mircea.gheorghe

Peste 340 de mii de certificate digitale Covid au fost generate 12 ore de când a fost lansată platforma certificat-covid.gov.ro, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Sănătății Andrei Baciu, potrivit căruia 28.335 de români și-au generat documentul european în fiecare oră și peste 470 de certificate eliberate în fiecare minut.

Dintre cele 340.020 de certificate digitale generate în cele 12 ore de când a fost lansată platforma certificat-covid.gov.ro, peste 97.28% sunt certificate Covid care atesta vaccinarea, în timp ce restul de 2.72 % reprezinta certificate Covid de recuperare si test negativ, spune Andrei Baciu pe pagina sa de Facebook.

Noul contract-cadru privind acordarea asistenţei medicale prevede un pachet de prevenţie care are ca ţintă principală adulţii de peste 40 de ani, potrivit reprezentanților Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Acest pachet va cuprinde trei consultaţii: una de evaluare a factorilor de risc ai pacientului, a doua consultaţie prin care medicul efectuează ceea ce se numeşte intervenţia asupra factorilor de risc şi a treia consultaţie de monitorizare.

Se urmărește, astfel, inversarea piramidei serviciilor de asistenţă medicală, în sensul creşterii ponderilor serviciilor acordate în segmentul de prespital. Totodată, va crește ponderea serviciilor acordate la nivelul medicinei primare şi al ambulatoriului de specialitate.

Noul contract-cadru mai prevede că numărul de consultaţii la domiciliu acordate de medicii de familie va creşte la una pe lună în cazul pacienţilor cronici, faţă de patru pe an, câte sunt în prezent.Totodată, pacienţii cu boli cronice pot beneficia de două consultaţii pe lună la medicul de familie pe perioada stării de alertă.

De asemenea, medicii de familie pot acorda noi servicii. Aceste servicii se referă la spirometrie, măsurarea ambulatorie a tensiuni arteriale timp de 24 de ore (monitorizare holter), măsurarea indicelui de presiune gleznă-braţ, precum şi efectuarea şi interpretarea electrocardiogramei pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate

Șapte spitale din România vor primi roboți, donați de Comisia Europeană, pentru a dezinfecta camerele pacienților, sprijinind astfel reducerea și stoparea răspândirii infecției cu coronavirus.

Spitale din București, Constanța și Oradea vor beneficia de capacitatea acestor roboți de a dezinfecta o cameră de spital de mărime standard într-un timp foarte scurt, de aproximativ 15 minute, prin utilizarea luminii ultraviolete, precum și de faptul că o singură încărcare a unei unități permite dezinfectarea a peste 18 camere. Robotul cu nr. 100, din cei 200 achiziționați de Comisia Europeană, este utilizat pentru dezinfecție la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București.

Alte șase unități urmează să fie livrate în România, în zilele următoare.

Roboții de dezinfecție au ajuns sau vor ajunge în curând în 22 de alte state membre UE, în urma interesului manifestat de acestea.

Un studiu realizat în Marea Britanie pe aproape 500.000 de participanţi arată beneficiile consumului de cafea. Printre acestea, se numără scăderea cazurilor de cancer la ficat, dar şi scăderea riscului de boli de ficat induse de alcool.

Studiul a fost realizat pe 494.585 participanţi, cu vârste între 40 şi 69 de ani. Dintre aceştia, 384.818 oameni erau consumatori regulaţi de cafea, în timp ce 109.767 nu beau deloc. Specialiştii au analizat starea de sănătate a ficatului participanţilor pe o perioadă de 11 ani şi au descoperit 3600 de cazuri de boli cronice de ficat, care s-au soldat cu 301 decese, dar și 1839 de cazuri de ficat gras. Studiul mai arată şi că, dacă sunt luaţi în considerare factori precum indicele de masă corporală, consumul de alcool şi consumul de ţigări, cei care consumă orice cantitate de cafea, indiferent de soi, au cu 20 la sută mai puţine şanse să dezvolte boli cronice de ficat decât cei care nu beau deloc cafea, scrie The Guardian.

De asemenea, băutorii de cafea au cu 49% mai puţin risc de a muri de boli cronice de ficat. Conform British Liver Trust, bolile cronice de ficat sunt una dintre principalele probleme de sănătate din lume.

Centrul Naţional de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, miercuri, raportul săptămânal de supraveghere COVID-19, actualizat cu intervalul 14-20 iunie 2021. Astfel, până la 20 iunie 2021, 94,8% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 86% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 57,9% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi. De asemenea, numărul de persoane vindecate era, până la data menţionată, de 1.045.207 (96,8%), potrivit raportului publicat pe site-ul www.cnscbt.ro.

Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, cel mai puţin afectate
Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în intervalul 14-20 iunie 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%).

Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 20 iunie 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14,5%, respectiv circa 13%).

Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani, cele mai afectate
Analiza deceselor până la 20 iunie 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în perioada anterioară, cele mai afectate: aproximativ 33% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi aproximativ 25% (60-69 ani).

Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de aproape 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (sub 0,5%) şi 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la data menţionată, sub 3%.

