Boala de iradiere, de asemenea, numită sindromul acut de iradiere sau de otrăvire, dăunează organismului printr-o doză mare de radiaţii primită de multe ori într-o perioada scurtă de timp. Cantitatea de radiaţii absorbită de organism determină cât de bolnav va fi pacientul. Expunerile frecvente la radiaţii de doze mici, cum ar fi cu raze X sau examene CT, nu provoacă iradieri. De asemenea, chiar dacă răul de radiaţii este grav şi adesea fatal, este rar.
Boala de iradiere este, de obicei, întâlnită numai de către persoanele care sunt expuse la 300 sau de mai multe ori mai mare decât doza medie anuală de radiaţii. Cât de severe pot fi aceste probleme şi atunci când apar acestea depinde de cât de mult persoana a fost expusă la radiaţii. De asemenea, acest lucru depinde de faptul dacă persoana a fost expusă la radiaţii într-o perioadă scurtă sau mai lungă de timp. Simptomele pot fi clasificate ca simptome timpurii şi tardive. Cele timpurii apar în cateva ore după expunere, în timp ce simptomele apar mai târziu în termen de câteva săptămâni. O persoană expusă la doze extrem de mari de radiaţii pot avea: scădere a numărului de celule sanguine; pierderea părului; greaţă; vărsături; diaree; arsuri ale pielii; un risc crescut pentru eventuale cancere tiroidiene şi de sânge; eventuala moarte ca urmare a insuficienţei de organ. Boala de iradiere este este foarte gravă şi de cele mai multe ori fatală. Cele mai grave accidente din istorie datorate radiaţiilor s-au produs după lansarea bombei atomice în Japonia la Hiroshima şi Nagasaki în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi la Cernobâl în 1986. În general, expunerea acută la radiaţii apare în urma accidentelor nucleare, cel mai recent fiind explozia centralei nucleare de pe coasta de est a Japoniei în urma cutremurului de mare amplitudine din 2011.

Ministerul Sănătăţii a transmis, vineri, că iodura de potasiu nu trebuie utilizată în mod profilactic, întrucât poate provoca afecţiuni ale glandei tiroide. Precizarea ministerului vine în contextul discuţiilor din spaţiul public despre utilizarea iodurii de potasiu în cazul unui eventual incident nuclear.
"În caz de urgenţă datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de iodură de potasiu se face doar în primele ore, iar Ministerul Sănătăţii organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică", se precizează într-un comunicat al ministerului.
Potrivit acestuia, SC Antibiotice SA asigură producerea de iodură de potasiu, care este stocată de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.
"În caz de nevoie, acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populaţiei de către autorităţile de sănătate publică din fiecare judeţ", a evidenţiat Ministerul Sănătăţii.

Hepatita A este o infecţie inalt contagioasă a ficatului provocată de virusul hepatitic A. Hepatita înseamnă inflamaţia ficatului. Când ficatul este inflamat sau distrus, funcţia acestuia poate fi afectată. Consumul excesiv de alcool, toxinele, unele medicamente sau anumite afecţiuni pot să provoace hepatita. Totusi, hepatita este frecvent provocată de un virus – virusul hepatitei A, virusul hepatitei B sau virusul hepatitei C.
Hepatita A poate varia de la îmbolnăvire uşoara care durează câteva săptămâni, la îmbolnăvire severă care durează câteva luni. Deşi rar, hepatita A poate provoca decesul. Hepatita A se transmite de obicei când persoana ingerează fără să ştie virusul de pe obiecte, sau din alimente şi băuturi contaminate de cantităţi mici, nedetectabile de scaun de la o persoana infectată. Persoanele nevaccinate care au fost expuse recent (în ultimele 2 săptămâni) la virusul hepatitei A ar trebui să primeasca vaccinul hepatitic A sau o injecţie cu imunoglobulină pentru a preveni îmbolnăvirea severă.
Pentru tratarea simptomelor hepatitei A medicul de obicei recomandă odihnă, alimentaţie adecvată şi hidratare. Unele persoane necesită îngrijire medicală în spital. Pot trece câteva luni până când persoanele cu hepatita A încep să se simtă mai bine.

Acupunctura este unul dintre cele mai vechi tipuri de terapie, practicată în China şi în alte câteva ţări din Asia. Principiul care stă la baza acupuncturii constă în utilizarea acelor şi a presiunii pe punctele Qi ale corpului pentru a debloca circulaţia energiei meridiane în interiorului organismului şi implicit, de a înlătura durerea şi starea de rău a corpului.
Sănătatea este văzută din punctul de vedere al medicinei chinezeşti ca fiind rezultatul echilibrului armonios dintre yin şi yan, cele două extreme complementare ale forţei Qi. Boala apare ca rezultat al lipsei de echilibru intern. Deşi despre originile şi dezvoltarea acestei terapii nu există foarte multe informaţii, este bine cunoscut faptul că în prezent din ce în ce mai mulţi oameni apelează la acupunctură pentru tratarea unei game extrem de largi de afecţiuni, de la cele mai simple (alergii, oboseală, dureri de cap) până la cele mai complexe (atac de cord, SIDA, epilepsie). Acupunctura este practicată peste tot în lume, cu preponderenţă în China, Koreea şi Japonia. În SUA a început să devină populară începând cu anii 1970, iar în China şi Japonia acupunctura a fost şi este în continuare printre cele mai folosite forme de medicină, rolul terapeutului fiind extrem de important. În statele asiatice acupunctura face parte din sistemul naţional de sănătate, oferit alături de cel din medicina vestică.

