O secție nouă și modernă pentru montarea stenturilor și a stimulatoarelor cardiace este amenajată, de la zero, la Spitalul Județean „Sf. Apostol Andrei” din Galați.

„Am demarat deja și proiectul doi de lucrări la noua secție de cardiologie intervențională, care va avea 13 saloane (11 cu două paturi, unul cu patru paturi și o rezervă cu un singur pat). Va fi amenajată și o modernă sală pentru realizarea intervențiilor medicale. După ce, în primul proiect, au fost recompartimentate spațiile și s-au realizat o parte din lucrările de amenajare interioară, acum se lucrează la partea de utilități - electrice, de ventilație și de climatizare, sanitare și termice”, afirmă președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

La Galați, în ultimii trei ani, au fost montate aproximativ 650 de stenturi.

În medicina de urgenţă chatbot-ul de inteligenţă artificială ChatGPT a pus diagnostice cel puţin la fel de bine ca medicii, ba chiar a reuşit în unele cazuri să-i depăşească pe aceştia, conform unui studiu realizat de cercetători olandezi care au ajuns la concluzia că AI ar putea "revoluţiona domeniul medical", transmite AFP, citată de Agerpres.

Autorii studiului au subliniat însă că medicii de la camerele de gardă nu sunt în pericol de a rămâne fără un loc de muncă pentru că un astfel de chatbot are potenţialul de a accelera procesul de diagnosticare a pacienţilor, dar nu poate înlocui judecata şi experienţa umane.

Treizeci de cazuri care s-au prezentat într-un departament de urgenţă din Ţările de Jos în 2022 au fost analizate prin alimentarea ChatGPT pe baza istoricului pacientului, a testelor de laborator şi a observaţiilor medicului, solicitându-i chatbot-ului să sugereze cinci diagnostice posibile. În 87% dintre cazuri diagnosticul corect se afla pe lista propusă de medici, prin comparaţie cu 97% pentru versiunea 3.5 a ChatGPT.

Chatbot-ul "era capabil să efectueze diagnostice medicale la fel cum ar fi făcut-o un medic uman", a rezumat Hidde ten Berg, de la departamentul de urgenţă al spitalului Jeroen Bosch, din sudul Ţărilor de Jos.

Concluzia acestui experiment, formulată de celălalt coautor al studiului, Steef Kurstjens, este că inteligenţa artificială ar putea juca un rol vital ajutând medicii din camerele de gardă în cazuri grave, atunci când sunt puşi sub presiune. Chatbot-ul "poate ajuta la stabilirea unui diagnostic şi poate sugera variante la care medicul nu s-a gândit", a spus el pentru AFP.

Astfel de instrumente bazate pe AI nu sunt însă concepute ca dispozitive medicale şi folosirea lor poate ridica probleme cu privire la confidenţialitatea unor date medicale sensibile pentru pacient.

Şi, la fel ca şi în alte domenii, ChatGPT şi-a demonstrat limitele. Raţionamentele sale au fost "uneori neplauzibile sau incoerente din punct de vedere medical, ceea ce poate duce la informaţii incorecte sau la un diagnostic incorect, cu implicaţii semnificative', notează autorii studiului care recunosc şi lacunele cercetării lor, precum dimensiunea mică a eşantionului.

În plus, în cadrul studiului au fost examinate doar cazuri relativ simple, aparţinând unor pacienţi care aveau câte un singur simptom principal. Eficacitatea chatbot-ului în cazuri complexe nu este clară, mai susţine AFP.

Uneori s-a întâmplat ca niciuna dintre cele cinci variante de diagnostic sugerate de ChatGPT să nu fie corectă, a explicat Steef Kurstjens, aşa cum s-a întâmplat cu un caz de anevrism aortic abdominal, o complicaţie potenţial mortală în care se umflă aorta. Însă, ca o consolare pentru ChatGPT, în acest caz s-a înşelat şi medicul.

Raportul semnalează şi alte "gafe" medicale comise de chatbot, aşa cum este şi punerea diagnosticului de anemie (nivel scăzut de hemoglobină în sânge) în cazul unui pacient cu un nivel normal al hemoglobinei.

Mai multe asociații profesionale ale medicilor stomatologi atrag atenția asupra situației sănătății orale, arătând că, potrivit statisticilor, în ultimul an unul din cinci români nu a fost la dentist, informează Agerpres.

La conferința de presă au participat reprezentanți ai Societății de Stomatologie Estetică din România, Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR), Asociației Medicilor Stomatologi din Municipiul București, Asociației Medicilor Stomatologi Galați, Asociației Române de Excelență în Ortodonție și ai Asociației "Digital Dental Society".

