O hartă completă a creierului uman reprezintă un obiectiv mult dorit de neuroanatomişti. O echipă condusă de oameni de ştiinţă de la universitatea din Amsterdam a reuşit să scaneze complet două creiere umane de la donatori şi să obţină imagini 3D cu un nivel de detaliu neatins până acum. Tehnicile imagistice neinvazive cum este imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN) permit oamenilor de ştiinţă să investigheze creierul uman sănătos, dar oferă doar detalii anatomice limitate.
Un nivel mai ridicat de detaliu poate fi obţinut prin microscopierea creierelor de la donatorii decedaţi, dar şi aceste informaţii ofera imagini reduse, în 2D, ale structurilor cerebrale. Echipa de la UvA a lucrat timp de peste cinci ani alături de cercetători de la Institutul Max Planck din Leipzig, pentru a construi imagini ale creierului folosind tehnici RMN şi de microscopie. Două creiere umane donate ştiinţei au fost plasate în scanerul RMN timp de 21 de ore, şi apoi examinate la microscop. Imaginile RMN au fost apoi combinate cu lamele microscopice, ducând la obţinerea unor imagini ale creierului care permit explorarea la un nivel de detaliu de 200 mm (0,2 mm).

Bolile cardiovasculare reprezintă principala problemă de sănătate publică atât în România cât şi la nivel european, iar mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare este de trei ori mai mare decât cea cauzată de bolile oncologice. Conform estimărilor Societăţii Române de Cardiologie din anul 2021, rata de mortalitate din cauza insuficienţei cardiace cronice în România este dublă faţă de alte state din Europa.
Un stil de viaţă dezordonat şi nesănătos creşte substanţial riscul de a dezvolta o patologie cardiacă importantă, fapt care scade semnificativ calitatea vieţii. Colesterolul crescut, creşterea procentului de grăsime şi scăderea masei musculare, care nu sunt compensate de un stil de viaţă sănătos cu un metabolism eficient şi cu activitate fizică zilnică, devin factori favorizanţi pentru o gamă largă de afecţiuni cardiovasculare. Printre factorii de risc principali care duc la afectarea sistemului cardiovascular se numără: fumatul, obezitatea, sedentarismul, diabetul, etc. Fiindcă prevenţia este cheia medicinei iar pacienţii care au suferit un infarct miocardic nu au fost încadraţi la timp în categoria de risc cardiovascular, medicii recomandă efectuarea unui control cardiologic complet pacienţilor cu antecedente de boli cardiovasculare sau care prezintă o serie de factori de risc cardiovasculari precum: hipertensiune arterială, diabet zaharat, fumat, antecedente familiale, dislipidemie, boală cronică de rinichi, obezitate.

Porumbar ( Prunus spinosa), este una din cele mai cunoscute plante din cele mai vechi timpuri, care are proprietăţi terapeutice şi alimentare deosebite. Porumbarul este un arbust sălbatic ce face parte din familia Rosaceae. Pomişorul cu spini ascuţiţi creste în mod natural în zonele înalte din Europa, Asia de Sud – Vest şi America.
Pe celelalte continente arbuştii au fost aclimatizaţi de om, datorită efectelor terapeutice şi din pricina aspectului decorativ deosebit.
Se pare că fructele acestei plante au fost sursa principală de hrană a oamenilor din neolitic. Frunzele au fost utilizate de pionerii medicinei şi apoi de spiţerii evului mediu.
Preparatele cu porumbar erau folosite pentru a îmbunătăţi funcţiile stomacului, digestia şi pentru a elimina apa din organism. Studiile moderne au confirmat că planta de porumbar are efecte curative deosebite. De la acest arbust sunt utilizate în terapiile naturiste florile, frunzele şi fructele. Florile trebuie recoltate în zile însorite, când sunt bine deschise iar frunzele se pot recolta odată cu acestea. Se recoltează lăstarii tineri ce trebuie puşi rapid la uscat. Fructele (porumbele), drupele globuloase trebuie recoltate la sfârşit de toamnă când sunt bine coapte şi bogate în substanţe nutritive.

Circa 900.000 de români suferă de astm, însă boala este subdiagnosticată în România, iar mulţi pacienţi nu beneficiază de tratament, arată Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC), într-un comunicat transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului. Estimările oficiale indică faptul că cel puţin 60% dintre pacienţii cu astm sunt alergici, ceea ce înseamnă aproximativ 500.000 de persoane. Majoritatea pacienţilor cu astm alergic prezintă şi simptome de rinoconjunctivita alergică.
“Dintre pacienţii cu astm, un procent de 2-5% evoluează spre forme severe care necesită terapii complexe, au frecvente exacerbări care necesită vizite în serviciul de urgenţă sau internări, toate generatoare de costuri mari pentru sistemul de sănătate publică, absenteism de la locul de muncă şi alterarea calităţii vietii pacientului inclusiv risc de deces”, a afirmat preşedintele SRAIC, prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, citat în comunicat.
Astmul este o boală inflamatorie a căilor respiratorii, care determină simptome caracteristice precum tuse, în special noaptea, respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de constricţie, durere sau presiune la nivel toracic. Simptomele sunt diferite de la pacient la pacient. Astfel, unele persoane cu astm pot avea perioade îndelungate fără niciun simptom, cu agravarea periodică în timpul unei crize, iar altele pot avea simptome de astm în fiecare zi.

