De la 1 februarie intra în vigoare noi norme pentru certificatul digital al UE privind Covid. Comisia Europeană a adoptat pe 21 decembrie ca certificatul verde european să aibă o perioadă de valabilitate de maxim 9 luni dacă persoana nu are doza de rapel (booster) de vaccin anti-Covid-19. Astfel, statele membre vor trebui să se conformeze cu aceste reguli pentru a permite călătoriile fără restricţii în cadrul UE. Perioada de valabilitate se calculează de la ultima doză de vaccin. Şeful DSU, Raed Arafat, a declarat, luni, că acest lucru urmează să fie reglementat şi în România.
„De mâine intră în vigoare regula ca cei care au ultima doză, a doua doză făcută de 9 luni sau mai mult nu se mai recunoaşte certificatul lor decât dacă fac cea de-a treia doză. Acest lucru urmează să fie reglementat şi în România în curând. La noi încă este certificatul pe două doze, dar urmează să fie reglementat şi acest aspect, să intre în concordanţă cu regulile europene. Mâine intră persoana respectivă (cu prima schema de vaccinare – n.red.), dar în curând normal trebuie să ne aliniem şi regulilor europene.
La un moment dat, cei care au peste 9 luni de la a doua doză şi n-au făcut a treia doză vor trebui să aiba test”, a afirmat Raed Arafat, dupa şedinţa de Guvern.
El a adaugat că, deocamdată, până la o nouă reglementare legislativă, certificatul digital este valabil în ţara noastră şi pentru cei care au depăşit 9 luni de la a doua doză de vaccin anti-COVID, iar acest document poate fi folosit în continuare pentru intrarea în magazine, restaurante sau teatre.
"Certificatul digital în România va trebui să fie adaptat regulilor UE printr-un act normativ, lucru care urmează să se facă. În momentul în care se face se va aplica regula europeană generală, care este două doze, 9 luni de la ultima doză, sau dacă au trecut 9 luni va trebui să fie făcută a treia doză", a afirmat acesta.
Întrebat dacă se aşteaptă la proteste ale românilor dacă aceştia vor fi obligaţi să îşi facă a treia doză de vaccin, Arafat a răspuns: "Astea nu sunt reguli doar din România, sunt reguli europene, sunt făcute şi aprobate la nivelul tuturor ţărilor membre UE. Nu este o chestiune inventată de noi şi care vrem să o implementăm altfel decât alte zone. Este regula aplicată şi recomandată de către toţi membrii UE".

Peste 40.000 de noi cazuri de COVID-19 au fost raportate în România în ultimele 24 de ore, fiind un record absolut de la începutul pandemiei, potrivit datelor parţiale transmise marţi de autorităţi. Conform datelor existente la data de 1 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore au fost raportate 40.018 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care 2 decese anterioare. Precedentul record de cazuri COVID-19 în România fusese atins miercuri, 26 ianuarie, când au fost raportate 34.255 de îmbolnăviri. În România au fost confirmate, până acum, 2.216.525 de infectări cu coronavirus. În total, în România au murit 60.025 de persoane infectate cu coronavirus. Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul ?ării a fost anun?at la 26 februarie 2020. Autorită?ile fac apel la popula?ie să se informeze doar din surse oficiale.

Dintr-un total de 9.815 de teste efectuate au fost confirmate doar 153 de cazuri în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 425 de persoane. Au fost înregistrate doar 36 de decese.

Până acum, pe teritoriul României au fost confirmate, 1.077.737 de infectări cu coronavirus. În total, în România au murit 30.312 de persoane infectate cu coronavirus. Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie 2020. Autoritățile fac apel la populație să se informeze doar din surse oficiale.

În fiecare an, la data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansează campania de marcare a “ZILEI MONDIALE FĂRĂ TUTUN”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de sănătate asociate fumatului, 2021 fiind anul în care mesajul campaniei constă în angajamentul de renunțare la fumat. Din 2019 până în prezent și în strânsă legătură cu pandemia COVID-19, milioane de fumători au conștientizat importanța sănătății și riscurile la care se expun prin consumul de tutun.

”Consumul de tutun și fumatul pasiv contribuie la aproximativ 12% din totalul deceselor cauzate de boli de inimă și este a doua cauză principală a bolilor cardio-vasculare, pe locul doi după tensiunea arterială crescută (la care și fumatul poate contribui). Aproape 900.000 de oameni sunt uciși din cauza fumatului pasiv. Ziua Mondială fără Tutun vrea, de asemenea, să evidențieze faptul că fumatul nu afectează doar sănătatea celor care au acest viciu, ci și pe cea a oamenilor și a celor dragi din jurul lor”, potrivit www.awarenessdays.com.

România are, probabil, la momentul actual, o imunitate colectivă care provine atât din vaccinare, cât şi din boală, afirmă preşedintele Comitetului naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

Gheorghiță a anunţat că sunt aproape 4,3 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză.

Președintele CNCAV a adăugat că, în acest moment, reuşita campaniei de vaccinare se mută din zona centrală, a coordonării, la nivel local, în fiecare judeţ.

„În momentul acesta la nivel naţional probabil că avem o imunitate colectivă, o imunitate de grup, obţinută atât prin vaccinare cât şi prin boala naturală, care este pe o plajă undeva de la 30-35% chiar până la 50%. Asta explică de ce în acest moment România se află într-un scenariu verde, într-o situaţie favorabilă, cu o rată de incidenţă cumulată în media cazurilor de sub 0,5 la nivel naţional. Este cea mai bună evoluţie de până acum”, a declarat, sâmbătă, Gheorghiţă, într-o conferinţă, în cadrul Maratonului Vaccinării București, Ediția a II-a.