 "Situația la nivel național nu este una cu care să ne mândrim. Avem în țară 15.000 de cabinete sau clinici stomatologice, dar situația din mediul rural și mediul urban este total diferită. Dacă în mediul urban sunt 14 cabinete la 10.000 de cabinete, în mediul rural procentul este de șapte ori mai mic. Totodată, studiile INSP arată că în cazul copiilor proveniți din familii care nu au venituri materiale deosebite au o șansă să aibă carii dentare de două ori mai mare decât copiii din familii cu posibilități.

Potrivit INSP, în ultimul an unul din cinci români nu a fost la stomatolog și, din aceia care au fost, doar 4% au venit pentru tratamente profilactice sau control periodic, restul fiind mânați de urgențe dentare. Suntem pe penultimul loc la nivelul UE la numărul de vizite la stomatolog. Avem o medie de 0,3 per capita față de 0,9 media UE", a arătat, într-o conferință de presă, secretarul general al Societății de Stomatologie Estetică din România (SSER), dr Florin Lăzărescu.

Potrivit acestuia, peste 90% dintre medicii stomatologi își desfășoară activitatea în mediul privat.

"Avem 8.500 de firme unde activează peste 16.000 de colegi, iar în ultimii 10 ani cifra de afaceri în domeniul stomatologiei a crescut de zece ori, ajungând la 4 miliarde de lei anul trecut", a mai spus medicul.

Conf. dr. Bogdan Culic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, a subliniat că adresabilitatea la stomatolog ar fi extrem de mare dacă statul român ar finanța acest domeniu la un nivel european.

"În România, statul român finanțează 5% ca și procentaj medicina dentară. În UE procentajul este de 6 ori mai mare. La ora actuală, un medic stomatolog în relații contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget alocat lunar pentru toți pacienții extrem de limitat, pe când în UE bugetul este strict direcționat per pacient, adică pacientul știe că apar anual trei, cinci, nouă manopere pe care le poate face plătite de stat. În România, medicul trebuie să meargă la primii trei pacienți din luna respectivă și să aleagă cui îi va face tratamentele care sunt incluse în programul național. Acest lucru trebuie neapărat schimbat", a afirmat Bogdan Culic.

La rândul său, dr Florin Lăzărescu - care și-a anunțat candidatura la președinția Colegiului Medicilor Stomatologi din România - a pledat și pentru atragerea de fonduri europene care să vină în sprijinul comunităților din mediul rural, realizarea de parteneriate între autoritățile locale, universități și mediul privat pentru stimularea absolvenților de medicină dentară să se îndrepte spre zonele defavorizate.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, luni, că testarea antidrog pentru copii şi adolescenţi se va face doar cu acordul părinţilor, subliniind că aceasta nu trebuie să fie "un instrument de natură coercitivă", informează Agerpres.

" Noi vom participa cu tot ceea ce este necesar din punct de vedere al dezvoltării unui program care trebuie să aibă o componentă medicală foarte serioasă, care nu trebuie să se refere doar la testare. Testarea nu trebuie să fie generalizată, ci ţintită, exclusiv cu acordul părinţilor unui copil sau unui adolescent care urmează să fie testat. Asta este o condiţie normală. Am încercat să găsim modele şi în alte ţări. Aşa se face, testarea trebuie să fie un instrument pentru protejarea sau recâştigarea sănătăţii unui copil, nu trebuie să fie, în niciun fel, un instrument de natură coercitivă", a spus Rafila, luni, într-o conferinţă de presă.

Întrebat dacă medicii de familie ar putea face testarea, Rafila a precizat că aspectul nu a fost încă discutat.

"Varianta optimă este ca testarea să fie făcută la solicitarea părintelui sau a cadrului didactic, dacă există suspiciuni. În cazurile pozitive trebuie confirmare şi intrarea într-un sistem de consiliere şi de soluţii terapeutice", a adăugat Rafila.

Consumul de droguri în rândul tinerilor este un fenomen alarmant, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, care a anunţat că subiectul va fi inclus pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

În urmă cu exact 3 ani, la Spitalul Județean din Galați se monta primul stent din istoria medicinii gălățene, iar de atunci cardiologia intervențională a salvat sute de vieți, amintește președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, într-o postare făcută sâmbătă pe pagina de Facebook.

„Stenturile sunt vitale în cazul pacienților care au suferit un infarct sau care au probleme cardiace grave, iar faptul că acestea se pot monta și la Galați înseamnă timp prețios pentru salvarea vieții și șanse mai mari de recuperare. Astfel, la Galați s-au realizat peste 1000 de coronarografii, pentru a vedea dacă sunt blocaje la nivelul arterelor inimii, și s-au montat aproximativ 650 de stenturi. Astăzi, pe lângă stenturi, la Galați se montează și stimulatoare cardiace pentru pacienții cu probleme grave de ritm cardiac”, a afirmat președintele CJ Galați.

