Factorii de risc reprezintă condiţii ce se asociază cu un risc crescut de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară. Cu cât aveţi mai mulţi factori de risc, cu atât posibilitatea de a vă îmbolnăvi sau chiar de a muri de cauză cardiacă este mai mare. Pe de altă parte, absenţa factorilor de risc la un moment dat nu vă garantează protecţia faţă de apariţia bolii!
Astăzi vom vorbi despre ateroscleroză. Principala cauză a bolilor cardiovasculare, ateroscleroza înseamnă îngroşarea difuză sau localizată a peretelui arterelor cu grăsimi (în principal colesterol). Arterele sunt vasele ce transportă sângele de la inimă spre întregul corp. Pot fi afectate arterele inimii (conducând la boala ischemică cardiacă), dar şi arterele ce alimentează alte organe (de exemplu creierul sau membrele inferioare). Infiltrarea peretelui determină reducerea variabilă a diametrului vasului respectiv şi implicit a fluxului sângelui pâna la stoparea sa (temporară sau definitivă). Astuparea unei artere are drept consecinţă infarctul. Reducerea diametrului vasului cu diminuarea circulaţiei sângelui sub necesităţile organului în timpul efortului sau, mai grav, în repaus, determină ischemie. În ambele cazuri forma comună de manifestare este durerea, dar prezenţa ei nu este regulă! Ateroscleroza debutează încă de la 20-25 ani şi evoluează “în tăcere” o perioadă variabilă de timp.
Ateroscleroza este accelerată de expunerea la factorii de risc cardiovasculari. O parte din factorii de risc pot şi trebuie să fie identificaţi de către pacienţi. De aceea este important ca aceştia să fie în primul rând cunoscuţi, iar educaţia sanitară este deosebit de importantă în orice ţară civilizată. Sunt lucruri pe care nu le puteţi schimba: vârsta, sexul, istoricul familial de boli cardiovasculare. Dar există duşmani mai mari, ce au apărut în viaţa omului ca urmare a “binefacerilor” civilizaţiei moderne: sedentarismul, obezitatea, dar şi a deficienţelor ei: stressul, fumatul, drogurile. Din fericire, aceştia pot fi evitaţi sau eliminaţi chiar de către dumneavoastră. În acest fel va veţi diminua considerabil riscul cardiovascular. Există şi inamici cărora le puteţi ţine piept cu succes dacă apelaţi la ajutorul medicului: hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul crescut trebuie controlate periodic şi tratate, de regulă toată viaţa, cu medicamente.

Extractele din plante au fost folosite din cele mai vechi timpuri drept remediu pentru vindecarea afecţiunilor şi pentru menţinerea sănătăţii. Zecile de beneficii pe care le oferă plantele sunt păstrate în diferite forme: capsule, comprimate, ceaiuri sau extracte lichide. Cât de eficientă este medicina naturistă? Cui sunt indicate tratamentele pe bază de plante şi sub ce formă le găsim? Există efecte secundare, sau contraindicaţii? Sunt întrebări ale căror răspunsuri homeopatia încearcă să ni le aducă în atenţie. Tincturile sunt obţinute din plante ajunse la maturitate. Apoi sunt uscate şi macerate în alcool aproximativ două săptămâni. Sfat pentru persoanele care nu tolerează alcoolul: tinctura dizolvată în ceai face ca alcoolul să se evapore. Gemoderivatele există în urma extragerii părţilor tinere din plante, cu o consistenţă mai mare de nutrienţi care ajung mai rapid în organism şi au ca scop principal: detoxifierea sau drenajul. Procedeul de obţinere a gemoderivatelor este următorul: mugurii sau alte părţi tinere din plante sunt puse la macerat în alcool cu glicerina timp de trei săptămâni. După acest timp rezultă un lichid, gata pentru utilizare.
Homeopatia este o metodă de tratament alternativ, inventată în urma cu 200 de ani. Remediile homeopate sunt obţinute in general din surse naturale, din plante, minerale sau produse animale (veninuri de insecte, şerpi sau produse biologice patologice). Această terapie energetică şi complementară devine din ce în ce mai populară în întreaga lume, deşi studiile ştiinţifice nu au demonstrat in niciun fel eficienţa acestor remedii.

