Blocul Național Sindical (BNS) a dat publicității, recent, „povara prin care angajații români asigură 69% din veniturile totale ale fondului de asigurări de sănătate, în timp ce statul român asigură cea mai slabă finanțare pentru sistemul obligatoriu de asigurări de sănătate din Uniunea Europeană”.

„5,2% din români nu au avut în ultimul an acces la asistență medicală din motive ce țin de finanțare, liste de așteptare prea lungi sau distanța față de o unitate medicală. Situația se deteriorează de la un an la altul, procentul fiind dublu față de media europeană.

Raportat la PIB, România asigură cea slabă finanțare a sistemului de sănătate. În 2021, România a alocat pentru sănătate aproximativ 5,4% din PIB, în timp ce statele europene asigură finanțări mult mai consistente.

Fondul unic de asigurări de sănătate a avut în 2023 venituri reprezentând aproximativ 3,7% din PIB. Nicio țară europeană, conform Eurostat, nu asigură finanțare pentru sistemul obligatoriu de asigurări de sănătate sub 5,5%. La nivel european, angajații asigură doar în mică măsură finanțarea sistemului de asigurări de sănătate, de obicei aproximativ o treime din veniturile schemelor obligatorii de sănătate. În România angajații asigura 69% din veniturile totale ale fondului de asigurări de sănătate.

Trebuie menționat că în România sunt aproximativ 16,3 milioane de persoane asigurate care beneficiază de servicii medicale, la care se adaugă aproximativ 3,7 milioane de persoane neasigurate ce beneficiază de pachetul minimal de servicii.

Din cei 16,3 milioane de asigurați, aproximativ 3,6 milioane sunt copii sub 19 ani și peste 4,8 milioane – persoane cu vârste peste 60 ani. Din aproape 8 milioane de persoane cu vârste între 19 și 60 ani, aproximativ 6 milioane au plătit contribuții la sistemul de asigurări de sănătate.

Mai puțin de 6 milioane de angajați asigură aproximativ 70% din finanțarea serviciilor medicale pentru 16 milioane de persoane asigurate și alte 3 milioane de persoane, beneficiari de pachete minimale. Dacă avem în vedere că 20% din veniturile încasate de FNUASS sunt transferate către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale, atunci, în fapt, putem reține faptul că salariații asigura aproximativ 88% din cheltuielile cu serviciile medicale decontate din FNUASS.

Este evident faptul că, în proporție semnificativă, cheltuielile de sănătate sunt finanțate din FNUASS. La fel cum este evidență incapacitatea sistemului de a asigura servicii medicale de calitate. Nu este de mirare că speranța de viață sănătoasă la 65 de ani este de doar 4 ani, mai puțin de jumătate din media europeană.

Aproximativ 6 milioane de angajați români plătesc 10% din veniturile obținute pentru a asigura servicii medicale pentru 16 milioane de persoane. Este clar că în aceste condiții sistemul este unul incapabil să asigure servicii de o calitate superioara, reușind doar sa supraviețuiască de la un an la altul.

Contribuția de asigurări de sănătate este parte a fiscalității pe veniturile salariale, 10 puncte procentuale din aproximativ 42%, sarcina fiscală asumată în mod covârșitor de angajat.

Salariații din România nu mai pot duce această povară prin care plătesc aproape jumătate din veniturile obținute pentru servicii cu adresabilitate universală”, se arată în documentul BNS.