În data de 12 septembrie, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Galați a desfășurat o acțiune de control la  supermarketul aparținând Kaufland România SCS amplasat in zona complexului “Ultimul leu” din municipiul Galați, în urma unei reclamații.

Pentru neregulile constatate, comisarii CJPC Galaţi au aplicat următoarele sancțiuni:

- 3 amenzi contravenționale, în valoare de 59.000 lei,

- 1 avertisment ,

- oprirea definitivă de la comercializare a produselor alimentare neconforme.

Potrivit unui comunicat remis de CJPC Galați, abaterile constatate în timpul controalelor, au fost:

- comercializarea unor produse alimentare depreciate (lămâi cu spori de mucegai, flori în ghivece care erau ofilite, conserve de pește cu ambalajele deformate etc.),

- comercializarea unor produse alimentare cu data durabilității minimale depășită,

- utilizarea unor practici comerciale incorecte prin încasarea la casa de marcat a unor prețuri mai mari decât cele afișate la raft (la budincă, creioane colorate, ascuțitori, trusă compas etc.),

- utilizarea unei practici comerciale incorecte prin expunerea la comercializare în zona destinată promoțiilor a unor produse alimentare pentru care nu exista nicio promoție.

O femeie de 100 de ani, Gica Butunoiu, a fost operată cu succes la Spitalul Județean din Galați, unde a fost internată pentru o fractură la picior.

Femeia se simte bine, are un tonus bun și o stare generală care i-a uimit pe medicii gălățeni. Ea a fost externată deja, cu recomandarea din partea echipei medicale de a face mai multe ședințe de recuperare.

„În secţia Clinică Ortopedie şi traumatologie este internată din 11.09.2023 o pacientă în vârstă de 100 de ani, împliniţi în data de 6 septembrie, cu diagnosticul fractură supracondiliană femur stâng în urma unui accident casnic. Pacienta a fost operată efectuându-se osteosinteza (fixarea fracturii cu placă specială şi şuruburi) în prezent se mobilizează, are o stare generală foarte bună şi va fi externată la domiciliu, urmând perioada de recuperare. De remarcat în cazul acestei paciente este faptul că nu are osteoporoză şi are oasele neconforme vârstei. Pacienţi de această vârstă se întâlnesc foarte rar în evidenţele unităţii şi trăim un sentiment de satisfacţie şi bucurie astăzi, când centenara părăseşte spitalul", a afirmat dr. Cristian Onișor, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Galați.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, luni, că după aproximativ două săptămâni se va intra pe un trend de descreştere a numărului de cazuri COVID, şi a anunţat că purtarea măştii de protecţie nu va fi obligatorie, ci doar o recomandare.

"A fost o creştere constantă în ultimele câteva săptămâni, am ajuns de la câteva sute la 2.000 de cazuri pe zi. Opinia mea şi a colegilor care lucrează în zona de Sănătate Publică este că această situaţie, cu număr important de cazuri, va mai dura circa două săptămâni, după care vom intra pe un tren de descreştere a numărului de cazuri. Am făcut şedinţe operative, atât cu spitalele din Bucureşti, cât şi cu direcţiile de sănătate publică şi spitalele din ţară", a declarat Rafila la Parlament, citat de Agerpres.

"Din fericire, tulpinile circulante din momentul de faţă nu produc îmbolnăviri la fel de grave. Sigur că există şi un anumit nivel de imunitate, chiar dacă nu este suficient de specifică, pentru variantele circulante, dar multe persoane au trecut prin boală s-au vaccinat sau ambele variante. Dacă sunt simptome care sunt sugestive, mai ales la persoane cu boli cronice, recomandarea este să se adreseze cât mai repede medicului de familie sau unităţii ambulatorii care poate să facă investigaţii şi să prescrie un tratament util", a explicat ministrul.

Întrebat dacă ia în considerare reintroducerea măştilor de protecţie în spaţiile aglomerate, el a negat: "Nu reintroducem măştile în spaţiile aglomerate. Asta nu înseamnă că nu le recomandăm celor care au simptome de viroză respiratorie, pentru că sunt şi alte forme de viroze respiratorii sezoniere, să poarte mască dacă se deplasează în mijloacele de transport în comun sau spaţii închise. Dar asta nu înseamnă că este obligativitate, este o recomandare medicală".

În ceea ce priveşte vaccinul anti-COVID, Rafila a arătat că acesta este o variantă pentru tulpina mutantă, recomandabil mai ales persoanelor cu comorbidităţi.