Profesorul universitar doctor Cristian Dragomir, fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi, a murit sâmbătă dimineaţă. Acesta se lupta de mai mulţi ani cu o boală grea. S-a stins din viaţă la 81 de ani. Născut la 28 aprilie 1940 la Bârlad, prof. univ. dr. Cristian Dragomir a absolvit în anul 1962 Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi. Era specialist în chirurgia oncologică, esofagiană, hepatică, pancreatică, senologică, precum şi în cea plastică şi reconstructivă, cu un palmares de peste 25.000 de intervenţii chirurgicale şi este autorul unor lucrări care fructifică această experienţă, precum „Chirurgie plastică şi reparatorie”, vol. I (1980), „Tratamentul ulcerului gastroduodenal perforat” (1981), „Actualităţi în chirurgia cancerului gastric” (1999).
Între anii 2006 şi 2008 a fost rectorul UMF Iaşi. În 2020, a fost inaugurat Centrul de Simulare al Universităţii, care îi poartă numele. Era membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membru de onoare al Academiei Republicii Moldova, membru al Academiei de Ştiinţe din Ucraina, al Societăţii Internaţionale de Chirurgie şi al Colegiului Regal al Chirurgilor din Anglia. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Guvernul a adoptat reglementarea care uniformizează regulile de călătorie în interiorul UE, în context pandemic. Practic, certificatul digital COVID este recunoscut doar după efectuarea dozei booster, dacă de la încheierea schemei de vaccinare au trecut mai mult de 270 de zile. Actul normativ adoptat se referă la punerea în aplicare a Deciziei Uniunii Europene 1073/2021, care vizează specificaţiile tehnice de implementare a Regulamentului european 953 din 2021, informează Agerpres.
„Practic, acest act transpune şi în România aplicarea acestei reglementări, care va fi valabilă şi pentru celelalte state membre, pentru călătorii. Vorbim aici şi de Spaţiul Economic European şi de Confederaţia Elveţiană”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, într-o conferinţă de presă.
El a spus că, până în prezent, cei aproape 500 de milioane de cetăţeni europeni, când călătoreau dintr-un stat în altul, trebuiau să respecte diverse reguli stabilite de fiecare ţară, iar pentru a exista o decizie uniformă şi pentru a elimina aceste procese birocratice s-a hotărât să se adopte o măsură unitară.
Actul normativ adoptat de Executiv prelungeşte, totodată, valabilitatea certificatelor digitale europene COVID-19 până la 31 decembrie 2022. „Mai există o prevedere care, de fapt, se adresează cadrului naţional, prin care se prelungeşte perioada de valabilitate a certificatelor digitale europene privind COVID-19, de la 30 iunie 2022, cât este în momentul de faţă, până la 31 decembrie 2022”, a adăugat Andrei Baciu.

Date colectate de la 44.689 de adulţi din 27 de ţări europene arată ca 47,9% dintre persoanele cu vârste de 18 ani sau mai mult au raportat cel puţin o boală de piele. Pielea este cel mai mare organ al corpului, care îl acoperă şi îl protejează. Pielea are multe funcţii, printre care păstrarea lichidelor şi prevenirea deshidratării, contribuţia la perceperea senzaţiilor, ţinerea la distanţă a bacteriilor, virusurilor şi a altor cauze de infecţie, stabilizarea temperaturii corpului şi sintetizarea vitaminei D ca răspuns la expunerea la soare.
Academia Europeană de Dermatologie şi Venerologie (EADV) a dezvăluit descoperirile iniţiale din sondajul „Burden of Skin Diseases in Europe” în timpul celui de-al 30-lea Congres anual, rezultatele indicând că aproape jumătate (47,9%) din populaţia generală europeană cu vârsta peste 18 ani a declarat că s-a confruntat cu cel puţin o afecţiune dermatologică în ultimele 12 luni.
Cele mai frecvente afecţiuni ale pielii printre cei chestionaţi în cadrul sondajului s-au dovedit a fi infecţiile fungice ale pielii, care afectează cam una din 10 persoane (9,07%). Alte afecţiuni obişnuite, fiecare afectând mai mult de una din 20 de persoane, au fost dermatita atopică – eczema – (5,34%), alopecia (5,22%) şi acneea (5,49%).
În plus, simptomele cutanate sau senzaţiile neplăcute ale pielii, inclusiv cea de mâncărime, ca o solicitare specifică în timpul consultaţiilor, au fost raportate de 20% dintre persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mult. Sondajul realizat de EADV face lumină în ceea ce priveşte afecţiunile cutanate.

