Asociația pentru copii cu dizabilități ,,Mă Bucur de Viață” a deschis la Galați al doilea centru de recuperare pentru copii cu paralizie cerebrală infantilă și afecțiuni neuromotorii conexe

Centrul de Recuperare ”Ştefan David” este al doilea centru de recuperare din Galați, alături de Centrul de Recuperare „Vasile Andrei” deschis în 2019, şi împreună vor asigura resursele necesare recuperării a 100 copii cu dizabilităţi.

Noul centru de recuperare pune la dispoziţia familiilor cu copii cu paralizie cerebrală o serie de programe de recuperare, precum o serie de programe de recuperare, precum: masaj, kinetoterapie, terapie Bobath, terapie Vojta, mecanoterapie, terapia Mira Rehab, terapia TheraSuit, terapia Cuevas Medek Exercises, integrare senzorială, terapie ocupaţională, ergoterapie, masaj orofacial, logopedie, stimulare cognitivă, evaluare psihologică, grup suport, grup de socializare.

În cadrul centrului micii beneficiari lucrează alături de personalul specializat în recuperarea copiiilor cu nevoi special şi afecţiuni neuromotorii, precum şi voluntari implicaţi, studenţi din cadrul Facultăţii de Kinetoterapie şi Motricitate Specială de la Universitatea Dunărea de Jos Galaţi.

ARN-ul mesager, o platformă utilizată pentru producția de vaccinuri, inclusiv a vaccinului împotriva noului COVID-19, ar putea reprezenta o alternativă sigură și mai eficientă la tratament utilizat în prezent pentru regenerarea osoasă la pacienții cu fracturi osoase, indică un studiu condus de cercetătorii de la Clinica Mayo.

Descoperirile studiului, publicate în Science Advances, arată că ARN-ul mesager poate fi utilizat în doze mici pentru a regenera osul fără efecte secundare. Mai mult decât atât, calitatea osului nou este superioară osului format de BMP-2. Cercetătorii spun, de asemenea, că ARN-ul mesager este o alegere bună pentru regenerarea osoasă, deoarece este posibil să nu fie nevoie de doze repetate. Constatările au arătat faptul că noul țesut de creștere care a avut loc după aplicarea ARN mesager a fost biomecanic superioară metodei alternative și a rămas astfel pe parcursul a opt săptămâni de monitorizare.

Stilul de viaţă bazat doar pe consumul de legume nu este suficient pentru a reduce riscurile cardiace, precizează un studiu recent desfășurat de cercetători englezi.

Ceea ce oamenii mănâncă în plus faţă de legume, cât de multe exerciţii fizice practică, precum şi locul şi felul în care trăiesc reprezintă factori care ar putea avea un impact mai mare asupra stării de sănătate, potrivit autorilor acestui studiu.

Ei accentuează totuşi faptul că o dietă echilibrată reduce riscul de apariţie pentru multe boli, inclusiv pentru anumite tipuri de cancer.

Cel puţin cinci porţii de legume şi fructe în fiecare zi sunt recomandate de experţii din sănătate, inclusiv de cei de la Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Marea Britanie.

Potrivit recomandărilor NHS, fructele şi legume reprezintă o sursă bună de vitamine, precum acid folic, şi de minerale, precum potasiu.

Ele conţin şi fibre, care contribuie la menţinerea sănătăţii tranzitului intestinal, previn problemele de digestie şi reduc riscul de cancer intestinal.

Fructele şi legume participă, de asemenea, la reducerea riscului de boli cardiace, accident vascular cerebral şi anumite tipuri de cancer.

Ele contribuie şi la structura unei diete sănătoase şi echilibrate.

Totodată, sunt sărace în grăsimi şi calorii (cu condiţia să nu fie prăjite sau coapte în cantităţi mari de ulei).

Deşi riscul de deces cauzat de boli cardiovasculare a fost cu aproximativ 15% mai mic pentru persoanele care mâncau cele mai mari cantităţi de legume - în special pentru cele care consumau multe legume crude - în comparaţie cu cele care mâncau cele mai mici cantităţi de legume, autorii studiului au considerat că acest rezultat ar putea fi explicat prin alţi factori.

Acei factori includ stilul de viaţă al participanţilor - de exemplu dacă fumau sau consumul de alcool -, precum şi locurile de muncă, veniturile şi dieta generală.

Sute de aparate medicale au fost achiziționate de Consiliul Județean Galați pentru salvarea pacienților cu probleme cardiace grave. Trebuie subliniat faptul că Galațiul este singurul centru de cardiologie intervențională din această zonă a țării și unde se investește masiv în dotări și echipamente de ultimă generație. În acest context, anul trecut, la Galați, s-au făcut sute de proceduri medicale în acest Centru, de la coronarografie la montarea de stenturi și stimulatoare cardiace.

