În acest moment, indiferent care a fost schema de vaccinare inițială, o persoană își poate face un booster (doza a treia) după o perioadă de minimum 6 luni.
• La cei care s-au vaccinat cu Pfizer, doza a treia poate fi Pfizer sau Moderna.
• La cei care au făcut Moderna, doza a treia poate fi Pfizer sau jumătate de doză Moderna (50 de micro-grame, în loc de 100).
• La cei care au făcut AstraZeneca, doza a treia poate fi Pfizer sau Moderna.
• La cei care s-au vaccinat cu Johnson & Johnson, după șase luni, pot face o nouă doză de Pfizer, Moderna sau Johnson & Johnson.
Atât FDA, agenția medicamentului din SUA, cât și agenția europeană (EMA) au autorizat folosirea celei de a treia doze de vaccin, după ce s-a constatat că protecția în fața infecției Covid-19 scade după șase luni la multe persoane.
Conform datelor strânse până acum, mai mulți experți susțin că protecția realizată de cea de a treia doză e efectivă și definitivă, cu privire la variantele de coronavirus existente.
Un studiu realizat pe 1.158.269 de persoane eligibile pentru a fi vaccinate cu a treia doză și publicat în revista Lancet arată că “descoperirile sugerează că o a treia doză de vaccin ARNm BNT162b2 este eficientă în protejarea persoanelor împotriva efectelor severe legate de COVID-19, în comparație cu primirea a doar două doze cu cel puțin 5 luni în urmă”.
Studiul a fost realizat în Israel, țara care a vaccinat cele mai multe persoane cu cea de a treia doză, iar numărul de infectări a scăzut semnificativ.
O cifră sugestivă publicată în studiu arată că o persoană care a făcut a treia doză de Pfizer are cu 92% șanse mai puține să ajungă în spital decât o persoană care a făcut primele două doze. Vaccinul Pfizer își pierde capacitatea de prevenție a infectării cu Covid-19 după șase luni, scăzând de la 88 la 47%, conform datelor publicate de Guvernul SUA. De aceea, e necesară o a treia doză.
În ce privește cel mai eficient booster (a treia doză) este Moderna, conform unui studiu realizat de Centrul pentru Dezvoltarea Vaccinurilor și Sănătate Globală.
În ce privește nivelul cel mai redus de efecte secundare, a treia doză de la Pfizer produce cele mai puține reacții adverse, indiferent de schema inițială de vaccinare, conform datelor publicate de studiul citat.
Indiferent de vaccin, cei care fac a treia doză au șanse de peste 90% să nu mai facă forme medii și grave de boală în situația în care nu mai apare o nouă variantă a virusului mai contagioasă ca Delta.

La începutul acestei săptămâni, pe 1 noiembrie, a fost marcată Ziua mondială a veganismului.
În noiembrie 1944 a luat fiinţă Societatea Vegană (The Vegan Society) din Marea Britanie, ca o ramificaţie a Societăţii Vegetariene. Termenul "vegan" a fost creat în 1944 de către Donald Watson (1910-2005), cofondatorul Societăţii Vegane din Marea Britanie. Donald Watson, Elsie Shrigley şi prieteni ai acestora au simţit nevoia să sublinieze diferenţa între a nu consuma carne şi a nu consuma niciun fel de produs de origine animală. Marcarea înfiinţării Societăţii Vegane a început în anul 1994 şi de atunci, în fiecare an, data de 1 noiembrie este marcată ca Ziua mondială a veganismului, se arată pe site-ul www.vegansociety.com.
Societatea Vegană a fost înregistrată la început ca una de binefacere, în august 1964, iar în decembrie 1979 a devenit o societate cu răspundere limitată. Definiţia veganismului şi a obiectivelor caritabile ale societăţii au fost modificate şi perfecţionate de-a lungul anilor. Din 1988 şi până în zilele noastre veganismul a rămas definit ca o filosofie şi un mod de viaţă care încearcă să excludă - pe cât posibil şi practic - toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, şi care, prin extensie, promovează dezvoltarea şi utilizarea alternativelor, în beneficiul animalelor, al oamenilor şi al mediului, se arată pe site-ul www.vegansociety.com
Potrivit ''Dicţionarului explicativ al limbii române'', apărut sub egida Academiei Române la Editura Univers Enciclopedic (Bucureşti, 2016), vegan/vegană este o persoană care nu consumă şi nu foloseşte produse de origine animală (din engl. vegan).

