„În România, până în prezent, au fost aprobate cu aprobarea CE 12 măsuri de ajutor de stat care se află în diverse stadii de implementare. 10 dintre ele sunt implementate sau în stadiu de implementare. 9 sunt scheme de ajutor de stat şi 3 sunt ajutoare individuale ad-hoc: Blue Air, Tarom, Aeroportul Timişoara”, a spus Alis Bărbulescu, director al Direcției Ajutor de Stat a Consiliului Concurenţei, în cadrul videoconferinţei ZF/GNP şi ReedSmith, informează Mediafax.
Cadrul legislativ european a fost adaptat şi modificat temporar de către Comisia Europeană, astfel încât, în această perioadă de criză, statele membre pot acorda granturi, garanţii, împrumuturi, diverse instrumente.
Multe dintre măsurile de ajutor de stat acordate de statele membre au avut la bază articolul care spune că poţi acorda ajutor de stat pentru remedierea pagubelor sau daunelor provocate de evenimente extraordinare, precum criza Covid.
Până la finalul lui 2020 cam 36% din aceste fonduri au fost contractate.
În ceea ce priveşte instrumentele folosite, peste 70% din aceste ajutoare de stat au fost sau vor fi acordate sub formă de garanţii, urmate ca pondere de granturi şi împrumuturi.
Uniunea Europeană (UE) a cerut miercuri, la un tribunal din Bruxelles, ca laboratorul farmceutic anglo-suedez AstraZeneca să plătească despăgubiri în valoare de zece euro pe doza de vaccin împoriva covid-19 - pe ziua de întârziere, în cadrul unui proces cu privire la întârzieri în livrări, şi cere totodată despăgubiri în valoare de cel puţin zece milioane de euro, relatează Reuters.
Reprezentantii UE reproşează gigantului farmaceutic faptul că nu a folosit instalaţii britanice în producerea vaccinului destinat Uniunii.
Comisia Europeană (CE), care a negociat comenzi în numele statelor membre UE, anunţa la 26 aprilie că a sesizat justiţia să arbitreze acest conflict cu laboratorul anglo-suedez, care furnizează în prezent un sfert dintre vaccinurile omologate în UE.
Justiţia belgiană urmează să pronunţe un verdict în iunie
Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: "Undeva la 400 de locuri avem, se estimează un necesar de 600 de locuri în întreagă țară și distribuția teritorială e foarte important. În zona București sunt mai multe, dar sunt zone întregi în țară unde e o singură maternitate de grad 3 pe o suprafață mare. Și noi primim cazuri, nu numai din jurul Bucureștiului, paciente din întreaga țară".
Monica Cârstoiu, șefa secției de Obstetrică Ginecologie: "Riscul acesta a fost mai mare în această pandemie pentru că au evitat controalele medicale, controalele de rutină, vizitele la medicul de familie. La Spitalul Universitar la peste 2.000 de nașteri, am asistat la o creștere de prematuri până la 14%".În compartimentul ATI de la Spitalul Universitar sunt în total 10 locuri.
În cursul anului trecut au existat 20 de sarcini din cele peste 2200 de nașteri care s-au soldat cu feți morți.
În compartimentul ATI de la Spitalul Universitar sunt în total 10 locuri. Îngrijirea unui nou-născut în ATI costă 1.000 de euro pe zi. Prin Planul Naţional de Rezilienţă vor fi alocate 80 de milioane de euro pentru secţiile ATI nou născuți.
20 de studenţi-voluntari ai Facultăţii de Medicină și Farmacie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați s-au implicat în activitatea de vaccinare desfăşurată în Centrul Drive-through din parcarea Shopping City.
Aceștia ajută persoanele care vin să facă vaccinul Pfizer să completeze formularele necesare, le oferă prospecte și detalii despre vaccin, supraveghează starea persoanelor vaccinate, ba chiar, dacă sunt din anul II sau III de studiu, efectuează vaccinarea.
„În această perioadă, am ales să renunțăm la viața noastră normală ca să putem da SPERANȚĂ LA VIAȚĂ. Fiecare student prezent aici a simțit că aceasta este vocația lui. Am stat și câte 12 ore pe zi la Centrul drive-through, pentru a da o mână de ajutor. Oamenii au nevoie de sprijin, au nevoie să simtă că îi susținem, că le transmitem încredere”, a declarat unul dintre liderii studenților mediciniști.
În primele opt zile de funcţionare, aproape 5.000 de persoane (gălăţeni, brăileni, cetăţeni din Republica Moldova, China, Olanda, Belgia) s-au imunizat în Centrul Drive-through de la Shopping City Galați. Programul este zilnic, între orele 8.00 și 20.00. La acest centru se poate efectua, cu vaccinul Biontech/Pfizer, fără programare prealabilă, atât prima doză de vaccinare, cât și rapelul. Dacă în timpul săptămânii s-au format coloane de maşini cu doritori să se vaccineze, din judeţul Galați şi din alte judeţe, în weekend s-au prezentat la Centru angajaţii diverselor companii: oameni care speră că, odată cu imunizarea, își vor relua viața normală.
„Este o acțiune care continuă voluntariatul studenților mediciniști în lupta cu COVID-19. Suntem mândri de studenții noștri și de școala universitară de medicină, care formează nu doar specialiști, ci și caractere, oameni care luptă și se sacrifică pentru viața semenilor lor”, a declarat rectorul Universității „Dunărea de Jos” din Galați, prof. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu.
Președintele Klaus Iohannis susține că certificatul verde digital va înlesni libera circulație în Uniunea Europeană, dar acesta nu trebuie să ducă la discriminare între cetățenii UE.