 „Au fost salvați astfel pacienți cu infarct sau cu grave tulburări de ritm cardiac, pentru care aceste proceduri medicale înseamnă o nouă viață. Numărul persoanelor care au probleme cardiace a crescut foarte mult în ultimii ani, iar pentru ele timpul de intervenție este vital, mai ales că în multe cazuri aceste proceduri medicale sunt singura soluție de a supraviețui”, a declarat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

 Recent, a ajuns la Galați un nou lot de dispozitive medicale, inclusiv stimulatoare și stenturi, pentru realizarea de noi proceduri de cardiologie intervențională.

 „Cardiologia intervențională înseamnă viață, iar noi vom continua să investim pentru dezvoltarea acestui nou domeniu medical la Galați”, a adăugat Costel Fotea.

Doar 20 de minute de exerciții zilnice de intensitate moderată efectuate zilnic la vârste înaintate (70-75 de ani) pot ajuta la prevenirea bolilor cardiace majore, inclusiv insuficiența cardiacă, după 80 de ani, sugerează o cercetare publicată în jurnalul Heart.

Descoperirile întăresc maxima „mai bine mai târziu decât niciodată”, când vine vorba de exerciții fizice.

Pentru analiză, cercetătorii au utilizat date dintr-un studiu anterior, care a inclus persoane cu vârsta de minimum 65 de ani.

Participanții au completat chestionare cu privire la nivelurile lor de activitate fizică la fiecare moment al analizei. Activitatea fizică moderată a inclus mersul pe jos sau pescuitul, în timp ce activitatea fizică viguroasă a inclus grădinăritul, antrenamentele la sală, mersul cu bicicleta, dansul și înotul. Participanții care au efectuat activități fizice moderate sau viguroase pentru 20 de minute sau mai mult pe zi au fost definiți ca fiind activi. Cei care au înregistrat mai puțin de 20 de minute de activitate fizică pe zi au fost definiți ca inactivi.

Fluctuațiile în greutate, tulburările de somn, depresia și anxietatea sunt doar câteva dintre problemele lăsate în urmă de perioada pandemică, arată mai multe studii.

Pandemia COVID-19 continuă să afecteze vieţile oamenilor de pretutindeni, atât prin ameninţarea directă pe care o aduce sănătăţii, cât şi prin efectele sale indirecte, constând în modificările aduse la nivelul stilului de viaţă – necesare, dar disruptive - precum stresul suplimentar care afectează sănătatea mintală, suprasolicitarea sistemelor de sănătate - negândite pentru a face faţă unui influx atât de marede pacienţi cu simptome similare - dar şi provocările privind informarea în domeniul medical (dezbaterile privind vaccinurile, utilitatea măştilor de protecţie sau chiar relevanţa studiilor medicale).

Dincolo de efectele directe asupra sănătăţii, pandemia COVID-19 a generat şi un puternic stres emoţional, care a pus presiune asupra sănătăţii mintale şi fizice, aducând şi restricţii care au creat disrupţii la nivelul stilului de viaţă. Aceste efecte negative vor rămâne şi după încheierea pandemiei şi trebuie combătute printr-o responsabilitate individuală mai mare în ceea ce priveşte sănătatea, manifestată atât printr-o atenţie mai mare la stilul de viaţă şi obiceiurile sănătoase, cât şi prevenţie medicală.

În vederea depistării infecţiei cu virusul SARSCoV- 2, urmare a modificării legislației, medicii de familie pot desfășura activitatea de testare cu teste rapide antigen din proba nazofaringiană, în cadrul cabinetelor medicale sau în cadrul centrelor de permanenţă.

În prezent, Casa de Asigurări de Sănătate Galați are încheiate 223 de contracte de asistență medicală primară, dintre care 100 de medici de familie au solicitat și încheiat contractele de testare a pacienților.

Activitatea de testare este asigurată și prin intermediul celor 10 centre de permanență înființate în județul Galați. Dintre acestea, 7 sunt în mediul rural (Bălăbănești, Băleni, Cavadinești, Corod, Cudalbi, Tudor Vladimirescu, Vlădești) și 3 în mediul urban (oraș Berești, mun Galați- str. Drumul Viilor, nr. 14 și mun. Galați- str. Ovidiu, nr. 10-12). La nivelul acestora asistența medicală primară în regim de garda este asigurată zilnic, luni-vineri între orele 15-18, iar în zilele de sâmbăta, duminica și sărbători legale garda începe de la ora 8,00 şi durează 24 de ore. Toți medicii care își desfășoară activitatea in cadrul centrelor de permanența au încheiate contracte pentru testare.

Situația medicilor de familie ce au încheiat contracte de testare cu teste rapide antigen din proba nazofaringiană poate fi consultată pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate Galați la secțiunea dedicate, sau la link-ul- http://cas.cnas.ro/casgl/page/testare-covid-19.html.

Pot beneficia de aceste servicii persoanele care prezinta simptomatologie specifică, înscrise pe lista proprie a medicului de familie, precum şi persoanele care nu au un medic de familie sau sunt înscrise pe lista altui medic de familie, la un interval de cel puţin 48 de ore între două testări succesive.

“Posibilitatea testării de către medicul de familie este cu atât mai importantă cu cât această procedură poate fi efectuată și în cele 10 centre de permanență. Practic, testarea se poate face gratuit, chiar și în zilele de sâmbătă și duminică.