COVID are efecte inclusiv asupra activității creierului, arată un studiu realizat în Statele Unite, în care au fost analizați peste 200.000 de pacienți infectați. Medicii au descoperit că aproximativ 13% din aceștia au fost diagnosticați pentru prima dată cu o afecțiune psihiatrică sau neurologică la șase luni după îmbolnăvire.

Potrivit surselor citate de Business Insider, episoadele psihotice pot duce la consecințe dramatice atât pentru pacienți, cât și pentru cei din apropierea lor. De mai bine de un an, există dovezi că infectarea cu SARS-CoV-2 poate produce tulburări psihice.

Cercetătorii sunt interesați de modul în care COVID-19 afectează diferite grupuri de vârstă și în câte moduri. Există dovezi îngrijorătoare că, în privința adolescenților, virusul le poate afecta mintea. Medicii implicați în studiu spun că au fost observate comportamente obsesive, delir, paranoia, și susțin că, de fapt, chiar aceste simptome i-au adus în spital. Apoi, anumiți markeri privind inflamații prezente la acești copii, care indică faptul că se întâmplă ceva, fără a indica exact cauza.

În urma studiilor, specialiștii cred că, de fapt, după infectare, sistemul imunitar atacă sistemul nervos central. Din această cauză, anticorpii a căror sarcină este să atace sursa infecției, atacă de fapt proteinele din creier, la care nu au în mod normal acces, grație unei bariere naturale, compromisă de coronavirus. Astfel, apare un tip de encefalită, o reacție autoimună care produce inflamarea creierului, ceea ce poate cauza psihoze.

Autospecială nouă și modernă pentru medicii de la UPU-SMURD Galați. Consiliul Județean a achiziționat o autospecială de intervenție, echipată complet cu aparatură medicală, în cadrul unei investiții în valoare de 636.562 de lei (TVA inclus), cu fonduri din bugetul propriu al instituției.

“Este o nouă investiție pe care o facem pentru sănătatea gălățenilor. Am achiziționat o mașină de teren (4x4), echipată cu sisteme multiple de protecție și siguranță, pe care am dotat-o cu toate echipamentele necesare pentru intervenții medicale de urgență, de la aparatură pentru resuscitare și monitorizare la trusă drenaj toracic și sisteme de imobilizare a coloanei sau de intervenție în cazuri de extremități amputate. Este o autospecială modernă, de care salvatorii de la UPU-SMURD aveau mare nevoie și cu ajutorul căreia vor putea interveni inclusiv în zonele greu accesibile. Noua autospecială a fost deja înmatriculată și va ajunge în scurt timp în dotarea medicilor de la UPU-SMURD, înlocuind astfel vechea mașină de intervenție, care a fost folosită aproximativ 15 ani”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Autospeciala de intervenție este dotată și cu sisteme moderne de comunicație și de protecție a personalului medical și a pacienților. Investiția a însemnat achiziționarea mașinii, modificarea ei pentru intervenții medicale și achiziționarea echipamentelor medicale.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a anunțat, vineri, persoanelor vaccinate cu Johnson & Johnson vor face vaccin pe bază de ARN mesager - Pfizer sau Moderna - la doza de booster.

"În această săptămână am decis, în baza recomandărilor şi studiilor ştiinţifice, că toate persoanele care au fost vaccinate cu vaccinul de la compania Johnson & Johnson vor avea recomandare de rapel după minim şase luni cu vaccinuri pe bază de ARn mesager, fie de la Compania Biontech/Pfizer, fie de la Moderna. În cazul în care se optează pentru vaccinul de la Moderna, doza va fi întreagă, echivalentul a 100 de micrograme", a anunţat vineri Valeriu Gheorghiţă.

Primul simptom poate apărea într-o perioadă de 2 până la 14 zile după expunerea la noul coronavirus. Mulți pacienți ar putea crede că este vorba despre o răceală sau gripa comună. Mulți pacienți dezvoltă febră devreme. Organizația Mondială a Sănătății și China susțin că aproximativ 88% dintre persoanele care aveau COVID-19 aveau febră.

