Liceul Tehnologic „Radu Negru și Grădinița „Sf. Stelian”, structură a Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 36 Galați, au început modulul III în sistem online. Motivul: centralele pe gaz ale celor două unități școlare gălățene s-au defectat și a fost nevoie de intervenția echipelor de reparații.

Pentru a se evita îmolnăvirea copiilor, s-a decis ca aceștia să nu vină joi în bănci.

Preșcolarii revin la grădiniță mâine, 9 ianuarie, în timp ce elevii de la „Radu Negru” vor sta în online și vineri.

„În ambele situații au fost probleme cu încălzirea și peste tot s-a remediat la timp. Însă la "Radu Negru" azi și mâine se fac probe la centrala de încălzire, în timp ce la grădiniță nu a fost timp să se încălzească clădirea, joi fiind abia 16 grade. De vineri, preșcolarii se vor întoarce fizic în clase”, a declarat pentru „Viața liberă” profesorul Adrian Silivestru, purtătorul de cuvânt al I.S.J Galați.

Colegiul Medicilor din România (CMR) propune recunoașterea activității de gardă ca vechime în muncă, întrucât efortul depus de medici în aceste perioade - frecvent extinse și intens solicitante în multe situații - trebuie reflectat în mod corect în parcursul profesional și în drepturile legale ale doctorilor.

CMR susține plata orelor de gardă la nivelul grilelor actuale de salarizare, pentru toate segmentele de asistență medicală, astfel încât activitatea în gardă a medicilor să fie evaluată corect și în conformitate cu nivelul de responsabilitate, efort și complexitate al activității desfășurate.

De asemenea, CMR propune, printr-un comunicat de presă, evaluări profesionale centrate pe actul medical, care să ia în considerare dificultatea cazurilor gestionate, riscurile implicate și presiunea sub care sunt luate deciziile medicale, unele chiar vitale, în special în cadrul gărzilor.

Totodată, Colegiul Medicilor din România susține gărzi cu o durată de 12 ore în unitățile medicale care presupun un număr mare de cazuri cu patologie complexă, unde efortul medicilor este semnificativ crescut.

„Această poziție reflectă preocuparea constantă a CMR pentru protejarea și consolidarea profesiei medicale, pentru promovarea unui sistem sanitar care să asigure cea mai bună îngrijire pacientului, dar și să respecte pacientul, cât și medicul. Situația gărzilor și direcțiile enunțate mai sus au fost prezentate public de mai multe ori de către Colegiul Medicilor din România, cât și în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților în ultimul an și jumătate”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

Colegiul consideră, de asemenea, ca fiind necesară implicarea directă a managementului de spital, alături de autoritățile locale sau de cele responsabile, pentru a identifica soluții, astfel încât gărzile din unitățile medicale să fie asigurate.

„Pe de altă parte, trebuie înțeles de către toți factorii implicați că activitatea într-un spital este una continuă ce trebuie asigurată. Este nevoie de implicare pe toate palierele și de responsabilitate, astfel încât situația gărzilor să se rezolve atât în beneficiul pacienților, al medicilor, cât și pentru buna funcționare a sistemului sanitar”, se arată în comunicat.

Conform documentului, garda medicului reprezintă o activitate medicală ce trebuie gestionată cu responsabilitate asumată continuu, ce implică atenție, decizii rapide și intervenții în momente critice, dar și un efort extins al medicului aflat de gardă.

În această perioadă se înregistrează o creștere importantă a cazurilor de infecții respiratorii și gripă, iar copiii reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii. Gripa este o boală extrem de contagioasă, care se răspândește rapid, mai ales în colectivități precum grădinițele și școlile.

Gripa se transmite prin tuse, strănut sau vorbit, prin contact direct cu persoanele infectate ori prin obiecte și suprafețe contaminate. O persoană cu gripă poate fi contagioasă cu 1–2 zile înainte de apariția simptomelor și până la câteva zile după debutul bolii.

La copil, debutul este de obicei brusc, cu:

- febră mare (39–40°C), frisoane

- stare generală alterată, oboseală marcată

- dureri musculare, dureri de cap

- tuse, durere în gât, secreții nazale

- greață, vărsături sau diaree

La sugari și copiii mici, boala poate avea uneori forme mai severe, putând apărea complicații.

