Vicepreşedintele Comitetului de coordonare a vaccinării împotriva COVID-19, Andrei Baciu, anunţă că primele 60.000 de doze din serul Johnson&Johnson vor ajunge în România pe 15 aprilie. Vaccinul, care se administrează în doză unică, urmează să fie livrat cabinetelor medicilor de familie sau unor centre de vaccinare mobile, care vor ajunge în zonele îndepărtate, unde nu există dispensare sau medici de familie.

Baciu a menţionat că acest ser, care nu necesită păstrare în condiţii speciale, va fi repartizat către cabinetele medicilor de familie care intră în campania de vaccinare, dar şi în centrele mobile, care sunt diferite de echipele mobile.

Oficialul din Ministerul Sănătăţii a explicat că nu există o asociere între imunizarea cu acest vaccin şi evenimente trombo-embolice, subliniind că „balanţa de beneficii-riscuri este favorabilă”

”O expunere ambientală mai mare la UVA (radiaţia ultravioletă A)” este ”asociată cu o mortalitate mai mică asociată COVID-19”. Este concluzia unui nou studiu care a analizat date statistice furnizate de țări grav afectate de pandemia de COVID-19, precum Marea Britanie, Italia şi Statele Unite.

Potrivit autorilor studiului, cercetători la Universitatea Edinburgh, zonele însorite ”sunt asociate cu mai puţine decese provocate de COVID-19, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Studiul a fost publicat joi în British Journal of Dermatology.

Concret, cercetătorii au comparat numărul de decese asociate COVID-19 în Statele Unite din ianuarie 2020 până în aprilie 2020 cu nivelurile UV (raze ultraviolete) din aproape 2.500 de districte americane, înainte de a aplica aceeaşi metodologie pentru alte două ţări, Marea Britanie şi Italia.

Astfel, Statele Unite, Marea Britanie şi Italia au raportat unele dintre cele mai mari bilanţuri de decese asociate pandemiei de COVID-19 din lume, atât pe cap de locuitor, cât şi în cifre absolute, însă numărul de decese a scăzut semnificativ în aceste ţări în lunile de vară.

Pe de altă parte, cele mai multe ţări din Asia şi din Africa au raportat numere relativ mici de decese pe cap de locuitor pe întreaga durată a pandemiei de COVID-1

Lista țărilor pe care România le consideră cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată joi, la propunerea CNSU.

Sunt 44 de state, între care Franța, Olanda, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria sau Turcia.

Nu este necesară carantinarea pentru cei veniți din Italia, Grecia, Marea Britanie sau Germania.

Persoanele care sosesc în România din aceste țări, regiuni sau teritorii incluse în așa-numita „zonă galbenă” trebuie să stea în carantină pentru 14 zile. De asemenea, cei care se întorc din țările respective, au obligația să prezinte un test COVID-19 negativ la urcarea în avion sau autocar. Cei care au un test negativ, stau în carantină doar 10 zile.

Măsura nu li se aplică celor care, la intrarea în România, fac dovada că sunt vaccinați cu ambele doze sau că au avut, în ultimele 90 de zile, COVID-19 și s-au vindecat.

Lista a fost alcătuită la propunerea Institutului Național de Sănătate Publică și ia în calcul datele publicate de ECDC joi 8 aprilie.

Prevederile despre carantină și excepțiile de la carantină sunt prevăzute în Hotărârea CNSU nr. 9 din 2.02.2021.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat vineri că numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute la nivel național a crescut în perioada 29 martie - 4 aprilie la 38.581. Astfel s-au înregistrat cu 31,4% mai multe îmbolnăviri față de aceeași săptămână în 2020.

Numărul de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) este cu 31,4% mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (29.342) şi cu 16,4% mai mic comparativ cu cel din săptămâna anterioară (46.154).

Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal.

2.434.336 de persoane din grupele la risc, au fost imunizate antigripal cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii, până la data de 4 aprilie.

Potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Oswaldo Cruz, cel mai mare centru de cercetare ştiinţifică din Brazilia şi America Latină, reinfectarea cu COVID-19 ar putea produce simptome mai puternice decât la primul contact cu virusul.

Pentru studiul respectiv cercetătorii au monitorizat un grup de 30 de persoane de la începutul lui martie 2020 și până la sfârșitul anului trecut.

Conform studiului, persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus în formă uşoară şi nu au necesitat spitalizarea, nu au dezvoltat un răspuns imunitar suficient, astfel încât cresc posibilităţile de reinfectare, inclusiv cu aceeaşi variantă contractată iniţial.

Totodată, studiul relevă faptul că dacă o persoană se reinfectează cu aceeaşi variantă, acest lucru se produce deoarece „pacientul nu şi-a creat o memorie imunitară”. În cazul unei a doua variante, acest lucru se întâmplă deoarece ea „ar scăpa” vigilenţei sistemului imunitar şi nu ar fi recunoscută de memoria generată anterior, fiind relativ diferită.

„Aceste persoane nu au avut o imunitate detectabilă decât după cea de-a doua infectare. Acest lucru ne determină să credem că pentru o parte din populaţie care a contractat o formă uşoară a bolii, nu este suficientă o singură expune la virus, fiind necesară mai mult de una pentru a dezvolta un anumit grad de imunitate”, a explicat Thiago Moreno, cercetător la Centrul de Dezvoltare Tehnologică şi Sănătate Fiocruz şi coordonator al studiului.