Cu prilejul Zilei Mondiale fără tutun, marcată anual la data de 31 mai, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer lansează un test on-line prin care românii pot afla mai multe informații despre simptomele cancerului pulmonar și dacă prezintă simptomele acestei boli pulmonare, având în vedere că fumatul este responsabil pentru aproximativ 80% dintre cazuri.

„Începând de azi, pe site-ul FABC parcurgând doar nouă întrebări simple, românii pot afla mai multe informații despre simptomele cancerului pulmonar și dacă prezintă simptomele acestei boli pulmonare care provoacă anual în România peste 10.000 de decese. Este foarte important de menționat faptul că acest test nu înlocuiește examenul medical, diagnosticarea sau tratamentul. Testul are rolul de a ajuta identificarea mai rapidă a simptomelor, medicul specialist fiind persoana cea mai potrivită pentru a oferi sfaturi și recomandări cu privire la probleme specifice de sănătate”, precizează un comunicat de presă al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

Statisticile arată că România depășește media europeană la consumul de tutun de-a lungul vieţii, situându-se la 49,5% consumatori sau foști consumatori, faţă de 41%, în medie, în populaţia europeană. De asemenea, studii recente arată o evoluție nedorită a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor.

Un studiu realizat de asociaţii europene sanitare şi de mediu a descoperit că substanţe chimice din categoria PFAS (per şi polifluoroalchil) au fost utilizate în ambalaje şi recipiente de unică folosinţă pentru preparate comercializate în anumite reţele de restaurante fast-food din Europa, relatează EFE.

Folosirea acestor substanţe chimice, nocive pentru sănătate, este o practică extinsă, potrivit rezultatelor acestui studiu publicat joi şi care a arătat că peste 70 % din probele recoltate şi studiate prezentau o expunere intenţionată la PFAS. PFAS sunt compuşi chimici organofluorici sintetici, care au atomi multipli de fluor ataşaţi la un lanţ alchilic.

Au fost studiate ambalaje şi recipiente din restaurante precum McDonalds, KFC, Subway şi Dunkin Donuts, precum şi de la mai multe puncte de servire rapidă din supermarketuri din şase ţări europene (Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie), potrivit Agerpres.

Rezultatele au relevat suspiciunea că 38 dintre cele 99 de mostre (38%) de asftel de ambalaje folosite în localurile fast-food au fost tratate cu produse PFAS pentru a se obţine rezistenţa la ulei.

De asemenea, 32 dintre cele 42 de mostre selectate pentru analiza chimică (76%) au demonstrat o expunere intenţionată la PFAS, deşi s-au găsit urme ale acestor substanţe şi în mostrele selectate pentru analize şi care nu fuseseră tratate în mod intenţionat.

PFAS au fost supranumite „substanţe chimice veşnice”, pentru că sunt extrem de persistente în natură, având un timp îndelungat de descompunere şi contaminând apa potabilă, solul şi aerul.

Studiile ştiinţifice au relevat totodată că o serie de PFAS au efecte grave pentru sănătate, precum dezvoltarea cancerului, provoacă un impact nociv asupra sistemului imunitar, reproductiv şi hormonal, determinând şi un răspuns mai redus la vaccinuri.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a autorizat vineri utilizarea vaccinului anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech pentru tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, devenind primul vaccin autorizat pentru a fi administrat adolescenţilor din cele 27 de state ale Uniunii Europene.

''Aşa cum era prevăzut, comitetul pentru medicamente de uz uman din cadrul EMA a autorizat astăzi utilizarea vaccinului Pfizer/BioNTech pentru adolescenţi de la 12 la 15 ani'', a declarat Marco Cavaleri, responsabil cu strategia vaccinală a EMA, cu prilejul unei conferinţe de presă.

EMA, cu sediul la Amsterdam, a lansat la începutul lunii mai o evaluare accelerată a datelor transmise de dezvoltatorii vaccinului în vederea autorizării pentru tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani, după cererea de autorizare depusă la sfârşitul lui aprilie de gigantul farmaceutic american Pfizer şi laboratoarele germane BioNTech pentru această grupă de vârstă în Uniunea Europeană.

În România, Ministerul Sănătății a precizat despre imunizarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani că schema de vaccinare și modalitățile de programare sunt la fel ca la populația adultă, fiind obligatorie acordarea consimțământului informat de către părinți sau de către tutorele legal.

265 de cazuri noi de coronavirus au fost raportate în ultimele 24 de ore, la aproape 29.000 de teste efectuate. 73 de pacienți COVID au murit, în vreme ce la secțiile ATI sunt internate 452 de cazuri grave.

În România au fost confirmate, până acum, 1.077.426 de infectări cu coronavirus. În total, în România au murit 30.247 de persoane infectate cu coronavirus. Primul caz de coronavirus confirmat pe teritoriul țării a fost anunțat la 26 februarie 2020. 

Centrul de vaccinare drive-through, amenajat de către Primăria municipiului Galaţi în parcarea unui mall, va funcţiona în continuare, până pe 8 iunie.

Potrivit datelor centralizate, în cele cinci zile de funcţionare peste 3.200 de persoane s-au prezentat deja pentru a se vaccina direct din maşină.

Centrul are patru fluxuri, se utilizează serul Pfizer, iar programul este între orele 8,00 şi 20,00. Cei care doresc se pot vaccina fără programare.

Până în prezent, numărul total de doze de vaccin administrate, începând cu data de 4 ianuarie, la nivel judeţean este de 125.695. Numărul total al persoanelor din judeţul Galaţi care au primit şi a doua doză este de 48.750. Alte 28.040 persoane au primit doar prima doză de vaccin anti-SARS-CoV-2, 155 dintre ele fiind doză unică.