Iată câteva afecţiuni pentru care este recomandat dediţelul:
- acnee - Acest remediu este eficient în momentul în care acneea se agravează de la consumul de orez şi mâncăruri grase, precum şi de la căldură. Pulsatilla este indicat mai ales la pubertate, sau la acneea ce izbucneşte în perioadele menstruale. Persoanele au adesea un ten de culoare deschisă şi sunt înclinate spre stări emotive şi toane, se simt rău în camere încălzite sau agomerate şi preferă aerul liber.
- astm - Pentru hârâiala ce începe când persoanei îi este foarte cald (în special într-o cameră aglomerată), sau după ce consumă mâncare consistentă. Tuse cu accese de înecare şi greaţă, cu expectoraţii de mucus gălbui. Senzaţia de strânsoare în piept se agravează seara şi noaptea şi se ameliorează la aer proaspăt şi răcoros. Persoana care poate beneficia de acest remediu tinde să fie emoţională şi să aiba toane, îşi doreşte multă atenţie şi confort.
- adenom de prostată - Probleme de prostată cu disconfort după urinare şi dureri ce se extind în pelvis sau în vezică şi care adesea se înrăutăţesc în pozitia de culcat. Poate fi prezentă şi o scurgere gălbuie şi groasă din tractul urinar. Pulsatilla un medicament potrivit pentru persoanele emotive, care tânjesc după afectiune şi se simt cel mai bine în aer liber.
- răceli şi viroze - Răceli cu secreţii de mucus gros, galben sau verzui. Nasul este înfundat în interior şi curge la aer liber. Persoana se simte mai rău de la căldură şi camere neaerisite. Congestia şi febra se agravează seara. Persoana care are nevoie de Pulsatilla ăşi doreşte multă atenţie şi să fie îngrijită atunci când este bolnavă, iar copiii pot fi plângăcioşi.

Abcesul pulmonar este o infecţie de natură microbiană, localizată şi supurativă în substanţa plămânului, asociată cu formarea unei cavităţi necrozante sau fluid, în decurs de câteva zile sau săptămâni. Este cunoscut şi sub denumirea de pneumonie necrozantă sau gangrenă pulmonară.
Apariţia simptomelor este dificil de observat (sunt vizibile dacă apar în urma pneumoniei). În general acestea includ: temperatură ridicată cu frisoane şi transpiraţii nocturne, tuse şi producţie de flegmă (cu gust sau miros fetid şi deseori cu sange în o treime din cazuri), durere în piept pleurală, dispnee (lipsă de aer), tahipnee, tahicardie sau încrucişarea degetelor în cazuri cronice, deshidratare, letargie, sunet surd la percuţie pulmonară (dacă este prezentă consolidarea sau efuziunea), respiraţie bronhială.
Tratamentul constă în asocierea de antibiotice cu spectru bacterian larg pe anaerobi şi aerobi. Tratamentul este iniţial injectabil, ulterior oral. Fizioterapie respiratorie, drenaj postural al secreţiilor bronşice. Drenaj şi spălătură pleurală. Hidratare, oxigenoterapie şi bronhodilatatoare.

Hemofilia este o boală rară în cadrul căreia sângele nu se coagulează normal deoarece îi lipsesc anumite proteine care participă la procesul de coagulare a săngelui (factori de coagulare). Dacă ai hemofilie, s-ar putea să sângerezi spontan sau mai mult timp după un traumatism decât dacă sangele s-ar coagula normal.
Tăieturile mici nu sunt o problemă. Însă, dacă ai un deficit sever al proteinei care coagulează sângele, cea mai mare îngrijorare o reprezintă hemoragia internă, în special cea de la nivelul articulaţiilor genunchilor, gleznelor şi coatelor dar şi sângerări nazale sau gastrice şi urinare. Aceasta hemoragie internă îţi poate afecta organele şi ţesuturile şi îţi poate pune in pericol viaţa.
Semnele şi simptomele hemofiliei variază în funcţie de nivelul factorilor de coagulare. Dacă nivelul factorului de coagulare este uşor redus, poţi sângera doar dupa o intervenţie chirurgicală sau după un traumatism. Dacă deficitul este sever, poţi manifesta hemoragie spontană.
Semnele si simptomele hemoragiei spontane sunt: Sângerare inexplicabilă şi excesivă în urma tăieturilor sau rănilor ori după lucrări dentare sau intervenţie chirurgicală; Vânătăi multe şi mari sau adânci; Sangerare neobişnuită după vaccinări; Durere, inflamaţie sau rigiditate în articulaţii; Sânge în urină sau scaun; Sângerare din nas fără o cauză cunoscută.