Copiii cu risc crescut de forme severe de gripă sunt:

- sugarii și copiii mici

- copiii cu boli cronice (respiratorii, cardiace, metabolice, neurologice)

- copiii cu imunitate scăzută

- copiii aflați sub tratament cu aspirină

Pentru stabilirea diagnosticului, testele rapide pentru gripă A/B sunt utilizate pe scară largă, au cost redus și oferă rezultate rapide. Testarea este recomandată copiilor cu simptomatologie respiratorie, pentru stabilirea unui diagnostic corect și inițierea tratamentului adecvat.

Îmbolnăvirea poate fi prevenită prin:

- vaccinare, acolo unde este indicată

- spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun

- respectarea etichetei respiratorii (batistă, cotul la tuse/strănut)

- aerisirea corectă a încăperilor

- evitarea aglomerației și purtarea măștii în spații închise

- alimentație echilibrată și hidratare corespunzătoare vârstei copilului

Medicii avertizează că administrarea de medicamente fără recomandare medicală poate fi periculoasă, mai ales la copii. Părinții sunt sfătuiți ca, la apariția simptomelor respiratorii, să se adreseze medicului de familie sau unităților de primiri urgențe pentru evaluare și tratament corect.

Problema gărzilor medicilor este generată de o serie de deficiențe structurale ale sistemului sanitar, putând fi remediată doar pe baza unor intervenții corective adresate fiecărei categorii de probleme.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR), în calitate de organizație ce reprezintă cea mai mare parte a medicilor din spitalele publice, a arătat în ultimele două decenii, în mod public, guvernanților, aceste probleme și soluțiile necesare. FSSR le prezintă în continuare într-o formă rezumativă:

(1) Recunoașterea gărzilor ca timp de lucru

În anul 2016, FSSR a reușit să determine Guvernul României, în urma unui protest de amploare, să modifice modul de organizare a gărzilor în câteva aspecte esențiale. Unul dintre aspecte l-a constituit introducerea obligației firești a existenței unui contract individual de muncă (CIM) pentru gărzile suplimentare timpului de lucru aferent normei de bază. Aceasta a avut două consecințe:

a) Posibilitatea medicilor de a-și negocia numărul de gărzi pe care doresc/pot să le desfășoare, suplimentar față de orele de gardă deja include în CIM de bază. Cu alte cuvinte, datorită obligației ca gărzile suplimentare să fie efectuate în baza unui CIM suplimentar medicii din spitalele publice, asemenea oricărui cetățean, au un cuvânt de spus în privința deciziei de a lucra sau nu mai mult de o normă.

Deși există această prevedere legală, nu toți medicii beneficiază de recunoașterea acestui drept.

b) Recunoașterea duratei gărzilor suplimentare ca timp de lucru din perspectiva unora dintre consecințe, cele mai importante fiind plata gărzilor suplimentare și responsabilitatea profesională. Măsura trebuia să fie urmată de recunoașterea deplină a gărzilor ca timp de lucru.

La ora actuală gărzile nu sunt recunoscute integral ca timp de lucru din perspectiva a două consecințe esențiale: plata lor (pe care o explicăm la punctul următor) și contribuția la împlinirea stagiului de cotizare aferent dreptului la pensie.

FSSR a solicitat în mod sistematic în ultimii 10 ani tuturor guvernaților recunoașterea timpului de lucru aferent gărzilor ca timp aferent unui stagiu suplimentar de cotizare la sistemul de pensii.

Deoarece medicii efectuează un serviciu public prin munca în plus desfășurată în gărzile suplimentare CIM-ului de bază, ei au dreptul la recunoașterea împlinirii anticipate a stagiului de cotizare aferent sistemului de pensii, proporțional cu durata cumulată lucrată suplimentar de-a lungul întregii vieți profesionale.

Într-o explicație simplă:

- Durata mediei de lucru a unui cetățean care îndeplinește nivelul maxim al stagiului de cotizare la sistemul de pensii este echivalentul a unei norme lucrate timp de 40 de ani.