„Ambele proceduri sunt gratuite pentru pacienți, Consiliul Județean alocând fonduri de-a lungul anilor pentru achiziționarea stenturilor, a stimulatoarelor cardiace și a celorlalte dispozitive medicale necesare. De asemenea, în acest moment se lucrează și la amenajarea unei secții moderne de cardiologie intervențională. Mulțumesc întregii echipe medicale!”, a mai spus Costel Fotea.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că, pentru siguranța pacienților și a personalului medical, la saloanele Spitalului de Boli Infecțioase au fost montați senzori pentru măsurarea concentrației de oxigen.

Astfel, dacă valorile sunt mari, se activează sistemul de alarmare, acustic și vizual. S-au montat:

- 5 centrale de alarmare în toate cele trei pavilioane ale spitalului,

- 120 de senzori de măsurare a concentrației de oxigen,

- peste 50 de sirene de alarmare.

Lucrarea a fost finalizată, joi având loc și ultimele teste.

Astăzi, 7 septembrie, la Galați a debutat cea de-a doua ediție a Conferinței Naționale de Oncologie Ginecologică și Urologică, tema aleasă pentru acest an fiind „Noi orizonturi în tratamentul multidisciplinar al cancerelor ginecologice și urologice”.

În cadrul acestui eveniment, organizat de către Facultatea de Medicină și Farmacie Galați în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Societatea Română de Radioterapie, Societatea Română de Fizică Medicală, Colegiul Medicilor Galați, Spitalul Clinic de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Galați și OAMGMAMR, organizatorii își propun să extindă ariile de dezbatere și să acopere o sferă mai largă de teme referitoare la diagnosticul și tratamentul cancerelor ginecologice și urologice.

Sunt reuniți la aceeași „masă” peste 300 de medici de diferite specialități, oncologi, radioterapeuți, ginecologi, urologi, chirurgi, anatomo-patologi, radiologi, fizicieni medicali, psihoterapeuți, medici de familie precum și toți profesioniștii implicați în managementul complex al acestor patologii – profesioniști dedicați și preocupați în permanență să-și împărtășească experiențele și să disemineze informațiile legate de progresele realizate într-o manieră fără precedent din domeniul oncologiei medicale, al radioterapiei și al fizicii medicale, potrivit unui comunicat al Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Manifestarea este cu participare internațională și se desfășoară în perioada 7 - 9 septembrie.

„În ultimii ani, Galațiul a făcut pași mari în domeniul diagnosticării și tratării acestei maladii. Astăzi, la Galați funcționează unul dintre cele mai performante centre de radioterapie din țară, unde se tratează cancerul cu ajutorul a două acceleratoare liniare de particule, la care deja s-au realizat peste 50.000 de ședințe de tratament, pentru pacienți din Galați, Brăila, Vaslui, Vrancea, Buzău și Bacău.

De asemenea, tot la Galați există și un PET-CT modern pentru diagnosticarea tumorilor, precum și singurul tomograf din țară care folosește lumina pentru diagnosticarea cancerului de piele.

În spatele fiecărui caz de cancer, se află o poveste de curaj și determinare. Pacienții și familiile lor se confruntă cu provocări imense, iar noi suntem datori să facem tot ce ne stă în putință pentru a le oferi o șansă la viață”, a afirmat președintele Consiliului Județean Galați, prezent la deschiderea lucrărilor conferinței.

Spitalul Municipal “Anton Cincu” Tecuci va fi dotat de către Consiliul Județean Galați cu echipamente medicale pentru reducerea și prevenirea infecțiilor nosocomiale, informează Biroul de presă al CJ Galați.

Procedurile de achiziție publică au fost finalizate, iar președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat recent și contractele de furnizare a echipamentelor. Valoarea achizițiilor este de 803.845 de lei, fonduri europene atrase de către Consiliul Județean.

„Este o nouă investiție pe care o facem la spitalul din Tecuci, care a fost preluat de către Consiliul Județean Galați în urmă cu aproximativ un an și jumătate. Este vorba despre dotarea unității medicale cu echipamente pentru reducerea infecțiilor intraspitalicești, inclusiv a acelor bacterii rezistente la antibiotice.

Vorbim de sisteme de ultimă generație de curățare și dezinfecție, filtrare și tratare, inclusiv a aerului din sălile de operație, de identificare și testare, precum și de dezinfecție antibacteriană a instrumentarului medical. Mai mult, vor fi aduse și sisteme pentru instruirea personalului, precum și pentru verificarea igienei mâinilor. Totul, pentru siguranța pacienților și a angajaților spitalului.