Un alt studiu efectuat în China a arătat că, în timp ce doar 44% dintre pacienți aveau febră la internarea într-un spital, 89% au dezvoltat febră în cele din urmă. Dar au fost și cazuri în care simptomele gastro-intestinale au fost cele care au apărut prima dată. Este vorba despre diareea, greață, vărsăturile și / sau disconfortul abdominal, care pot apărea cu câteva zile înainte de simptomele respiratorii. Însă, este vorba despre excepții de la regulă, deoarece COVID-19 este o boală respiratorie.

Pentru majoritatea pacienților, Covid-19 va începe și se va încheia cu afectarea plămânilor. În primele zile ale infecției, virusul invadează celule pulmonare. Mai exact, acest lucru poate afecta cilii, celulele aflate în pasajele bronșice, care au rol de curățare a mucusului în exces din cauza infecției. Când aceste celule sunt afectate, mor și sunt eliminate, adăugându-se resturilor și reducând capacitatea organismului de a împiedica intrarea de resturi în plămâni și trahee.

Inflamația provoacă daune, iar pagubele provoacă mai multă inflamație și acest ciclu ar putea continua până nu mai rămâne țesut sănătos. Această inflamație ar putea explica de ce tusea uscată este unul dintre cele mai frecvente simptome în Covid-19. Același lucru este valabil și pentru scurtarea respirației și producția de flegmă.

Alte simptome care pot apărea în această perioadă sunt oboseala, durerile de gât, durerile de cap, durerile articulare sau musculare, frisoane și secreții nazale.

În ziua a cincea, pacienții cu afecțiuni preexistente ar putea constata că au probleme cu respirația și, de obicei, durează aproximativ șapte zile pentru ca o persoană să meargă la spital. De regulă, totuși, cazurile ușoare de Covid-19 se vindecă până la această dată.

Cei cu cazuri moderate până la critice, însă, vor dezvolta deja pneumonie, care poate varia de la a nu fi periculoasă pentru viața pacientului la pneunonie severă, care pune viața pacientului în pericol. Timpul de recuperare pentru acești pacienți ar putea fi între câteva zile sau câteva săptămâni. Cu toate acestea, în cazurile grave și critice, simptomele pot escalada până la sindromul de detresă respiratorie (SDRA).

SDRA apare atunci când lichidul se acumulează în alveolele mici, elastice din plămâni. Mai mult fluid în plămâni înseamnă mai puțin oxigen ce poate ajunge în sânge. Acest lucru privează organele de oxigenul de care au nevoie pentru a funcționa.

Inflamarea declanșează un val de celule imune care vizează infecția. De obicei, sunt izolate de zonele infectate, dar uneori organismul cedează, atunci când celulele imune încep să omoare orice le stă în cale, inclusiv celule sănătoase. SDRA este adesea fatală. În cazuri critice, poate duce la insuficiență respiratorie acută, necesitând aparate de menținere în viață, iar pacienții ajung de cele cel mai multe ori la terapie intensivă.

Tratamentul SDRA include oxigen suplimentar și ventilație mecanică. Scopul este de a obține mai mult oxigen în fluxul sanguin, deoarece plămânii nu mai funcționează normal. Când acest tratament nu funcționează, plămânii sunt practic inundați și nu mai pot trimite oxigen în vasele de sânge.

Și chiar și atunci când un pacient supraviețuiește acestei faze, poate rămâne cu leziuni pulmonare permanente. Sindromul respirator acut sever sau SARS a cauzat găuri în plămânii unor persoane infectate, la fel ca la un fagure de miere, iar astfel de leziuni au fost observate și la persoanele afectate de noul coronavirus.

Studii timpurii au descoperit că majoritatea persoanelor care au murit din cauza Covid-19 au decedat într-un interval de 14 până la 19 zile de la infectarea cu coronavirus. Și, în medie, persoanele care se recuperează sunt externate din spital după două săptămâni și jumătate, de la debutul bolii.

În cazurile critice, recuperarea ar putea dura luni de zile. Iar un pacient aflat în perioada de recuperare poate fi în continuare contagios.

