Un eveniment inclus în maratonul de vaccinare iniţiat de Primăria Braşov se desfăşoară, luni, la Biserica Neagră din municipiu, unde persoanele care doresc să se imunizeze împotriva COVID-19 vor fi primite în acorduri de orgă şi vor putea vizita gratuit lăcaşul de cult. Vaccinurile folosite sunt Pfizer şi Johnson & Johnson.

Cei care se imunizează vor putea vizita gratuit Biserica Neagră şi vor putea asista la concerte de orgă.

Vaccinarea se face, la alegere, cu serurile Pfizer (două doze) şi Johnson&Johnson (doză unică). Programul centrului mobil de vaccinare din Biserica Neagră este între orele 10.00 şi 19.00.

Biserica Neagră este prima din România care îşi deschide porţile pentru a se amenaja un centru de vaccinare mobil în interiorul clădirii.

În Marea Britanie, bisericile şi-au deschis porţile pentru imunizări încă de la sfârşitul anului trecut, iar în Sicilia, Italia, din luna aprilie a acestui an.

„Cireșele îngrașă teribil”, avertizează nutriționistul Mihaela Bilic, care spune că, „pe un podium al fructelor care îngrașă, cireșele sunt primele”.

Motivul este cantitatea ridicată de zahăr pe care aceste fructe o conțin, explică specialistul.

„Iar acum mi se pare că cireșele, prin aceste ameliorări de soi, mi se par că sunt atât de dulci, îmi par aproape grețos de dulci, parcă sunt confiate. Adică sunt din ce în ce mai mari, mai dulci, și nu neapărat că au fost cu pesticide, ci pentru că, sunt sigură, soiurile au fost ameliorate. Adică greu mai găsești cireșele alea apoase și fără gust pe care le aveau bunicii noștri în curte,” spune nutriționistul.

„Căpșunile măcar nu au risc pentru siluetă. Dar cireșele, pepenii și strugurii sunt bombă”, a spus, la Digi 24, nutriționistul Mihaela Bilic.

Răceala sezonieră poate pregăti sistemul imunitar pentru a lupta împotriva COVID-19, conform unui studiu al Universității Yale. Cercetătorii au descoperit că virușii care provoacă răcelile comune deseori creează un răspuns imun, valabil și în cazul infecției cu SARS-CoV-2, relatează Daily Mail.

Virușii răcelii pot fi un punct de plecare în studiul unui nou tratament pentru COVID-19 și oferă o nouă înțelegere asupra modului în care interacționează virușii. Cu toate acestea, cheia potențialului tratament este coordonarea în timp, administrarea făcându-se imediat după ce pacientul este infectat.

Studiul a analizat rinovirușii, un grup de viruși ce creează infecții respiratorii și sunt cauza răcelii sezonierii. Printre simptomele de răceală se numără gâtul iritat, strănutul, tusea și durerile de cap.

Cercetători de la Universitatea din Helsinki specializați în psihiatrie și psihologie, care au analizat efectele depresiei asupra percepției vizuale, au anunțat că studiul lor confirmă faptul că procesarea informațiilor vizuale este afectată la persoanele deprimate, relatează Science Daily.

În studiul publicat în Journal of Psychiatry and Neuroscience, procesarea informațiilor vizuale de către pacienții cu depresie a fost comparată cu cea a unui grup de control prin utilizarea a două teste vizuale. În cadrul testelor de percepție, subiecții studiați au comparat luminozitatea și contrastul în cazul unor tipare simple.

Pacienții care sufereau de depresie au perceput iluzia vizuală prezentată în modele ca fiind mai puțin intensă și, în consecință, contrastul oarecum mai puternic, față de cei care nu erau diagnosticați cu depresie.

Identificarea modificărilor funcției cerebrale care stă la baza tulburărilor mintale este importantă pentru o mai bună înțelegere a apariției acestora și a modului în care pot fi dezvoltate terapii eficiente.

Anxietatea adulţilor în timpul pandemiei de COVID-19 a fost preluată de copii, potrivit unui raport special al Avocatului Poporului privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii mintale a copiilor, lansat joi.

„Izolarea, carantinarea şi inexistenţa unei socializări reale, combinate cu alte lipsuri de natură materială sau financiară din multe familii, au contribuit în mod decisiv la instituirea unei stări de vulnerabilitate a copiilor, cu posibile consecinţe pe termen lung. Frica, starea de nelinişte şi îngrijorarea sunt copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor. Anxietatea adulţilor în timpul pandemiei de COVID-19 a fost percepută, preluată şi resimţită puternic de copii. Mulţi dintre ei nici nu şi-au expus trăirile emoţionale pe care le-au avut, întrucât au simţit că nici măcar părinţii lor nu pot să le facă faţă”, se arată în raport.

În ultimele decenii, tot mai mulţi oameni au adoptat un stil de viaţă sedentar, în contextul evoluţiei digitale. Persoanele care au un job ce presupune multe ore de stat la birou sunt expuse multor probleme de sănătate, unul dintre ele fiind obezitatea.

Un stil de viaţă sedentar creşte riscul de moarte prematură. Potrivit unui studiu, comportamentul sedentar afectează negativ sănătatea, independent de alţi factori precum greutatea şi alimentaţia. Conform unei cercetări desfăşurate pe o perioadă de 12 ani la care au participat 17.000 de voluntari, persoanele cu comportament sedentar au avut cu 50% riscuri mai mari de deces în timpul cercetarii, chiar şi după ce au controlat alţi factori de risc precum fumatul.

Statul ore întregi la birou sau în majoritatea timpului implică un stil de viaţă sedentar, indiferent dacă este asociat sau nu cu practicarea unei activităţi fizice.