Ceaiul din mătase de porumb nu este atât de popular, însă acesta este consumat din cele mai vechi timpuri şi utilizat ca remediu în diverse afecţiuni. Datorită antioxidanţilor, vitaminelor şi mineralelor conţinute, ceaiul din mătase de porumb poate fi adjuvant în numeroase probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiune, infecţii de tract urinar sau obezitate. Testele de laborator au arătat că extractul din mătase de porumb inhibă absorbţia de clor şi sodiu, ceea ce creşte rata de filtrare glomerulară. În cuvinte simple, asta înseamnă că are efect diuretic, deci urinezi mai des. Chiar dacă efectele nu au fost încă dovedite şi în studii pe subiecţi umani, există temei ca această ipoteză să fie corectă, deoarece sodiul şi clorul reţin apa în ţesuturi.

Oameni de ştiinţă de la Sinai Health şi universitatea din Toronto au anunţat că un nou medicament conceput să blocheze o enzimă esenţială pentru supravieţuirea anumitor celule canceroase s-a arătat promiţător în reducerea creşterii tumorilor. Rezultatele preclinice, publicate în revista Nature, descriu un nou medicament conceput cu tehnologia de editare a genelor CRISPR-Cas9. Cercetătorii au identificat gene esenţiale pentru buna dezvoltare a celulelor canceroase potenţate de gena care codifică ciclina E1 (CCNE1), caracteristică unor cancere ovariene, endometriale şi ale vezicii urinare, greu de tratat. Ei au descoperit că enzima PKMYT1 este esenţială în ciclul celular al celulelor canceroase, dar nu şi în celulele sănătoase. În colaborare cu compania pentru oncologie de precizie, Repare Therapeutics, echipa a dezvoltat medicamentul oral RP-6306, care blochează activitatea PKMYT1 şi ucide eficient celula canceroasă.
„Aceste celule canceroase depind de enzima PKMYT1 pentru a supravieţui. Datele noastre preclinice arată o promisiune enormă în capacitatea medicamentului RP-6306 de a viza aceste tipuri de tumori şi de a inhiba profund creşterea tumorii“, a declarat Daniel Durocher, cercetător principal la Sinai Health şi profesor de genetică moleculară la facultatea de medicină din cadrul UofT.
În prezent, pentru tumorile potenţate de CCNE1 există foarte puţine opţiuni terapeutice. David Gallo, om de ştiinţă la Repare Therapeutics, a declarat la rîndul său că echipa a reuşit să demonstreze că medicamentul oral RP-6306 este eficient şi eligibil pentru uz uman.

Ridichea neagră este o rădăcinoasă, de mărimea unui cartof mediu, cu exteriorul negru şi miezul alb. Ignorată pe nedrept, este una dintre vegetalele pe care merită să o incluzi în meniu pentru beneficiile sale, dar şi pentru gustul provocator. Ridichea neagră face parte din familia Brassicaceae (din care provin şi ridichile roşii, varza, varza de Bruxelles, conopida şi broccoli, dar şi planta de muştar). Se mai numeşte şi ridiche spaniolă sau ridiche Erfurter şi este disponibilă de la finalul verii până în perioada de iarnă, pentru că, după recoltare, îşi păstrează mult timp gustul şi proprietăţile, dacă este depozitată corect, la întuneric, răcoare şi ferită de îngheţ.
Ridichea are efect diuretic, detoxifiant, antiinflamator şi intervine activ în metabolismul grăsimilor şi în reglarea funcţiei tiroidei.
Este benefica pentru ficat. Organ vital, ficatul beneficiază din plin de proprietăţile pe care le are ridichea neagră. Aceasta conţine multe vitamine (un complex de vitamine din grupul B, vitamina C) şi minerale (calciu, magneziu, fier, zinc etc.), ce facilitează fluxul de bilă şi menţin sănătatea hepatică.
Ridichea este un aliat naturist dovedit pentru vindecarea infecţiilor sistemului respirator. Are capacitatea de a fluidiza secreţiile bronşice şi, prin aceasta, ameliorează sau vindecă tusea. Mai mult, ridichea este excepţional de bogată în antioxidanţi, unii dintre ei cu intens efect antiinflamator, iar aceste acţiuni combinate o fac benefică în răceală şi gripă.
O altă acţiune benefică este aceea că, prin compuşii săi, participă activ la accelerarea circulaţiei grăsimilor, prin activarea funcţiilor hepatice ce regleaza nivelul colesterolului sangvin. Una din funcţiile ficatului este aceea de a absorbi excesul de grăsimi înainte de a fi depus în ţesuturile adipoase şi pe pereţii arteriali. Elementele nutritive active din ridiche intensifică exact această funcţie hepatică.