251 de bilete i-au fost repartizate Casei Județene de Pensii Galați pentru seria cu numărul 14 de tratament balnear care începe pe 27 septembrie. Repartizarea acestora către beneficiari s-a realizat pe 13 septembrie, de către Casa Națională de Pensii Publice, în sistem informatic integrat, pe baza cererilor depuse de solicitanți până la această dată, potrivit unui comunicat al Casei Județene de Pensii Galați.

Seriile de plecare sunt în datele de 27, 28, 29 și 30 septembrie, iar biletele au fost alocate astfel:

- afecțiuni cardio-vasculare, 34 de bilete: 17 la Vatra Dornei, 15 la Covasna și 2 la Tușnad;

- afecțiuni reumatismale, 192 de bilete: 144 la Lacu Sărat, 12 bilete la Amara, 10 la Sărata Monteoru, câte 6 la Băile Felix și Herculane, 4 la Eforie Nord, câte 2 la Bala, 1 Mai, Neptun, Nicolina și Pucioasa;

- afecțiuni reumatismal-respiratorii, 5 bilete pentru Slănic Prahova;

- afecțiuni reumatismal-ginecologice, 2 bilete la Sovata;

- afecțiuni reumatismal-digestive, 18 bilete de tratament: 8 la Căciulata, 5 la Călimănești, 3 la Slănic Moldova și 2 la Olănești.

„Subliniem faptul că toate cele 251 de bilete alocate CJP Galați au fost deja repartizate nominal, conform prevederilor legale în vigoare. La momentul actual nu există bilete de tratament disponibile/nerepartizate. Relații referitoare la biletele de tratament se pot obține prin telefon, la numărul 0236 410 510”, se precizează în comunicatul remis de Casa Județeană de Pensii Galați.

Un număr de 97.000 de potenţiali donatori sunt înscrişi în Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, a declarat vineri directorul Registrului, Traian Laurian Arghişan, care a precizat că peste 7.000 de potenţiali donatori se înscriu anual în registru.

"70.000 de potenţiali donatori înscrişi sunt testaţi minim HLA, HLA-B, HLA-DRB1. Baza de căutare este incomparabil mai mare datorită interconectării cu registrele internaţionale din 56 de ţări. Donatorii potenţiali înscrişi sunt reprezentanţi în cadrul segmentelor de vârstă în mod echilibrat pe grupe de vârstă. Cel mai bine reprezentaţi sunt bărbaţii cu vârsta 26-35 de ani şi 36-45 ani. Cei mai mulţi potenţiali donatori înscrişi sunt din Oradea, Bucureşti, Timişoara, Arad, Olt, Galaţi", a spus Traian Laurian Arghişan la conferinţa de presă premergătoare Zilei mondiale a donatorilor de celule stem hematopoietice (16 septembrie), organizată de Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopietice, potrivit Agerpres.

El a afirmat că aproximativ 30% dintre pacienţii români (41 la număr) nu au donatori identificaţi.

Preşedintele Societăţii Române de Transplant Medular, Alina Tănase, a afirmat că în cei zece ani de la primul transplant de celule stem s-au efectuat 2.000 de transplanturi la Institutul Clinic Fundeni.

O secție nouă și modernă pentru montarea stenturilor și a stimulatoarelor cardiace este amenajată, de la zero, la Spitalul Județean „Sf. Apostol Andrei” din Galați.

„Am demarat deja și proiectul doi de lucrări la noua secție de cardiologie intervențională, care va avea 13 saloane (11 cu două paturi, unul cu patru paturi și o rezervă cu un singur pat). Va fi amenajată și o modernă sală pentru realizarea intervențiilor medicale. După ce, în primul proiect, au fost recompartimentate spațiile și s-au realizat o parte din lucrările de amenajare interioară, acum se lucrează la partea de utilități - electrice, de ventilație și de climatizare, sanitare și termice”, afirmă președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

La Galați, în ultimii trei ani, au fost montate aproximativ 650 de stenturi.

În medicina de urgenţă chatbot-ul de inteligenţă artificială ChatGPT a pus diagnostice cel puţin la fel de bine ca medicii, ba chiar a reuşit în unele cazuri să-i depăşească pe aceştia, conform unui studiu realizat de cercetători olandezi care au ajuns la concluzia că AI ar putea "revoluţiona domeniul medical", transmite AFP, citată de Agerpres.