O meta-analiză a 13 studii a arătat ca persoanele care stau mai mult de opt ore pe zi făra să desfăşoare nicio activitate fizică prezintă un risc de deces comparativ cu cel al obezităţii şi al fumatului.

Totodată, oamenii care îşi petrec multe ore la birou au o probabilitate mai mare de a deveni obezi, kilogramele în plus fiind factor de risc pentru alte boli precum cele cardiovasculare. De asemenea, această activitate sedentară predispune la dureri cronice de spate, de gât şi de umeri. Un studiu apărut în „Analele de Medicină Internă” din SUA a arătat ca statul pe scaun multe ore creşte cu 18% riscul de a muri din cauza bolilor de inimă.

Sedentarismul este asociat şi cu predispoziţia faţă de diabet zaharat de tip 2, faţă de unele tipuri de cancer (colon, endometru) şi cu tromboza venoasă profundă.

Atacul de panică poate fi simţit ca o durere ascuţită în mijlocul pieptului, în timp ce infarctul vine cu o presiune pe piept, declară cei de la Medical News Today. În cazul atacului de panică, durerea dispare treptat, iar la infarct se poate muta spre braţ, falcă sau chiar umăr.
Infarctul este o urgenţă medicală, în timp ce simptomele atacului de panică trec în 20-30 de minute.
În primul rând, diabeticii riscă să facă infarct, femeile aflate la menopauză sunt în acelaşi pericol, stresul de la serviciu te poate aduce într-o astfel de situaţie nedorită, la fel şi fibrilaţiile arteriale, o problemă cardiacă ce-ţi dă palpitaţii şi, bineînţeles, moştenirea genetică, dacă ai pe cineva în familie care a făcut aşa ceva. Alţi factori de risc pentru infarct sunt fumatul, tensiunea arterială crescută, nivelul ridicat al colesterolului, lipsa activităţii fizice şi stresul cronic.

În ceea ce priveşte atacurile de panică, toată lumea poate avea aşa ceva la un moment dat, chiar şi copiii. Poate apărea brusc sau poate exista un factor declanşator, dar nu trebuie să-ţi faci griji că viaţa îţi este pusă în vreun fel în pericol în acele momente care-ţi par groaznice. În schimb, infarctul poate fi fatal, motiv pentru care presupune intervenţie medicală de urgenţă.

Anticorpii generaţi ca răspuns la o infecţie cu SARS-CoV-2 durează între şase şi 12 luni după contagiere, protejează împotriva diferitelor variante care circulă şi cresc după vaccinare, relatează EFE.

Este rezultatul unui studiu, realizat de o echipă internaţională de cercetători condusă de americanul Michel Nussenzweig, şef al Laboratorului de Imunologie Molecular al Universităţii Rockefeller şi cercetător la Institutul Medical Howard Hughes, ale cărui rezultate au fost publicate luni de revista Nature.

Cercetătorii au descoperit că anticorpii continuă să evolueze timp de între 6 şi 12 luni, iar aceştia cresc atunci când o persoană care a trecut prin boală se vaccinează. Concluziile lor au fost că imunitatea împotriva COVID-19 ar putea fi astfel mai durabilă, scrie agerpres.ro.

Cercetătorii au precizat că, dacă celulele evoluează în mod similar la persoanele vaccinate care nu au făcut boala, un vaccin de "întărire" programat în mod adecvat ar putea fi de asemenea capabil să genereze o imunitate protectoare împotriva variantelor noului coronavirus aflate în circulaţie.

 ”Sub numele de vitamina B12 găsim cobalaminele, o clasă de substanțe care au în centru molecula de cobalt. Care este rolul lor în organism? Formarea și funcționarea celulelor nervoase și a globulelor roșii din sânge. Cu alte cuvinte de B12 depinde inteligența și rezistența la boli.”

Nutriționistul Mihaela Bilic avertizează că lipsa produselor de origine animală din alimentație poate duce la deficiențe de vitamina B12, esențială sistemului nervos.

Interesant este că niciun animal evoluat nu posedă materialul genetic care să permită sinteza de vit. B12, ea este produsă doar de microorganisme precum bacteriile și drojdiile. Toate alimentele de origine animală (carne, ficat, ouă, fructe de mare, pește, lactate) sunt un fel de depozite naturale de vit B12, care este produsă intern, de flora intestinală a animalului. Este suficient să mâncăm din când în când astfel de produse ca să acoperim nevoile zilnice de aprox 3 micrograme de B12.

Ce se întâmplă când devenim vegani? Carența de B12 duce la anemie și tulburări neurologice, soldate în final cu afectarea ireversibilă a sistemului nervos.

Poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană. Este concluzia unui raport al Comisiei Europene, care se bazează pe evaluări ale Organizației Mondiale a Sănătății. În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro.

Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.

Specialiștii vorbesc și despre bolile grave care sunt cauzate de poluare: crește riscul cancerului și a bolilor bronho-pulmonare, dar și numărul bolilor alergice la copii.

Gunoiul menajer e o formă de poluare, iar managementul greșit al gunoiului menajer poate contribui la poluarea aerului.

Incinerarea greșita a deșeurilor aduce particulele poluante în aer și apoi în plămânii noștri. Aceste particule sunt toxice, ajung în alveolele pulmonare, declanșează reacții inflamatorii cronice care, în ani de zile înseamnă pierderea elasticității plămânului, care nu mai este funcțional.

Apoi, multe din substanțele pe care le respirăm sunt preluate în sânge și își exercită toxicitatea în întreg organismul.