În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Scopul acestei iniţiative este sporirea gradului de informare a opiniei publice în legătură cu problematica oncologică şi promovarea celor mai noi şi eficiente metode de a combate această boală.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţionala pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.
În fiecare an, pe 4 februarie, Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului atrage atenţia la nivel mondial asupra cancerului şi prevenţiei, diagnosticului şi tratamentului său şi apreciază angajamentul organizaţiilor, comunităţilor şi persoanelor în reducerea impactului global al acestei boli.
Pandemia de Covid-19 a afectat considerabil pacienţii bolnavi de cancer din cauza amânării depistării, întârzierii şi modificărilor tratamentelor. În acest context, Planul european de combatere a cancerului reprezintă o oportunitate de a reduce impactul pandemiei asupra îngrijirii şi sprijinului pentru cancer, marcând încă un pas către o Uniune Europeană a Sănătăţii puternică şi către o UE mai sigură, mai bine pregătită şi mai rezilientă.
Cancerul de origini profesionale rămâne una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care se confruntă locurile de muncă din Europa. Potrivit Foii de parcurs a substanţelor cancerigene, peste jumătate din decesele de cauză profesională din UE sunt asociate cu expunerea la agenţi cancerigeni la locul de muncă.

O echipă americană de cercetare a dezvoltat un dezinfectant, pe baza de nanoparticule, care poate distruge în mod continuu virusurile de pe o suprafaţă timp de până la şapte zile. Încă din primele zile ale pandemiei de COVID-19, autorităţile sanitare au încurajat populaţia să acorde o atenţie sporită igienei mâinilor, prin spălarea corectă cu apă şi săpun, subliniind că, atunci când apa şi săpunul nu sunt disponibile, să se utilizeze un gel dezinfectant cu 70% alcool. De asemenea, s-au făcut recomandări pentru dezinfectarea locuinţelor. În acest context, o echipă de cercetare de la University of Central Florida a intenţionat, încă de la începutul pandemiei, să dezvole un dezinfectant cu acţiune rapidă. Însă, după ce au cerut părerea medicilor pentru a afla ce îşi doreau cu adevărat de la un dezinfectant, aceştia au spus că le-ar fi util un dezinfectant de lungă durată, care ar continua să dezinfecteze zonele cu atingere ridicată, cum ar fi mânerele uşilor şi podelele, mult timp după aplicare.
Cercetatorii au creat în cele din urmă un dezinfectant pe baza de nanoparticule. Ingredientul activ este o nanostructură proiectată numită oxid de ceriu, care este cunoscută pentru proprietăţile sale antioxidante regenerative. Nanoparticulele de oxid de ceriu sunt modificate cu cantităţi mici de argint pentru a le face mai puternice împotriva agenţilor patogeni.
Autorii studiului spun că dezinfectantul funcţionează atât chimic, cât şi mecanic. Nanoparticulele emit electroni care oxidează virusul, făcându-l inactiv. Din punct de vedere mecanic, acestea se ataşează, de asemenea, de virus şi îi rup suprafaţa aproape ca şi cum ar sparge un balon.
Potrivit autorilor studiului, dezinfectantul a demonstrat o activitate antivirală extraordinară împotriva a şapte virusuri diferite. Nu numai că a arătat proprietăţi antivirale faţă de SARS-CoV-2 şi rinovirus, dar s-a dovedit şi eficient împotriva unei game largi de alte virusuri cu structuri şi complexităţi diferite. Speranţa savanţilor este că acest dezinfectant va fi un instrument eficient şi împotriva altor virusuri care ar putea apărea.