Autorii studiului au subliniat însă că medicii de la camerele de gardă nu sunt în pericol de a rămâne fără un loc de muncă pentru că un astfel de chatbot are potenţialul de a accelera procesul de diagnosticare a pacienţilor, dar nu poate înlocui judecata şi experienţa umane.

Treizeci de cazuri care s-au prezentat într-un departament de urgenţă din Ţările de Jos în 2022 au fost analizate prin alimentarea ChatGPT pe baza istoricului pacientului, a testelor de laborator şi a observaţiilor medicului, solicitându-i chatbot-ului să sugereze cinci diagnostice posibile. În 87% dintre cazuri diagnosticul corect se afla pe lista propusă de medici, prin comparaţie cu 97% pentru versiunea 3.5 a ChatGPT.

Chatbot-ul "era capabil să efectueze diagnostice medicale la fel cum ar fi făcut-o un medic uman", a rezumat Hidde ten Berg, de la departamentul de urgenţă al spitalului Jeroen Bosch, din sudul Ţărilor de Jos.

Concluzia acestui experiment, formulată de celălalt coautor al studiului, Steef Kurstjens, este că inteligenţa artificială ar putea juca un rol vital ajutând medicii din camerele de gardă în cazuri grave, atunci când sunt puşi sub presiune. Chatbot-ul "poate ajuta la stabilirea unui diagnostic şi poate sugera variante la care medicul nu s-a gândit", a spus el pentru AFP.

Astfel de instrumente bazate pe AI nu sunt însă concepute ca dispozitive medicale şi folosirea lor poate ridica probleme cu privire la confidenţialitatea unor date medicale sensibile pentru pacient.

Şi, la fel ca şi în alte domenii, ChatGPT şi-a demonstrat limitele. Raţionamentele sale au fost "uneori neplauzibile sau incoerente din punct de vedere medical, ceea ce poate duce la informaţii incorecte sau la un diagnostic incorect, cu implicaţii semnificative', notează autorii studiului care recunosc şi lacunele cercetării lor, precum dimensiunea mică a eşantionului.

În plus, în cadrul studiului au fost examinate doar cazuri relativ simple, aparţinând unor pacienţi care aveau câte un singur simptom principal. Eficacitatea chatbot-ului în cazuri complexe nu este clară, mai susţine AFP.

Uneori s-a întâmplat ca niciuna dintre cele cinci variante de diagnostic sugerate de ChatGPT să nu fie corectă, a explicat Steef Kurstjens, aşa cum s-a întâmplat cu un caz de anevrism aortic abdominal, o complicaţie potenţial mortală în care se umflă aorta. Însă, ca o consolare pentru ChatGPT, în acest caz s-a înşelat şi medicul.

Raportul semnalează şi alte "gafe" medicale comise de chatbot, aşa cum este şi punerea diagnosticului de anemie (nivel scăzut de hemoglobină în sânge) în cazul unui pacient cu un nivel normal al hemoglobinei.

Mai multe asociații profesionale ale medicilor stomatologi atrag atenția asupra situației sănătății orale, arătând că, potrivit statisticilor, în ultimul an unul din cinci români nu a fost la dentist, informează Agerpres.

La conferința de presă au participat reprezentanți ai Societății de Stomatologie Estetică din România, Asociației Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR), Asociației Medicilor Stomatologi din Municipiul București, Asociației Medicilor Stomatologi Galați, Asociației Române de Excelență în Ortodonție și ai Asociației "Digital Dental Society".

 "Situația la nivel național nu este una cu care să ne mândrim. Avem în țară 15.000 de cabinete sau clinici stomatologice, dar situația din mediul rural și mediul urban este total diferită. Dacă în mediul urban sunt 14 cabinete la 10.000 de cabinete, în mediul rural procentul este de șapte ori mai mic. Totodată, studiile INSP arată că în cazul copiilor proveniți din familii care nu au venituri materiale deosebite au o șansă să aibă carii dentare de două ori mai mare decât copiii din familii cu posibilități.

Potrivit INSP, în ultimul an unul din cinci români nu a fost la stomatolog și, din aceia care au fost, doar 4% au venit pentru tratamente profilactice sau control periodic, restul fiind mânați de urgențe dentare. Suntem pe penultimul loc la nivelul UE la numărul de vizite la stomatolog. Avem o medie de 0,3 per capita față de 0,9 media UE", a arătat, într-o conferință de presă, secretarul general al Societății de Stomatologie Estetică din România (SSER), dr Florin Lăzărescu.

