxarea musculară, un lucru foarte important pentru recuperarea medicală cu ajutorul kinetoterapiei. Mai mult, se reduce și durerea provocată de rigiditatea și contractura mușchilor afectați de AVC.

Deja, la Spitalul Județean s-au făcut primele tratamente cu toxină botulinică, noua terapie fiind gratuită pentru pacienții cu AVC. Totul se realizează sub îndrumarea medicilor, cei care stabilesc și condițiile în care un pacient cu AVC poate beneficia de această terapie”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Aproape jumătate dintre pacienții cu accident vascular cerebral se confruntă cu deficiențe motorii care vor determina spasticitatea musculaturii afectate.