Denumire ştiinţifică: Foeniculum vulgare. Denumire populară: fenicul; anason, anason dulce, baden, basamac, chimin dulce, chimion, cumin, fenhiel, finchil, hanus, mălură, mărariu de casă, molotra, secarea, toaie. Descriere: Specie erbacee bienală sau perenă, exclusiv de cultură, înaltă până la 1-2 m, foarte ramificată încă de la bază, cu frunze fin divizate (asemănătoare cu cele de mărar), flori galbene în umbele mari care înfloresc şi fructifică încă din primul an. Părţile utilizate: Seminţele.
Actiune: Carminativ (care favorizeaza expulzarea gazelor intestinale), aromatic, antispastic, antiinflamator, stimulează lactaţia, hepatic.
Indicaţii terapeutice: Feniculul este un excelent remediu pentru stomac şi intestine, ameliorând meteorismul şi colicile, în acelaşi timp stimulând digestia şi apetitul. Are un efect calmant în bronşită şi tuse, la fel ca anasonul. Feniculul creşte cantitatea de lapte la mamele care alăptează. Extern, uleiul calmează durerile musculare şi reumatice. Infuzia poate fi folosită pentru clătirea ochilor sau pentru comprese în conjunctivita şi inflamaţia pleoapelor.
Combinaţii: Intră în formula ceaiurilor pectoral, contra colicilor, gastric 2, pulberii laxativ-purgative. Preparare şi administrare: Infuzie - se toarnă o cană de apă fierbinte peste 1-2 linguriţe pline de frunze şi seminţe uşor strivite şi se lasă la infuzat 10 min. Se bea de trei ori pe zi. Pentru a ameliora flatulenţa se bea câte o cană cu jumătate de oră înaintea meselor. Tinctură -1-2 ml de tinctură de trei ori pe zi.