Deşi până acum a fost studiată posibilitatea contagierii de două ori cu SARS-CoV-2, Moreno nu a eliminat posibilitatea şi unei a treia contagieri.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.942 de cazuri noi de COVID-19. La acest moment la ATI sunt internați 1.496 de pacienți COVID. Alți 134 de români au murit după ce s-au infectat cu coronavirus.

De la începutul pandemiei și până astăzi, 9 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 998.555 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

896.573 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 24.867 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au deceda

"Decizia CEDO pare că pune o ierarhie între drepturi şi spune cumva că dreptul la viaţă este important şi că într-o democraţie trebuie respectate nişte reguli. Democraţia nu trebuie confundată cu lipsa regulii", a afirmat Anca Dragu, vineri, la Senat.

Președintele Senatului a fost întrebat și dacă această decizie a CEDO poate însemna și obligativitatea vaccinări în România. Aceasta a răspuns că:

"Această decizie va fi luată în considerare de către specialişti când se va formula o recomandare sau alta. Dar este un pas important". 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a fost sesizată de de părinţii unor copii cărora li s-a refuzat înscrierea la grădiniţă în Republica Cehă pentru că nu erau vaccinaţi. 

În ultimele 24 de ore au fost raportate 4.989 de cazuri noi de COVID-19. Alți 172 de români au murit după ce s-au infectat cu coronavirus. La terapie intensivă sunt internați 1.495 de pacienți.

În România au fost confirmate, până acum, 993.613 de infectări cu coronavirus. De la începutul pandemiei și până acum, pe teritoriul României au murit 24.733 de persoane infectate cu coronavirus. 

Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie 2020. Autoritățile fac apel la populație să se informeze doar din surse oficiale.

Persoana decedată de COVID-19 va putea fi îmbrăcată în haine puse la dispoziție de către familie/aparținători, va beneficia de slujba religioasă în conformitate cu voința familiei și practicile și ritualul cultului de care aparține, iar înhumarea/incinerarea se va face cu sicriul sigilat, cu respectarea tuturor normelor prevăzute de lege, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

Precizarea vine după ce reprezentanții ministerului au organizat o întâlnire cu Secretariatul de Stat pentru Culte și reprezentanți ai cultelor în care s-a discutat despre accesul la asistență religioasă a pacienților internați cu COVID-19 și despre modificarea protocolului de înmormântare a persoanelor decedate infectate cu SARS-CoV-2.

S-a căzut de acord, de asemenea, ca pe perioada internării în unitatea sanitară pacientul internat cu COVID-19 să poată beneficia, la cerere, de asistență religioasă potrivit specificului cultului din care face parte, cu respectarea de către personalul de cult a tuturor măsurilor sanitare care se impun, se arată în comunicatul MS.

Totodată, în comunicat se arată că în ceea ce privește ritualul înmormântării, persoana decedată va putea fi îmbrăcată în haine puse la dispoziție de către familie/aparținători, va beneficia de slujba religioasă în conformitate cu voința familiei și practicile și ritualul cultului de care aparține. Înhumarea/incinerarea se va face cu sicriul sigilat, cu respectarea tuturor normelor prevăzute de lege.

O întârziere de câteva ore a celui mai mare transport de vaccin a creat o mică perturbare în procesul de imunizare, deși autoritățile neagă acest lucru.

Această ușoară dereglare arată cât de strâns e lanțul de distribuție al vaccinului. Autoritățile din România nu au nicio rezervă de Pfizer, cererea rămânând extrem de mare în continuare.

“…aș dori să facă mențiunea că, practic, stocul existent în acest moment reprezintă dozele de vaccin pe care le-am primit ieri”, a declarat Andrei Baciu, vicepreședintele CNCAV, într-o conferință de presă, confirmând faptul că nu există rezerve din acest vaccin.

“Acest lucru se întâmplă în fiecare săptămână. Practic, dozele de la BioNTech-Pfizer pe care le primim lunea sunt utilizate pe parcursul întregii săptămâni”, a mai adăugat oficialul.

Deși transportul o să scurteze într-o măsură listele de așteptare, cererea pentru Pfizer va rămâne mare pe tot parcursul lunii.

Cele două milioane de doze care, în aprilie, vor ajunge în România asigură vaccinarea celor care sunt acum programați sau așteaptă eliberarea unui loc.

E greu de crezut că în această lună vor apărea poziții libere în centrele care vaccinează Pfizer. Pentru Moderna situația e asemănătoare, pentru că din acest vaccin se primește o cantitate mult mai mică. În jur de 250.000 de doze vor ajunge în România în această lună.

Singurul vaccin care se găsește din belșug este cel de la AstraZeneca. La nivelul întregii țări sunt peste 70.000 de locuri libere pentru programarea imediată și peste 12.000 de persoane sunt pe liste de așteptare, cele mai multe în București. Din acest vaccin, autoritățile au un stoc de aproape un milion de doze.Până acum, 390.000 de persoane au făcut cel puțin o injecție cu AstraZeneca.