„Sunt două teme care și pentru noi au o importanță deosebită. Prima temă este, sigur, certificatul COVID, certificatul digital, care într-un timp rezonabil de scurt trebuie să fie la dispoziția cetățenilor europeni și cred că este un lucru bun. Acest certificat va înlesni libera circulație, însă, sigur, trebuie să avem grijă ca acest certificat să nu ducă la discriminări între cetățenii europeni”, a declarat Klaus Iohannis.
Certificatul ar putea intra în vigoare la 1 iulie. Certificatul va atesta că deținătorul său a fost vaccinat împotriva COVID-19, că are un test negativ recent la coronavirus sau că a trecut deja prin boală. În practică, acestea vor fi trei certificate distincte.
Certificatul va fi disponibil fie în format digital, fie pe hârtie.
Medicul Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, nu exclude ca din toamnă să avem un nou val al pandemiei, însă va fi mai mic, datorat vaccinării populaţiei.
”Eu de la început am zis că nu trebuie să facem pariuri apropo de termene şi cifre, trebuia să păstrăm cadenţa vaccinărilor. În mediul rural trebuie insistat şi găsit parteneriatul cu autorităţile locale, care să genereze interes general pe de-o parte, iar pe de altă parte tot acest festivism legat de performanţele campaniei ar trebui să înceteze pentru că descurajează oamenii care au impresia că lucrurile au intrat în normal. Chiar dacă o să avem o acoperire vaccinală de 30-40% cel mult, în toamnă, atunci s-ar putea să ne gândim să asistăm la un val, care sper eu să fie mic, dar nu pot să exclud nici un scenariu, nu trebuie să excludem mutaţiile. Pot fi mutaţii care să se transmită mai uşor sau să fie mai puţin respondente la vaccin”, a declarat Rafila,la Digi 24.
Medicul susține că vaccinarea este singura soluție pentru a scăpa de pandemie.
În ultimele 24 de ore au fost raportate 230 de cazuri noi de COVID-19, din 10.847 de teste efectuate. Rata de pozitivare a testelor este de 2,12%. Alți 36 de români au murit după ce s-au infectat cu coronavirus. La ATI sunt 580 de pacienți COVID.
Pe teritoriul României au fost confirmate, până acum, 1.075.773 de infectări cu coronavirus. În total, în România au murit 29.977 de persoane infectate cu coronavirus. Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie 2020. Autoritățile fac apel la populație să se informeze doar din surse oficiale.
Monitorizarea post- infecție presupune o vizita la medicul de familie sau la medicul specialist de medicina interna care vor evalua pacientul si vor recomanda o serie de teste si analize. De obicei, acestea presupun analize care aduc informatii despre:
Pentru monitorizarea cardiaca se recomanda electrocardiograma si eventual o ecografie cardiaca.
Pe linie pulmonara monitorizarea presupune efectuarea unei radiografii sau in anumite cazuri a unei tomografii computerizate, cat si teste functionale respiratorii (spirometrie).
De obicei, in cadrul primului control se recomanda si dozarea anticorpilor anti SARS-COV-2 de tip IgM si IgG pentru a vedea daca au titru protector (s-a observat ca desi unele persoane au trecut prin boala totusi nu au dezvoltat anticorpi). S-au raportat si cazuri de reinfectari, dar foarte putine pana la acest moment.
Determinarea anticorpilor este de asemenea utila si pentru cei care doresc sa doneze plasma, aceasta putand fi o terapie salvatoare de vieti.
In functie de rezultatele testelor si evaluarilor initiale, medicul de familie sau de medicina interna care au examinat intai pacientul il pot indrepta spre alte specialitati cum ar fi infectioase, cardiologie, gastroenterologie, pneumologie, psihiatrie, după cum recomandă sfatulmedicului.ro.
În Franța, au fost raportate deja trei cazuri de hemofilie apărute în decurs de câteva zile, până la o lună, după vaccinarea cu Pfizer.
De la începutul campaniei de vaccinare anti-Covid, în Franța au fost administrate peste 20.964.000 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, transmite Agenţia pentru Medicamente (ANSM), în cel de-al 5-lea raport de farmacovigilenţă cu privire la acest vaccin, care acoperă perioada 30 aprilie – 13 mai. Însă, recent, în Hexagon a fost raportat unal treilea caz de hemofilie apărut după vaccinarea cu serul Pfizer-BioNTech, potrivit AFP.
Hemofilia este o boală cronică (care durează viaţă întreagă, necesitând un tratament de suplimentare cu factorul deficient toată viaţa), în care este afectată formarea cheagului de sânge sau coagularea sângelui. Hemofilia este o afecţiune rară, frecvenţa ei în populaţie se situează în jur de 100/1 milion de locuitori.
Simptomele descrise mai sus reprezintă o urgență medicală! Așa că dacă ai cefalee, vărsături continue, dureri la nivelul gâtului iar vederea este neclară sună la 112 sau mergi la medic!
Organizația Mondială a Sănătății a comunicat vineri că trebuie luate în considerare condițiile locale dacă autorităţile dintr-o țară intenționează să permită persoanelor vaccinate să nu poarte măști în public.
Autorităţile sanitare recomandă întotdeauna ca persoanele vaccinate să poarte în continuare mască în mijloacele de transport (avioane, autobuze, trenuri ...), precum şi în aeroporturi şi gări.
Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au subliniat că totul depinde de contextul epidemiologic al fiecărei ţări. Totodată au amintit că vaccinurile nu oferă o protecţie 100% faţă de Covid.