Producătorul de medicamente Biofarm raportează evoluţii pozitive pentru rezultatele preliminare ale anului 2021: cifra de afaceri în valoare de 239 milioane lei şi un profit net de 60 milioane lei, în creştere cu 11% faţă de 2020. Biofarm a raportat EBITDA - câştigul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare - de 82 milioane lei, în creştere cu 10% comparabil cu anul 2020, se arată într-un comunicat.
„Inovaţia, motorul care duce mai departe misiunea Biofarm, se reflectă puternic în cifrele anului 2021, un an marcat de realizări semnificative pe toate planurile. Evenimentele principale care au definit Biofarm în anul 2021 au fost: celebrarea celor 100 de ani de activitate neîntreruptă, inaugurarea uneia dintre cele mai moderne fabrici de medicamente din România şi lansarea Biofen Extra, prin care am activat una dintre cele mai importante categorii CHC din punct de vedere potenţial de business”, a declarat Cătălin Vicol, director general Biofarm. La finalul anului 2021, în categoria CHC, Biofarm ocupa poziţia de lider din punct de vedere volumic în pieţele de referinţă a nouă branduri din portofoliu: Colebil, Triferment, Bixtonim, Sennalax, Carmol, Nervocalmin, Carbocit, Extravalerianic şi Devaricid.
„Investiţiile constante pentru creşterea capitalului de brand, în special pentru brandurile principale din portofoliul Biofarm au reprezentat, de asemenea, un pilon important în anul 2021. Pe parcursul anului trecut, s-a finalizat procesul de revitalizare a identităţii vizuale pentru alte 9 branduri din portofoliul Biofarm. De asemenea, s-au alocat resurse consistente pentru lansarea unor campanii noi de comunicare, declinate 360 de grade, în vederea creşterii notorietăţii şi a ratei de încercare pentru branduri focus din portofoliu”, se mai arată în comunicat. Sunt de acord cu creşterea unui asemenea producător, nu sunt de acord cu preţul medicamentelor, asta-i altă poveste!

Denumire ştiinţifică: Chionanthus virginicus. Părţile utilizate: Rădăcina şi scoarţa. Acţiune: Hepatic, colagog (favorizează eliminarea secreţiilor biliare), tonic (sporeşte metabolismul), diuretic, laxativ, antiemetic (cu acţiune preventivă sau curativă în greţuri sau vărsături). Indicaţii terapeutice: Această plantă se poate utiliza în siguranţă pentru orice problemă de ficat, în special dacă aceasta a rezultat în icter. Este un remediu specific pentru inflamaţia vezicii biliare şi remediu adjuvant pentru calculi biliari. Chionanthus virginicus ajută ficatul în general, făcând astfel parte din tratamentul întregului corp. Prin această acţiune de stimulare a secreţiei bilei, acţioneaza ca laxativ uşor.
Combinaţii: Pentru tratarea afecţiunilor la ficat şi vezica biliară se combina cu dracila, Euonymus atropurpureus sau cartof sălbatic (ignam).
Preparare şi administrare: Infuzie - se toarnă o cană de apă fierbinte peste 1-2 linguriţe de scoarţă şi frunze şi se lasă la infuzat 10-15 min. Se bea de trei ori pe zi. Tinctură -1-2 ml de tinctură de trei ori pe zi.

Cancerul de colon este un tip de cancer al cărui punct de plecare este la nivelul colonului, un segment important al tractului digestiv. În mod general, cancerul colonic afectează adulţii de vârstă mai înaintată, deşi boala poate surveni la orice vârstă. Iniţial, boala se manifestă ca un polip mic, necanceros (benign) pe peretele interior al colonului. În timp, o parte dintre aceşti polipi devin cancere de colon. Polipii pot fi de mici dimensiuni şi, dacă produc simptome, acestea sunt minore. Din acest motiv, recomandările medicilor includ teste de screening pentru a preveni cancerul de colon, inclusiv identificarea şi îndepărtarea polipilor înainte de a deveni tumori cu potenţial malign.
Dacă se ajunge în stadiul de cancer colonic, există mai multe metode de tratament (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos, chimioterapie, terapie ţintită şi imunoterapie) pentru a putea controla evoluţia acestuia. La baza dezvoltării cancerulului de colon stau mutaţiile ADN care au loc la nivelul celulelor din peretele colonului, iar ca efect celulele vor avea un comportament anormal şi se vor multiplica necontrolat.
Manifestarile cancerului colonic pot cuprinde: Tulburări ale tranzitului intestinal, prezenţa constipaţiei şi a diareii sau modificări în consistenţa scaunului; Hematochezie (prezenţa sângelui în scaun datorată sângerărilor de la nivelul rectului sau altui segment digestiv situat în amonte); Disconfort abdominal resimţit de pacient ca şi crampa, balonare sau durere; Senzaţie de defecaţie incompletă; Oboseală sau slăbiciune; Scădere ponderală involuntară.