Potrivit acestuia, peste 90% dintre medicii stomatologi își desfășoară activitatea în mediul privat.

"Avem 8.500 de firme unde activează peste 16.000 de colegi, iar în ultimii 10 ani cifra de afaceri în domeniul stomatologiei a crescut de zece ori, ajungând la 4 miliarde de lei anul trecut", a mai spus medicul.

Conf. dr. Bogdan Culic, de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, a subliniat că adresabilitatea la stomatolog ar fi extrem de mare dacă statul român ar finanța acest domeniu la un nivel european.

"În România, statul român finanțează 5% ca și procentaj medicina dentară. În UE procentajul este de 6 ori mai mare. La ora actuală, un medic stomatolog în relații contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget alocat lunar pentru toți pacienții extrem de limitat, pe când în UE bugetul este strict direcționat per pacient, adică pacientul știe că apar anual trei, cinci, nouă manopere pe care le poate face plătite de stat. În România, medicul trebuie să meargă la primii trei pacienți din luna respectivă și să aleagă cui îi va face tratamentele care sunt incluse în programul național. Acest lucru trebuie neapărat schimbat", a afirmat Bogdan Culic.

La rândul său, dr Florin Lăzărescu - care și-a anunțat candidatura la președinția Colegiului Medicilor Stomatologi din România - a pledat și pentru atragerea de fonduri europene care să vină în sprijinul comunităților din mediul rural, realizarea de parteneriate între autoritățile locale, universități și mediul privat pentru stimularea absolvenților de medicină dentară să se îndrepte spre zonele defavorizate.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, luni, că testarea antidrog pentru copii şi adolescenţi se va face doar cu acordul părinţilor, subliniind că aceasta nu trebuie să fie "un instrument de natură coercitivă", informează Agerpres.

" Noi vom participa cu tot ceea ce este necesar din punct de vedere al dezvoltării unui program care trebuie să aibă o componentă medicală foarte serioasă, care nu trebuie să se refere doar la testare. Testarea nu trebuie să fie generalizată, ci ţintită, exclusiv cu acordul părinţilor unui copil sau unui adolescent care urmează să fie testat. Asta este o condiţie normală. Am încercat să găsim modele şi în alte ţări. Aşa se face, testarea trebuie să fie un instrument pentru protejarea sau recâştigarea sănătăţii unui copil, nu trebuie să fie, în niciun fel, un instrument de natură coercitivă", a spus Rafila, luni, într-o conferinţă de presă.

Întrebat dacă medicii de familie ar putea face testarea, Rafila a precizat că aspectul nu a fost încă discutat.

"Varianta optimă este ca testarea să fie făcută la solicitarea părintelui sau a cadrului didactic, dacă există suspiciuni. În cazurile pozitive trebuie confirmare şi intrarea într-un sistem de consiliere şi de soluţii terapeutice", a adăugat Rafila.

Consumul de droguri în rândul tinerilor este un fenomen alarmant, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, care a anunţat că subiectul va fi inclus pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

În urmă cu exact 3 ani, la Spitalul Județean din Galați se monta primul stent din istoria medicinii gălățene, iar de atunci cardiologia intervențională a salvat sute de vieți, amintește președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, într-o postare făcută sâmbătă pe pagina de Facebook.

„Stenturile sunt vitale în cazul pacienților care au suferit un infarct sau care au probleme cardiace grave, iar faptul că acestea se pot monta și la Galați înseamnă timp prețios pentru salvarea vieții și șanse mai mari de recuperare. Astfel, la Galați s-au realizat peste 1000 de coronarografii, pentru a vedea dacă sunt blocaje la nivelul arterelor inimii, și s-au montat aproximativ 650 de stenturi. Astăzi, pe lângă stenturi, la Galați se montează și stimulatoare cardiace pentru pacienții cu probleme grave de ritm cardiac”, a afirmat președintele CJ Galați.

„Ambele proceduri sunt gratuite pentru pacienți, Consiliul Județean alocând fonduri de-a lungul anilor pentru achiziționarea stenturilor, a stimulatoarelor cardiace și a celorlalte dispozitive medicale necesare. De asemenea, în acest moment se lucrează și la amenajarea unei secții moderne de cardiologie intervențională. Mulțumesc întregii echipe medicale!”, a mai spus Costel Fotea.