Astfel de echipamente medicale vor fi aduse și la celelalte spitale din subordinea Consiliului Județean Galați – Spitalul Județean Sf. Apostol Andrei, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie și Spitalul din Târgu Bujor”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Finanțarea este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Federația Sanitas a anunțat că a semnat marți noul contract colectiv de muncă pentru sectorul public de sănătate, pentru perioada 2023-2025, una dintre revendicările pentru care sindicaliștii au protestat încă de la începutul anului.

„Se soluționează astfel încă o revendicare a Federației Sanitas pentru care membrii noștri au protestat încă de la începutul acestui an”, potrivit unui comunicat remis de federație, care consideră că forma CCM-ului semnat marți este „cea mai favorabilă pentru membrii pe care îi reprezentăm”.

„După negocieri care au durat mai bine de un an, am semnat astăzi un nou contract colectiv de muncă avantajos pentru membrii noștri de sindicat din sectorul public de Sănătate. Drepturile celor pe care îi reprezentăm sunt mai bine protejate și, ceea ce este foarte important, nu numai că am conservat ceea ce obținusem în CCM-urile anterioare pentru angajați, ci am reușit să obținem și drepturi suplimentare.

Sub incidența documentului semnat astăzi intră angajații din toate instituțiile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătății, precum și cele aflate în subordinea autorităților locale și a instituțiilor publice cu rețea sanitară proprie. În perioada următoare ne vom concentra pe negocierile unui CCM la nivel de Asistență Socială, negocieri care sunt deja începute”, a declarat Leonard Bărăscu, președintele Federației Sanitas, citat de Mediafax.

Sindicaliștii arată că, de acum încolo, orice negociere a unui CCM la nivel de unitate sanitară va trebui să aibă ca prevederi minimale tot ceea ce conține CCM-ul semnat marți.

Noul contract colectiv de muncă își va produce efectele odată cu înregistrarea documentului la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Ministerul Sănătăţii, cu sprijinul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi al direcţiilor de sănătate publică, desfăşoară, pe parcursul lunii septembrie, activităţi de informare, educare şi comunicare în cadrul Campaniei Luna Naţională de Informare despre Boli Transmisibile - Gripa şi vaccinarea antigripală, SARS-CoV-2 şi vaccinarea împotriva COVID-19, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al INSP, gripa, deşi de cele mai multe ori este considerată o afecţiune banală, este o boală infecţioasă foarte contagioasă, cu morbiditate şi mortalitate semnificative, fiind responsabilă pentru până la 50 de milioane de cazuri simptomatice în fiecare an în Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European şi de 15.000-70.000 de decese pe an.

"Vaccinarea este cea mai eficientă formă de prevenire a gripei. Acoperirea vaccinală pentru gripă în unele ţări europene, inclusiv România, este sub ţinta recomandată de 75% pentru vârstnici, cu toate că această intervenţie de sănătate publică previne în jur de 37.000 de decese în Uniunea Europeană, în fiecare an", potrivit comunicatului.

În România, de la începutul sezonului gripal 2022-2023 au fost raportate 3.900 de cazuri de gripă confirmată de laborator şi au fost înregistrate 97 de decese. Până în data de 21 mai 2023, au fost vaccinate antigripal 1.486.600 de persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

Ținând cont de circulația concomitentă a virusului gripal și a virusului COVID-19, vaccinarea antigripală este şi mai importantă deoarece co-infecţia virus gripal-SARS-COV-2 poate avea o evoluţie severă, în special la grupele populaţionale vulnerabile, afirmă INSP.

Beneficiile vaccinării antigripale sunt:

- prevenirea îmbolnăvirii;

- diminuarea severităţii şi scurtarea duratei bolii: forme uşoare de scurtă durată (1-2 zile);

- reducerea semnificativă a spitalizărilor şi a deceselor cauzate de gripă şi pneumonii;

- reducerea numărului consultaţiilor şi a vizitelor la domiciliu;

- reducerea numărului solicitărilor la serviciile de ambulanţă;

- reducerea numărului de concedii medicale acordate pentru gripă şi infecţii respiratorii acute;

- reducerea folosirii antibioticelor în afecţiunile compatibile cu gripa.

Beneficiază de vaccinarea antigripală gratuită:

- persoanele cu vârsta cuprinsă între 6 luni - 64 de ani, aflate în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, obezitate, astm sau virusul imunodeficienţei umane,

- copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 35 de luni,

- gravidele, medicii, cadrele sanitare medii şi personalul sanitar auxiliar, atât din spitale, cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici, care prin natura activităţii vin în contact respirator cu pacienţii sau asistaţii,

- persoanele, adulţi şi copii, rezidente în instituţii de ocrotire socială,

- persoanele care acordă asistenţă medicală, socială şi îngrijiri la domiciliu persoanelor la risc înalt, toate persoanele cu vârsta peste 65 de ani.