Potrivit celor mai recente statistici, pandemia a acutizat problema subdiagnosticării cancerulului. În 2020, în plin context pandemic, diagnosticarea diferitelor tipuri de cancer a scăzut cu aproximativ 40%, iar estimările arată că acest procent va crește sub efectul valului al patrulea al pandemiei, avertizează Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), care s-a implicat în lansarea campaniei de conștientizare „O nouă realitate. Același cancer”.
Românii au trecut mai rar pe la medicul de familie și pe la medicul specialist în perioada pandemiei. Incertitudinea legată de noul coronavirus, frica de infectare cu SARS-CoV-2 și de diagnostic, dar și transformarea anumitor spitale în centre COVID i-au descurajat pe români să își facă controalele periodice recomandate, să ia legătura cu medicul și chiar să continue tratamentul în cazul unor diagnostice bine stabilite.

"Începând de miercuri, 27 octombrie, va fi extins programul de funcţionare, respectiv de la ora 08.00 până la 20.00, de luni până duminică, al centrelor de vaccinare care funcţionează în cele 11 spitale militare din Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Focşani, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Sibiu şi Timişoara, la care se adaugă Institutul Naţional de Medicină Aeronautică şi Spaţială „Gl. Aviator Victor Atanasiu”, şi Centrul de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu al Armatei (CMDTA) „Acad. Ştefan Milcu” din Bucureşti", informează MApN printr-un comunicat de presă.

În toate centrele organizate de MApN, populaţia generală care doreşte să se vaccineze se poate programa prin platforma unică, ori se poate prezenta, la orice oră, în intervalul de funcţionare, fără o programare prealabilă. "Toate persoanele imunizate vor fi înregistrate direct în Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor (RENV) şi vor primi adeverinţa de vaccinare, conform procedurilor", se mai precizează în comunicatul MApN.

5 români mor în fiecare oră din cauza cancerului, iar dintre aceștia unul este ucis de cancerul pulmonar, potrivit datelor semidefinitive privind mortalitatea pe cauze de deces puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică (INS). Aproximativ 49.769 de romani au murit în 2020 din cauza cancerului, iar 20% din totalul acestor decese au fost cauzate de cancerul pulmonar.

Acesta din urmă este tipul de cancer cu cea mai mare rată de mortalitate la nivel mondial și în România. 1,8 milioane de oameni mor într-un an în întreaga lume răpuși de cancer pulmonar.

Principala cauză care duce la deces în acest tip de cancer este diagnosticarea tardivă, atrage atenția Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

Astfel, odată cu descoperirea cancerului pulmonar în stadiu incipient, pacientul are la dispoziție mai multe opțiuni de tratament, fapt care crește șansele de vindecare. Supraviețuirea la 1 an în cancerul pulmonar crește de la 15% dacă boala este diagnosticată în stadiu metastazat, la 80% în cazul în care diagnosticul se face la începutul bolii.

Simptomatologiei nespecifică sau suprapunerea simptomelor cu alte afecțiuni, cum ar fi infecțiile respiratori sau afecțiunile cardiace, îi determină pe oameni să amâne vizita la medic.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că simptomele de poliartrită reumatidă pot fi ameliorate prin tratamente naturiste. În ziua de azi şi artrita reumatoidă este o afecţiune cronică, ce apare în momentul în care sistemul imunitar atacă articulaţiile sănătoase.

Un astfel de medicament este Metotrexat, care reprezintă un tratament antireumatic, ce poate ameliora simptomele de artrită reumatoidă. Acest medicament poate ajuta în atenuarea simptomelor, însă are multe efecte secundare (afectează ficatul, provoacă durere de cap, greaţă, vărsături, somnolenţă, afte bucale, pierderea părului, ameţeală). Prin urmare, metotrexat nu trebuie folosit frecvent, ci doar în doze mici.     Pentru a preveni aceste efecte secundare, unii oameni preferă anumite remedii naturiste. De exemplu, în artrita reumatoidă, care este o boală autoimună, complexă, asociată cu disfuncţii articulare avansate (inflamaţii ale articulaţiei, ale membranei sinoviale, distrugerea cartilajului, durere, pierderea funcţiei articulare), se foloseşte o plantă medicinală indiană, care are proprietăţi farmacologice, cunoscută cu numele de Madhuca indica.     Pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii la pacienţii cu artrită sau poliartrită reumatoidă, cercetătorii sugerează că ar putea ajuta uleiul obţinut din seminţele plantei Borage. Acest remediu ar reduce progresia bolii şi simptomele acesteia.