O echipă internaţională de cercetători a identificat mutaţiile ADN într-o genă care detectează ARN viral, ca fiind o cauză care duce la apariţia lupusului. Savanţii speră că noua lor descoperire va duce la dezvoltarea de noi tratamente pentru aceasta boală autoimună.
Lupusul este o boală autoimună cronică care provoacă inflamaţii în organe şi articulaţii, afectează pielea şi mişcarea şi provoacă oboseala. În cazurile severe, simptomele pot fi debilitante, iar complicaţiile pot fi fatale.
În prezent nu există niciun tratament care să vindece boala, care afectează peste 5 milioane de persoane la nivel mondial. Tratamentele actuale sunt predominant bazate pe imunosupresoare şi reduc rezistenţa sistemului imunitar al organismului pentru a atenua simptomele.
Într-un studiu publicat miercuri în Nature, oamenii de ştiinţă de la institutul Francis Crick, din Londra, au analizat datele obţinute după secvenţierea întregului genom al ADN-ul unei fetiţe spaniole pe nume Gabriela, care a fost diagnosticată cu lupus sever când avea 7 ani. Un asemenea caz sever, cu un debut precoce al simptomelor este rar şi indică o cauza genetică, au precizat specialiştii.
Analiza genetică a fost efectuată de cercetători de la Centrul de Imunologie Personalizată a universităţii naţionale din Australia. Cercetătorii au descoperit o mutaţie într-un singur punct în gena TLR7. După referinţe primite din SUA, China şi Australia cercetatorii au identificat şi alte cazuri de lupus sever în care această genă a suferit mutaţii.

Roiniţa este o plantă perenă care are un miros puternic de lamâie. Denumirea ştiinţifică este Melissa officinalis, aşa că uneori mai este numită şi melisă. Ea provine din aceeaşi familie cu menta şi are numeroase beneficii pentru sănătate. Cele mai folositoare părţi ale plantei sunt frunzele. Roiniţa, ca supliment alimentar, se găseşte sub formă de capsule, tablete, pulbere şi tincturi. De asemenea, poţi folosi frunzele de roiniţă cu aromă de lămâie pentru a prepara un ceai, pentru a da savoare preparatelor culinare şi pentru a ţine la distanţă insectele. Beneficiile plantei de roiniţă nu se opresc aici, iar aceasta este folosită în multe ţări în scop medicinal. Roiniţa poate avea un efect protector împotriva problemelor inimii şi ale ficatului. Două mecanisme extrem de studiate ale remediilor din roiniţă sunt legate de capacitatea acestei plante de a proteja inima şi ficatul. Un studiu pe animale a arătat că uleiul esenţial de roiniţă poate, de fapt, să scadă valoarea trigliceridelor şi, totodată, poate să îmbunătăţească sinteza colesterolului în ficat.
De asemenea, s-a arătat că inhalarea uleiului esenţial de roiniţă poate reduce unii dintre factorii care pot duce la o dezvoltare perpetuă a celulelor canceroase hepatice. Uleiurile esenţiale se pot inhala respirând direct din recipient sau se pun câteva picături într-un vas cu apă fierbinte şi se respiră deasupra acestuia 5 minute.

Ministerul Sănătăţii a realizat o nouă actualizare a Catalogului naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), care va intra în vigoare la 1 mai 2022. Astfel, un ordin publicat joi în Monitorul Oficial introduce 94 de medicamente în Canamed, modifică 113 poziţii şi abrogă 6 poziţii.
Printre cele 94 de noi medicamente se numără Hepcludex 2 mg (substanţă activă bulevirtida, DAPP Gilead Sciences Irlanda), orfan, indicat pentru tratamentul infecţiei cronice cu virusul hepatitic delta – preţ maxim 61.476,97 lei cu TVA, Isturisa 10 mg (osilodrostat, DAPP Recordati Rare Diseases Franţa), orfan, indicat pentru tratamentul sindromului Cushing – preţ maxim 29.969,68 lei, şi Caprelsa 300 mg (vandetanib, DAPP Genzyme Europe Olanda), inovativ, indicat pentru tratamentul neoplasmului medular tiroidian – preţ maxim 20.265,41 lei. Ultima corecţie a preţurilor din Canamed a intrat în vigoare la 1 martie 2022, iar preţurile sunt valabile până la 28 februarie 2023.
Preţurile maxime stabilite de minister în Canamed sunt obligatorii pentru deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă (DAPP) a medicamentelor, pentru distribuitorii angro şi furnizorii de servicii medicale şi medicamente din România care au relaţii contractuale cu Ministerul Sănătăţii, cu casele de asigurări de sănătate sau cu direcţiile de sănătate publică judeţene. Pentru farmaciile sau alte entităţi care nu se află în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, cu direcţiile de sănătate publică judeţene sau cu Ministerul Sănătăţii, preţurile sunt cuprinse în Catalogul public.