Coriandrul face parte din familia Apiaceae, fiind o plantă erbacee, anuală, cultivată şi sporadică, cu frunze glabre, lucioase, de culoare verde-deschis. Florile sunt mici, albe, roz sau violete, grupate în inflorescenţe, iar fructele se gasesc sub forma de globuleţe, fiind bogate în uleiuri volatile. Originar din Asia şi Orient, coriandrul este cunoscut şi folosit în medicina tradiţională din vremuri îndelungate. Istoria utilizării acestei specii medicinale are mai mult de trei mii de ani, seminţele extrem de parfumate ale coriandrului, cu o aromă undeva între cea de citrice şi cea a lăcrămioarelor, fiind intens utilizate în scopuri medicinale şi magice de către egipteni, greci şi mai apoi romani. Se mai numeşte buruiana pucioasă, coleandră, iarba puturoasă, piper alb, pucioasă, puturoasă etc. Acţiuni INTERN: tonic digestiv, stomahic, carminativ, antispastic, bactericid, fungicid, sedativ, anxiolitic, afrodisiac, antiinflamator, vermifug. EXTERN: antimicrobian, antiinflamator. Indicaţii INTERN: se utilizează ca adjuvant în: anorexie, dispepsii, indigestie, meteorism (balonare), colite, colici abdominale la copii, anxietate, artrite, reumatism, helmintiaze (viermi intestinali). EXTERN: se utilizează ca adjuvant în: artrite, reumatism, plăgi (impiedică suprainfectarea rănilor).