În ceea ce privește testarea din cabinetele de medicină de familie, recomandăm pacienților să se prezinte la aceste unități doar în baza unei programări. Desigur că ne-am dorit un procentaj de 100% în ceea ce privește medicii de familie ce au încheiat contractele de testare, însă acest lucru nu a fost posibil, în cele mai multe cazuri, din motive obiective.

Totodată, implicarea medicilor de familie a avut ca efect și scăderea presiunii existente pe Serviciul Județean de Ambulanță, dispeceratul având acces la baza de date” după cum a declarat directorul general al CAS Galați, George Toderașc.

Cei care spun că obiceiurile lor alimentare s-au îmbunătățit în ultimul an și jumătate raportează un consum crescut de legume și fructe ca fiind una dintre îmbunătățirile pe care le-au pus în practică, în paralel cu alegerea unor alimente de calitate mai bună și cu consumul crescut de mâncare gătită acasă.

Pandemia și-a pus astfel amprenta și asupra modului în care mâncăm, în moduri diferite în cazul celor care muncesc de acasă față de cei care s-au aflat în prima linie, nu doar personal medical și de ordine publică, ci și vânzători, personal de relații cu publicul etc.

Majoritatea persoanelor care au început să lucreze de acasă afirmă că au devenit mai atenți la regimul și obiceiurile lor alimentare, precum și la calitatea alimentelor pe care le consumă; tot aceștia afirmă că de când lucrează de acasă gătesc mai mult sau au învățat să gătească.

În cazul lucrătorilor din prima linie, ultimul an și jumătate a adus un impact negativ în ceea ce privește obiceiurile alimentare. Aceștia au fost mai puțin atenți la alimentele pe care le consumă, au înlocuit adesea alimentele nutritive cu unele ușor de consumat, care oferă o senzație imediată de sațietate - de regulă carbohidrați - și au avut un program haotic al meselor principale ale zilei.

Cel mai mare buget pe care l-a avut Consiliul Județean în ultimele decenii a fost aprobat săptămâna aceasta de consilierii gălățeni. Aspect care reflectă o nouă perspectivă a importanței județului nostru pe harta națională a zonelor în plină dezvoltare.

De altfel, așa cum arată și datele oficiale, în 2022, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat într-o manieră concretă: 72% pentru dezvoltare şi 28% pentru funcţionare.

În acest context, un loc aparte în bugetul general pentru investițiile vizate, îl ocupă preocuparea constantă pentru protecția mediului și sănătate, respectiv cele 180 de milioane de lei alocate pentru sistemul de management al deșeurilor și alte 162 de milioane de lei investiții pentru spitalele gălățene, după cum a subliniat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, la momentul votului.

” În bugetul pe 2022 sunt prevăzute sume pentru realizarea expertizelor și a documentației tehnice necesare construirii unui corp nou de clădire la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați. De asemenea, deoarece se lucrează deja la pregătirea mai multor proiecte de investiții la Spitalul Municipal “Anton Cincu” din Tecuci, au fost prevăzute fonduri pentru studii de teren, expertize, studii de fezabilitate și alte documente tehnice… Bugetul de investiții prevede și fonduri pentru realizarea unui centru de îngrijiri paleative… De asemenea, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat” a mai anunțat Costel Fotea.

În ședința de Guvern de astăzi, 10 februarie, a fost semnată HOTĂRÂREA privind aprobarea transferului managementului asistenţei medicale al Spitalului Municipal ,,Anton Cincu" Tecuci de la Consiliul Local al Municipiului Tecuci la Consiliul Judeţean Galați

Potrivit documentului, managementul asistenței medicale al Spitalului Municipal „Anton Cincu” Tecuci a fost transferat de la Consiliul Local al Municipiului Tecuci la Consiliul Județean Galați pentru a putea fi demarate investiții ce vizează modernizarea, consolidarea și extinderea clădirii spitalului, precum și extinderea și diversificarea serviciilor medicale.

"Este un moment extrem de important pentru spitalul din Tecuci și pentru întreaga comunitate. Încă de anul trecut, am aprobat o hotărâre de consiliu pentru a putea prelua această unitate medicală, care deservește peste 100 de mii de oameni din Tecuci și din localitățile apropiate.

Deoarece aceste spații medicale vechi nu au fost niciodată reabilitate în adevăratul sens al cuvântului, spitalul are mare nevoie de lucrări ample de consolidare și modernizare, precum și de dotare cu aparatură medicală modernă.

Lucrăm deja la mai multe proiecte pentru acest spital, în valoare de peste 30 de milioane de euro, bani europeni care vor fi atrași de echipa Consiliului Județean pentru transformarea spitalului din Tecuci într-o unitate medicală modernă.

De altfel, la sfârșitul anului trecut, s-a reușit pentru această unitate medicală atragerea a nu mai puțin de 11,7 milioane de lei, bani europeni care vor fi investiți pentru achiziționarea de aparatură medicală, inclusiv a unui computer tomograf", a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Predarea–preluarea se va efectua pe bază de protocol, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii  de Guvern.