Hipnoterapia se referă la utilizarea hipnozei în scopuri terapeutice, în special pentru modificarea comportamentului sau atitudinilor unui subiect, precum şi într-o serie de afecţiuni, printre care se numără obiceiurile greşite, anxietatea, bolile asociate cu stresul, controlarea durerii şi dezvoltarea personală.
Deşi termenul hipnoză provine din cuvântul grecesc "hypnos", care înseamnă somn, în realitate hipnoza este o stare profundă de relaxare, care poate avea niveluri diferite. De fapt, chiar şi în timpul unei transe foarte profunde, persoana rămâne întotdeauna conştientă de ceeea ce se întâmplă cu ea.
Majoritatea teoriilor psihologice afirmă că numeroase probleme personale şi relaţionale îşi au originea în subconştient, unde sunt stocate sute de mii de date care controlează o mare parte a existenţei noastre. Normele familiale şi culturale, de exemplu, pot fi asimilate atât de puternic de subconştient încât dau naştere unor comportamente ce influenţează hotărârile pe care le luăm în viaţă fără să fim cu adevărat "conştienţi" de acest lucru.