Organizaţia Mondială a Sanătăţii (OMS) consideră că este puţin probabil că pandemia de COVID-19 să se încheie anul acesta. "Cred că va fi foarte prematur şi nerealist să credem că vom termina cu acest virus până la sfârşitul anului", a declarat Michael Ryan, directorul Programului pentru urgenţe sanitare al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă. "Ceea ce putem termina, dacă suntem deştepţi, sunt spitalizările şi decesele şi tragedia asociate acestei pandemii", a adaugat Michael Ryan. În prezent, OMS se concentrează pe menţinerea transmisiei la un nivel cât mai redus posibil şi vaccinării unui număr tot mai mare de persoane. Situaţia privind administrarea dozelor de vaccin s-a îmbunătăţit faţă de acum 10 săptămâni, a spus Ryan, deşi au existat "provocări uriaşe" în distribuirea lor, iar numărul cazurilor este încă în creştere. "Dacă vaccinurile încep să aibă impact nu numai asupra deceselor şi spitalizărilor, şi vor avea un impact semnificativ asupra dinamicii transmisiei şi riscului transmisiei, atunci cred că ne vom îndrepta rapid spre controlul acestei pandemii", a afirmat oficialul OMS. Mai rămâne să vedem dacă vaccinurile astea au vreun efect şi pe la noi, unde cu toate că spun unii că suntem pe nu ştiu ce loc în Europa, s-ar părea că iar ne mint, nu de alta dar deşi înscrişi pe listele lor, nu ne cheamă nimeni la vaccin, indiferent de vârstă, boală sau cunoştinţe.
"Haplea - banda desenată interbelică" revine cu cea de-a doua ediţie la Muzeul Municipiului Bucureşti, urmând să fie vernisată joi, la Casa Filipescu-Cesianu. Exponatele fac parte din colecţia lui Andrei Szasz, informează un comunicat de presă al muzeului, transmis marţi AGERPRES. "Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate şi desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială şi este definit de Dicţionarul Explicativ ca un om nătărău, prostanac, neghiob, dar şi lacom la mâncare, iar termenul provine din limba bulgară (hapljo). Nae Batzaria şi Marin Iorda creează în 1927 primul desen animat din istoria cinematografiei româneşti, lung de 300 metri, cu numele Haplea. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa - soţia lui, Haplina şi Haplişor - cei doi copii ai lor şi căţelul Zdup", a precizat Andrei Szasz, citat în comunicat. "Acest personaj manifestă toate calităţile altor personaje celebre pentru umorul şi vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă al lui Nea Marin sau Mitică al lui Ion Luca Caragiale. Povestiri în versuri cu Haplea apar, în 'Dimineaţa copiilor' şi 'Universul Copiilor", cu diverse reeditări de-a lungul timpului", a mentionat Andrei Szasz. Expoziţia face parte din seria "Maeştri ai benzii desenate româneşti", proiect lansat în 2019, avându-l drept curator pe Mihai I. Grăjdeanu, şi va fi deschisa până pe 30 aprilie.
Ministrul Educaţiei anunţă organizarea Evaluărilor Naţionale de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. După ce anul trecut ele au fost anulate din cauza pandemiei COVID-19, “pentru anul acesta vom lua o decizie; consider că sunt foarte importante, pentru a putea şti unde ne aflăm după aproape un an de predare online, dar organizarea să fie la nivelul fiecărei şcoli/clase”, a declarat Sorin Cîmpeanu. Întrebat când vor fi susţinute de elevi anul acesta, Cîmpeanu a răspuns: “De obicei erau în aprilie-mai. Pentru anul acesta vom lua o decizie”. La clasa a II-a, elevii susţin testarea la Limba română – scris, Limba română – citit şi Matematică. La clasa a IV-a, elevii vor fi evaluaţi la Limba română şi la Matematică. La clasa a VI-a, testarea este organizată la Limbă şi comunicare, precum şi la ştiinţe ale Naturii. Rezultatul evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a nu se pune în catalog, nu se anunţă public, nu stă la baza ierarhizării copiilor, ci se comunica fiecărui parinte în parte şi pe baza lui învăţătoarele trebuie să realizeze planuri individualizate de învăţare, acolo unde identifică problemele. Copiii susţin aceste testări în clasa în care învaţă şi în aşezarea normală în bănci, subiectele fiind pe două numere. Subiectele sunt realizate de Ministerul Educaţiei, iar la nivel de şcoală se poate vedea care este progresul majorităţii elevilor dintr-o clasă din a II-a până într-a IV-a.
Lungmetrajul ''Nomadland'' a fost desemnat cel mai bun film dramatic, iar ''The Crown'' a câştigat patru trofee - inclusiv la categoria "cel mai bun serial TV - dramă" - la cea de-a 78-a gală de decernare a Globurilor de Aur, duminică seară, într-o ceremonie televizată din New York şi Los Angeles, organizată în format virtual din cauza pandemiei de COVID-19 şi marcată de controverse legate de lipsa de diversitate din cadrul Asociaţiei Presei Străine de la Hollywood (HFPA), instituţia care atribuie aceste trofee, informează site-ul revistei Variety.
"Nomadland", o dramă realizată cu un buget mic de producţie, despre o femeie care devine un fel de nomad al zilelor noastre, transformându-şi camioneta într-o locuinţă mobilă şi călătorind alături de alţi compatrioţi într-o caravană ce străbate vestul american, după colapsul unui orăşel din Nevada, s-a impus la categoria "cel mai bun film - dramă" şi, în acelaşi timp, a făcut istorie pentru regizoarea sa, Chloe Zhao. Cineasta americană de origine asiatică a devenit cea de-a doua femeie din istoria Globurilor de Aur care câştigă premiul pentru regie, după Barbra Streisand, care a fost premiată în 1984 pentru regia filmului "Yentl".
Ceremonia din acest an a fost dominată de serviciile de streaming, iar platforma Netflix a câştigat în total 10 premii. "Borat Subsequent Moviefilm", produs de Amazon, a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun film - comedie/musical, iar "The Queen's Gambit" s-a impus la categoria "cea mai bună miniserie/lungmetraj TV". Atât "The Crown", cât şi "The Queen's Gambit" au fost produse de Netflix. Deşi "Nomadland" a fost produs de Searchlight, un studio cinematografic independent, acest film este difuzat în prezent pe platforma de streaming Hulu, în contextul în care numeroase cinematografe sunt închise din cauza pandemiei de coronavirus.