Nasul înfundat este un simptom frecvent întâlnit în viroză, gripă, răceli, sinuzite sau alergiile sezoniere. Vasele de sânge de la nivelul căilor nazale se congestionează, împiedicând circulaţia normală a fluidelor. Astfel apare congestia nazală – adică nasul înfundat. Alte cauze ale congestiei nazale sunt consumul excesiv de alcool, fumatul, factori de mediu precum praful din atmosferă, anumite medicamente pentru reglarea tensiunii, deviaţii de sept, polipi. Simptomele care însoţesc nasul înfundat: tusea, lăcrimarea ochilor, senzaţia de respiraţie greoaie, uscăciune la nivelul mucoasei nazale şi a căilor respiratorii, prurit nazal (cursul nasului), durere la nivelul sinusurilor, dureri de cap, ameţeli.
Mirosul persistent al acestei legume poate fi suficient pentru desfundarea nasului. Terapiile naturiste recomandă şi alte metode prin care ceapa, bogată în vitamina C şi alţi antioxidanţi poate ajuta în tratarea virozelor şi răcelilor. Una dintre metode este o ceapă roşie, tocată, ţinută în apă potabilă. Pe parcursul zilei, se iau câteva înghiţituri.
Ceaiul de ceapă şi-a dovedit eficacitatea în combaterea tusei, a gâtului uscat şi al răguşelilor. Consumată în salate, ceapa asigură până la 13 % din necesarul zilnic de vitamina C, necesară pentru sistemul imunitar. De asemenea, ceapa este bună pentru tratarea insomniei.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a afirmat, marţi seara, că este posibil ca la finalul lunii martie să revenim la normalitate şi astfel să nu mai fie nevoie de prelungirea stării de alertă. „Eu cred că vom reveni la normal până la sfârşitul lunii martie. Normal înseamnă că probabil nu va mai fi nevoie de starea de alertă. Eu cred că prelungirea stării de alertă va fi limitată de această dată şi nu va mai trebui să luam acele masuri care să ne afecteze viaţa economică şi socială şi trebuie să ne pregătim pentru acest lucru. Eu am avut foarte multe întâlniri cu reprezentanţii diverselor industrii : turism, Horeca, marii retaileri, mari investitori din România. Toţi îşi doresc predictibilitate, o discuţie sinceră care să facă posibilă repornirea economiei şi cred că spre sfârşitul lunii martie putem avea discuţii foarte serioase, încât oamenii să ştie ce au de făcut în lunile următoare”, a spus ministrul Sănătăţii, potrivit Mediafax. Rafila a atras atenţia că acestea sunt ipoteze de lucru, nu sunt angajamente.
„Nu se poate nimeni angaja. Modul în care evoluează un agent patogen câteodată este imprevizibil şi biologia este o ştiinţă care întotdeauna este surprinzătoare. Asta nu înseamnă că noi nu ne gândim foarte serios la situaţia în care, începând cu această primăvară, putem să revenim la normal din punct de vedere economic şi să avem o discuţie foarte serioasă încât fiecare să ştie ce are de făcut. Aici am discutat şi mi s-a părut extrem de important: toţi reprezentanţii diverselor sectoare economice sunt conştienţi că succesul revenirii la normal depinde de modul în care se vor comporta ei şi, bineînţeles, populaţia”, a mai spus Rafila. Cu toate acestea, spune Alexandru Rafila, avem în faţă încă zece zile dificile, în care ţara noastră va înregistra peste 50.000 de cazuri noi de COVID.

Organismul uman are nevoie de peste 50 de nutrienţi pentru a funcţiona normal, de o serie de aminoacizi, vitamine şi minerale pe care le obţine în cele mai multe cazuri din alimentaţia curentă. Plantele vin să dea o mână de ajutor în susţinerea sistemului imunitar, importantă mai ales în această perioada. Care sunt aceste plante şi cum acţioneaza ele în organism? Ghimbirul – are proprietăţi antiasmatice şi eliberează plămânii de secreţii. Totodată, are efect antivomitiv, antigripal şi adjuvant în indigestii. La acestea se adaugă efectul sudorific, ajutând la scăderea temperaturii corpului. Este folosit în afecţiuni ale aparatului digestiv, reumatism, afecţiuni pulmonare, boli febrile, nevralgii. Lemnul-dulce, fluidizează secretiile traheobronhice şi faringiene, are acţiune diuretică, antiulceroasă, combate spasmele şi inflamaţiile. Frunzele de măslin, sunt eficiente în cazul virozelor. Un studiu condus de cercetătorii de la Clinica Robert Lyons din Budapesta, au arătat efectul pozitiv al extractului de frunze de măslin în cazul mai multor infecţii, printre care: viroze, laringită, herpes, infecţii ale pielii, pneumonie şi stomatită. Genţiana, stimulează intens secreţiile salivare şi gastrice; este antihelmintică - combate viermii intestinali; coleretic-colagoga - contribuie la contracţia vezicii biliare şi ajută la evacuarea bilei în duoden, antimalarică, antipiretică – scade febra.