”Comisia Europeană, în acord cu multe țări membre UE, a decis că nu vor fi reînnoite la expirare contractele cu companiile care produc vaccinuri cu vectori virali (adenovirusuri )”, a scris publicația La Stampa, citată de Reuters
Bruxelles-ul ar vrea să se concentreze asupra vaccinurilor COVID-19 care folosesc tehnologia ARN messenger (ARNm) , cum ar fi Pfizer și Moderna.
Cât privește celelate două vaccinuri aprobate și folosite, deja, în imunizarea europenilor, UE a declanșa procedurile de investigare a efectelor adverse depistate în urma vaccinării cu aceste seruri.
Comitetul de siguranță al Agenției Europene a Medicamentului a stabilit, săptămâna trecută, că pot fi listate drept efecte adverse rare ale vaccinului AstraZeneca cheagurile de sânge neobișnuite și nivelul scăzut de trombocite.
Totodată, CE a solicitat clarificări de la firma Johnson @ Johnson, care produce vaccinul Janssen, cu pivire la anunțul absolut neașteptat al companiei privind întârzierile în livrările de vaccin antiCovid către UE, după cum a declarat un oficial UE
3.883 de cazuri noi de COVID-19 din peste 35.000 de teste, doar în ultimele 24 de ore. În același interval, 193 români infectați cu coronavirus au murit. La ATI sunt internați 1.530 de pacienți COVID.
De la începutul pandemiei și până astăzi, 13 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.012.373 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 915.464 de pacienți au fost declarați vindecați.
Agenția Națională a Medicamentului a realizat o broșură cu date despre vaccinurile aprobate condiționat de Agenția Europeană a Medicamentului. Broșura "Vaccin pentru viaţă" poate fi găsită pe platforma de programare în domeniul Resurse și apoi în Ghiduri de comunicare medicală.
Informațiile prezentate sunt în legătură cu prospectul celor patru vaccinuri aprobate și unde pot fi citite. Acestea se găsesc pe site-urile Comisiei Europene, al Agenției Naționale a Medicamentului în secțiunea 'Vaccinare COVID-19. Informații despre vaccinurile COVID-19' se găsesc și pe site-urile deținătorilor autorizațiilor de punere pe piață. Prospectele pot fi puse la dispoziție și de personalul medical din centrele de vaccinare în variantă tipărită. De asemenea, în centrele de vaccinare persoanele care se vaccinează pot fi instruite cu privire la accesarea codului QR și pot primi detalii despre website-urile care conțin informații detaliate cu privire la vaccinuri.
În broșură, sunt prezentate informații despre doza care este administrată în cazul fiecărui vaccin, indicații pe grupa de vârstă, atenționări, precauții și contraindicații pentru vaccinurile COVID-19.
Sunt prezentate reacții adverse și sfaturi pentru cazul în care apar unele simptome.
De exemplu, persoanele care urmează să se vaccineze sunt sfătuite să solicite un consult medical de urgență, dacă au simptomele unei reacții alergice severe. Astfel de reacții pot include o combinație a oricăror simptome, precum: senzație de leșin sau stare confuzională, modificări ale ritmului bătăilor inimii, dificultăți la respirație, respirație șuierătoare, umflarea buzelor, feței sau gâtului, urticarie sau erupție pe piele, greață sau vărsături și durere de stomac. Totodată sunt enumerate reacțiile adverse întâlnite la una din zece persoane pentru fiecare tip de vaccin anti-COVID-19. Veți găsi și reacțiile adverse care sunt mai rar întâlnite. Pe lângă tipul reacției adverse veți afla că acestea se clasifică în foarte frecvente, frecvente, mai puțin frecvente, rare și cu frecvență necunoscută. În ultima categorie intră reacțiile alergice severe.
Tot în broșură este linkul COVID-19. anm.ro, unde se pot raporta reacțiile adverse.
Ministerul Afacerilor Interne a operaţionalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecţie sanitară.
Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, şi repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.
În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.497 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 125 în Franţa, 3.118 în Germania, 93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă şi Croaţia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 189 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia şi unul în Iran, au decedat.
Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.
Grupul de Comunicare Strategică a anunţat marţi alte 3.883 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, confirmate în ultimele 24 de ore. 193 de pacienţi au decedat, iar 1.530 de persoane cu COVID-19 sunt internate la ATI.
În Bucureşti sunt 832 de cazuri noi. În patru judeţe sunt peste 150 de cazuri: Cluj- 318, Ilfov - 199, Timiş - 170, Braşov - 151.
Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este 7,15 în Ilfov, cea mai mare valoare, 6,05 în Bucureşti, 5,93 în Cluj.
În urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 813 persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.441 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.
Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 7.009.325 de teste RT-PCR şi 726.971 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.890 de teste RT-PCR (15.161 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.729 la cerere) şi 11.905 teste rapide antigenice.
Oficialii Uniunii Europene și compania Johnson & Johnson au anunțat că vaccinul anti COVID-19 produs de J&J va începe să fie livrat către țările membre UE.
"Primele doze pleacă astăzi din depozite către statele membre", a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene într-o conferință de presă.
