Teiul, cunoscut ştiinţific sub numele de Tilia, cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori. Numărul exact de specii este incert deoarece multe dintre ele hibridizează spontan, atât în sălbăticie, cât şi cultivate. Arborii se regăsesc în zonele temperate ale emisferei nordice, în Asia (unde există majoritatea speciilor), Europa şi Estul Americii de Nord. Teiul este copacul foios care poate măsura până la 40 de metri înălţime, are frunzele uşor alungite, o anvergură de 6 – 20 cm şi flori frumos mirositoare.
Încă din Antichitate, teiul apare în tradiţiile unora dintre cele mai vechi popoare din Europa. Germanii asociau copacul cu Freya, zeiţa iubirii şi a adevărului, iar acelaşi arbore a inspirat poeţi precum Homer, Horaţiu, Virgiliu sau Ovidiu. Legenda spune că celţii considerau că mireasma puternică a teiului îi face pe oameni să spună întotdeauna adevărul. Astfel, acesta a ajuns să fie folosit ca ornament pentru nunţi, dar şi pentru judecăţi. În iunie 1848, arborele a fost numit simbol naţional al Republicii Cehe, în cadrul Congresului Všeslovanský din Praga. În zilele noastre, nu mai este nicio noutate faptul că florile, frunzele şi lemnul de tei au proprietăţi antiinflamatoare, sudorifice, spasmolitice, diuretice şi sedative. Floarea de tei este folosită, în special, pentru tratarea simptomelor de răceală, insomniei, anxietăţii, dereglărilor digestive şi bolilor inflamatorii din organism.