 

Caracteristicile deceselor: 94,8% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi asociate
Până la 20 iunie 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 57,9% (18.400 persoane) fiind de sex masculin.

De asemenea, 94,8% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate: afecţiuni cardiovasculare (72,6% – 23.503 persoane), diabet (31,5% – 10.212 persoane), afecţiuni neurologice (21,3% – 6.890 de persoane), obezitate (19,5% – 6.324 de persoane), afecţiuni renale (14,7% – 4.750 persoane), afecţiuni pulmonare (12,9% – 4.163 de persoane), neoplasm (10,4% – 3.378 de persoane), altele (22,3% – 7.222 de persoane), relevă Raportul CNSCBT

Apa sărată are un număr mare de oligoelemente precum sodiu, iod, zinc sau potasiu, cu proprietăți curative pentru piele.

1. Apa sărată de mare exfoliază și hidratează. În primul rând, apa sărată de mare este o opțiune perfectă pentru exfolierea pielii, deoarece salinitatea în sine are un efect uimitor asupra pielii moarte și toxinelor de pe piele, indică dermatologii de la Clinica Herrera, Malaga, Spania. În plus, mineralele pe care le conține apa sărată de mare, precum magneziul, sunt eficiente pentru hidratarea și hrănirea pielii, astfel că va arăta mult mai moale și mai fină.

2. Vindecă pielea și are proprietăți antibiotice. De asemenea, apa sărată de mare are proprietăți antiseptice, ceea ce o face să acționeze ca un remediu pentru rănile mici care apar pe piele.

Pe de altă parte, apa sărată de mare are diferite microorganisme care produc substanțe antibiotice, antimicrobiene și antibacteriene, ceea ce face ca scăldarea în această apă să fie benefică pentru dezinfectarea pielii.

3. Apă sărată pentru față: tratamentul acneei. Salinitatea apei de mare poate avea beneficii și pentru ten. Proprietățile antibacteriene ale apei de mare, precum și efectul exfoliant menționat mai sus sunt perfecte pentru tenul care se confruntă cu acnee.

4. Vitamina D. Combinația de apă sărată de mare și soare crește producția internă de vitamina D, esențială pentru elasticitatea pielii.

Riscuri pentru piele

În ciuda tuturor acestor beneficii, trebuie luate în considerare și unele riscuri, precum erupțiile cutanate care pot apărea pe piele din cauza apei sărate și a expunerii la soare. Prin urmare, după o zi la plajă, trebuie să te speli bine, să îndepărtezi resturile de sare și nisip și să te hidratezi cu creme sau aloe vera

 

Medicul Tudor Ciuhodaru a prezentat, pe pagina sa de facebook, un ghid de supraviețuire pe timp de caniculă. El a explicat ce ar trebui să facem în această perioadă în casa și la birou, dar și atunci când de aflăm în spațiile deschise. Recomandările medicului vin în contextul în care astăzi a fost emis Cod Roșu de caniculă pentru zilele de 24 și 25 iunie 2021. ANM anunță temperaturi extreme și disconfort termic deosebit de accentuat.

"Atenție, e caniculă. Mic ghid de supraviețuire. Ce trebuie să (NU) faceţi în spații închise, pe stradă.

1. În spaţii închise (acasă şi la birou):

a) evitaţi creşterea temperaturii având grijă să:

  • Limitaţi utilizarea aparatelor electrocasnice, a luminii artificiale şi a surselor de căldură.
  • Acoperiţi ferestrele expuse la soare.
  • Mențineţi închise toate ferestrele când temperatura exterioară este mai mare decât cea din spaţiul închis.
  • Nu utilizaţi ventilatoare dacă temperatura a depăşit 32 grade.

b) scădeţi temperatura având grijă să:

  • Aerisiţi dimineața devreme sau seara târziu utilizând curenţi de aer.
  • Reglaţi aerul condiţionat la 5 grade sub temperatura ambientală.

2. În spații deschise (pe stradă şi la locul de muncă):

  • Deplasările sunt recomandate în primele ore ale dimineţii sau seara, pe cât posibil prin zone umbrite, alternaţi deplasarea cu repausul în spaţii dotate cu aer condiţionat (magazine, spaţii publice) sau fără expunere directă la soare (corturi, umbrare).
  • Evitaţi deplasările, aglomeraţiile, expunerea la soare, efortul fizic intens desfăşurat în exterior între orele 11-18. • Purtaţi haine lejere, subţiri, deschise la culoare, pălării şi ochelari de soare.
  • Beţi 1,5-2 litri de lichide pe zi, nu prea reci, apă sau sucuri naturale de fructe sau ceaiuri călduţe (soc, muşeţel, urzici), neaşteptând apariţia senzației de sete, adică un pahar la 15-20 minute.
  • Mâncaţi fructe şi legume (pepene, prune, rosii) sau iaurt (echivalentul unui pahar de apă), mâncaţi echilibrat şi variat insistând pe produse cu valoare calorică mică.
  • Evitaţi băuturile ce conţin cofeină (cafea, ceai, cola) sau zahăr (sucurile carbogazoase ) în cantitate mare întrucât sunt diuretice.
  • Evitaţi alimentele cu un conţinut mare de grăsimi, în special de origine animală;• Nu consumaţi alcool (inclusiv bere) – vă deshidratează si vă transformă într-o potenţială victimă a caniculei.
  • Nu lăsaţi copilul singur în maşină chiar pe perioade scurte.
  • Menţineţi legătura cu persoanele în vârstă (rude, vecini, persoane cu dizabilităţi) interesându-vă de starea de sănătate a acestora şi oferiţi-le asistenţă ori de câte ori au nevoie.