Compania americană s-a angajat să livreze 55 milioane de doze către UE până la sfârșitul lunii iunie și alte 120 de milioane în al treilea trimestru.
"Nu era clar dacă promisiunea va fi respectată. Cu toate acestea, 50 de milioane de doze sunt sigure pentru al doilea trimestru", a spus europarlamentarul Peter Liese, menționând că a primit aceste informații de la companie și de la Comisia Europeană, care coordonează discuțiile cu producătorii de vaccinuri.
O purtătoare de cuvânt a Johnson & Johnson a confirmat că a început livrările către țările UE, Norvegia și Islanda.
O nouă tranşă de vaccin de la Pfizer/BioNTech, care conține 511.290 doze, a sosit luni în România Potrivit informării Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră, vaccinurile fiind transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă. Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară.
În acest context, la Galați, Prefectura a anunțat săptămâna trecută că vor mai fi disponibile încă patru noi centre de vaccinare cu cinci cabinete/fluxuri pentru serul Pfizer/BioNTech, începând din 13 aprilie.
Cele patru noi centre de vaccinare se adaugă celor 17 deja existente și vor fi pregătite în localităţile Tuluceşti, Cudalbi şi Cosmeşti, iar un centru cu două fluxuri se va deschide la cantina de pe strada 1 Decembrie 1918, din municipiul Galaţi.
Potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică, în judeţul Galaţi, din 4 ianuarie şi până în prezent, au fost administrate 62.748 de doze de vaccin. În total, 22.621 de persoane au fost vaccinate şi cu a doua doză iar alte 17.506 au primit doar prima doză de vaccin.
Pe listele de așteptare pentru vaccinare, în acest moment sunt 14123 persoane înregistrate numai pentru imunizarea cu vaccinul Pfeizer. Din păcate, cu tot tam-tamul ”hei-rupismul” oficial și tam-tamul aferent, Platforma de programare pentru vaccinare arată un mare ZERO, astăzi, la numărul de locuri disponibile pentru iminuzare cu vaccinul Pfeizer sau Moderna, cel puțin pe plan local.
O companie germană cu sediul în München speră să contribuie la o nouă eră a testării pentru depistarea coronavirusului cu o procedură de scanare a ochilor care, potrivit reprezentanţilor săi, poate identifica în doar trei minute purtătorii virusului şi are o rată de succes de 95%, informează luni Reuters.
Semic RF şi-a dezvoltat aplicaţia de scanare alături de colegi din Statele Unite şi, în aşteptarea avizelor legale, speră ca aceasta să fie lansată până la sfârşitul lunii viitoare, după cum a declarat director general al companiei, Wolfgang Gruber.
Procedura se bazează pe utilizarea unei fotografii a ochilor, realizată cu un smartphone, şi identifică virusul prin intermediul unei inflamaţii simptomatice a membranei conjunctive oculare supranumită ''ochi roz'' .
Aplicaţia, testată deja pe un număr de peste 70.000 de persoane, poate procesa până la un milion de scanări pe secundă, existând opţiunea de a extinde această capacitate. Cu ajutorul acesteia s-ar putea reveni la participarea unor mulţimi mari de persoane la evenimente precum concerte şi meciuri de fotbal, notează Reuters.
Pentru cei interesați, publicăm mai jos lista cu unitățile de specialitate care efectuează în prezent testarea genetică prin RT-PCR specific de variantă și unitățile de specialitate care efectuează testare genetică prin metoda secvențierii întregului genom SARS-CoV-2.
Acestea sunt cuprinse în Ordinul nr. 383/2021 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2017, publicat în Monitorul Oficial.
Astfel, unitățile de specialitate care efectuează testarea genetică prin RT-PCR specific de variantă sunt:
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș;
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca;
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie «Dr. Victor Babeș», Timișoara;
Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova;
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase «Sfânta Parascheva», Iași;
Institutul Național de Boli Infecțioase «Prof. Dr. Matei Balș»;
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale «Dr. Victor Babeș», București;
Institutul de Virusologie «Ștefan S. Nicolau», București;
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino», București;
Institutul Național de Sănătate Publică, prin laboratoarele CRSP;
De asemenea, testare genetică prin metoda secvențierii întregului genom SARS-CoV-2 se realizează la Institutul Național de Boli Infecțioase «Prof. Dr. Matei Balș» și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară «Cantacuzino».
Totodată, în același Ordin sunt cuprinse și criteriile de selecție a unităților de specialitate care implementează testarea genetică în vederea identificării variantelor SARS-CoV-2 circulante pe teritoriul României.
Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson a fost stabilită la această dată reprezentând ziua de naştere a medicului englez James Parkinson (1755-1824), cel care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa „Eseu despre paralizia tremurătoare” („An Essay on the Shaking Palsy”, 1817).
Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg dedicată acestei boli.
La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson’s Disease Association – EPDA).
Înfiinţată în 1992, la Bruxelles, asociaţia are, în prezent, 45 de organizaţii membre, de pe tot cuprinsul Europei şi promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoţional, dar şi social şi economic.