3. Prim ajutor. Dacă apar manifestări legate de expunerea la căldură (crampe de căldură, insolaţie, epuizarea termică) trebuie:

a. Repaus într-un spaţiu umbrit şi răcoros.

b. Consum de lichide: apă, sucuri de fructe, ceaiuri, iaurt.

c. Scăderea temperaturii corpului (prin udat si ventilat).

4. Activitatea fizică se reia doar după câteva ore.

Dacă manifestarile nu dispar rapid sau se agravează:

a. Sunaţi la 112.

b. Îndreptaţi-vă spre cea mai apropiată Unitate de Primire a Urgenţelor.

Rețineți:

1. Copiii sunt primii afectați.

2. Cei mai expuşi sunt cei ce petrec mult timp în spaţii deschise: în zone de agrement, pe litoral, la piscină sau la iarbă verde, cei ce muncesc în soare, vârstnicii cu patologie asociată cardiovasculară, respiratorie sau neurologică, persoanele obeze, pacienți cu afecțiuni metabolice.

3. Temperaturile crescute chiar şi pe durata nopţii duc la apariţia epuizării termice:

4. Nedecelată şi netratată la timp epuizarea termică evoluează spre forme clinice severe ce pot merge până la şoc termic şi deces.", a scris Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.

Iulia Simionov, medic specialist în gastroenterologie, a explicat la Antena 3 ce înseamnă boala celiacă și cum poate fi recunoscută.

Simptomele clasice sunt generate de aplatizarea mucoasei intestinale, deci consumul acestor cereale, cu glutenul pe care îl conțin, generează un răspuns imun care duce la distrugerea vilozităților din intestin. Vilozitățile sunt niște ridicături ale mucoasei la nivelul la care are loc absorbția constituenților alimentari; ele dispar și atunci mucoasa se aplatizează și pacientul face malabsorbție. Clinic se manifestă prin diaree, cel mai frecvent, însoțită de malabsorbția constituenților alimentari. Pacientul slăbește, pacientul face osteoporoză, prin malabsorbție de vitamine, face anemie, prin malabsorbție de fier și se denutrește treptat. Mai poate fi prezentă balonarea și, prin asocierea acestor simptome, poți să pui diagnosticul. Sunt multe femei care se investighează pentru infertilitate, tot cauzată de malabsorbție, și atunci și asta poate fi una dintre cauze.

Pacientul care are boală celiacă atât are de făcut – să țină dietă fără gluten. Să excludă aceste alimente din hrana lor zilnică. Nu e ușor, dar nu mai este atât de dificil. Nu există medicamente. Dieta fără gluten este cheia tratamentului. Secretul este ca pacientul să verifice pe ambalajele alimentelor faptul că nu conțin gluten, pentru că multe pot fi contaminate, de exemplu înghețata, muștarul, cafeaua solubilă.

Unii bărbați au ezitat să se vaccineze anti-Covid din cauza zvonurilor răspândite pe rețelele sociale conform cărora vaccinul ar putea dăuna fertilității, dar un nou studiu a demontat acest mit.

Studiul a folosit probe de material seminal de la 45 de bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 31 de ani, care au fost pre-examinați pentru a se asigura că nu au probleme de fertilitate. Probele au fost prelevate înainte de prima doză a unui vaccin ARNm, apoi la 70 de zile după a doua doză. S-a determinat volumul spermei, concentrația, motilitatea și numărul total de spermatozoizi.

Studiul nu a inclus vaccinurile Johnson & Johnson sau AstraZeneca.

"Cu toate acestea, credem că modul în care funcționează aceste vaccinuri este destul de similar, în ciuda materialului genetic diferit. Nu ar trebui să existe diferențe în cazul celorlalte două vaccinuri, a spus autorul studiului, Dr. Ranjith Ramasamy, de la Universitatea din Miami Health System. .

Întrebat, sâmbătă, 19 iunie, la Realitatea Plus dacă riscăm să ne îmbolnăvim în această perioadă cu temperaturi extreme și ploi abundente, medicul Emilian Imbri a răspuns că "... din punct de vedere medical, variațiile astea bruște de la frig la cald și cu diferențe mari între gradele de afară suprasolicită organismul. Nu trebuie să fii mare specialist într-un anume domeniu medical ca să realizezi că o vreme ploioasă și de lungă durată poate să te inducă spre melancolie, depresie, tristețe, mai ales când ai deja programat concediul. Un concediu devine ratat, dintr-un anume punct de vedere. În rest, cardiacii, cei cu boli reumatismale simt variațiile de temperatură și pe moment, produc tulburări peste care trebuie să treci cu voință și cu încredere."