- Pe calculele FSSR, durata medie de lucru a unui medic de-a lungul întregii sale vieți profesionale, luând ca referință o normă, este de cca. 60 de ani. Diferența în plus este dată de timpul de lucru aferent gărzilor suplimentare.

O precizare esențială pentru a înțelege tratamentul juridic al îndeplinirii stagiului de cotizare în sistemul de pensii din România: un cetățean este considerat ca având același stagiu de cotizare indiferent dacă lucrează o oră/zi (ba chiar și o oră/lună) sau 12 ore/zi (sau chiar 24 de ore/zi). O inechitate cu impact negativ semnificativ asupra angajaților din sănătate.

Recunoașterea deplină a gărzilor suplimentare ca timp de lucru presupune și recunoașterea împlinirii anticipate a stagiului de cotizare, ce trebuie să aibă drept consecință posibilitatea (nu obligația) de a ieși la pensie odată cu împlinirea echivalentului unei norme prestată la nivelul stagiului maxim de cotizare (40 de ani).

(2) Plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază

Tot în anul 2016 FSSR a determinat Guvernului României la plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază. Această măsură a determinat creșterea numărului de medici care efectuează gărzi suplimentare cu peste 40% în doi ani. Mai exact,  în aprilie 2016 erau incluși în liniile de gardă 6813 medici. În aprilie 2018 era  incluși în liniile de gardă 9545 de medici.

Începând cu luna martie 2018 plata gărzilor suplimentare nu mai este efectuată la nivelul tarifului orar al normei de bază. Mai exact, orele de gardă desfășurate de medici în baza CIM-ului suplimentar sunt plătite acum la nivelul salariului de bază din anul 2018. Aceasta măsură determină o nemulțumire firească a medicilor care efectuează gărzi.

Solicitarea FSSR, dublată de proteste repetate ale medicilor care efectuează gărzi desfășurate în ultimii ani, nu a găsit deocamdată înțelegerea menită să corecteze situația.

(3) Limita timpului zilnic de lucru

Conform Codului Muncii, limita zilnică a timpului de lucru pentru un cetățean este de maxim 12 ore/zi (13 ore/zi este limita stabilită prin Directiva privind timpul de lucru).

Durata medie a timpului de lucru continuu, cumulat, al unui medic care efectuează gărzi, atunci când prestează gardă, este de regulă de 24 de ore, în multe cazuri depășind 30 de ore. Cu alte cuvinte, limita timpului zilnic de lucru, menită să protejeze sănătate lucrătorilor, nu doar că nu este respectată în cazul medicilor care efectuează gărzi, ci se ajunge la durate cumulate ale timpului de lucru continuu ce depășesc echivalentului unei zi. Sunt ușor de înțeles consecințele acestei durate a muncii asupra sănătății medicilor și posibilității lor de a-și desfășura activitatea profesională.

Acestea sunt cele trei cauze structurale esențiale care determină nemulțumirea legitimă a medicilor care efectuează gărzi.

Reprezentanții FSSR au avut mai multe discuții cu actualul ministru al Sănătății privind remedierea acestor cauze. La ora actuală există un angajament de rezolvare pentru ultimele două probleme structurale: tariful orar la medicilor care efectuează gărzi suplimentare normei de bază (pe durata desfășurării acestora) și limitele timpului de lucru (prin modificarea ordinului de ministru specific).

Până la rezolvarea fiecăreia dintre cele trei probleme structurale, nemulțumirea medicilor care efectuează gărzi va fi în continuă creștere, afirmă FSSR.

Primăria municipiului Galați a lansat în licitație contractul pentru modernizarea clădirii din Str. Traian nr. 203B, unde va funcționa o cantină destinată persoanelor vârstnice.

Contractul cu fonduri europene are o valoare estimată de 5,5 milioane de lei fără TVA, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 ianuarie.

Principalele lucrări presupun: consolidarea, anveloparea, înlocuirea tâmplăriei, realizarea unor lucrări de recompartimentare a spațiului etc.

La finalul implementării proiectului, imobilul situat în strada Traian 203B din municipiul Galați va avea destinația de cantină pentru persoanele în vârstă, fiind compartimentată corespunzător: sală de mese bucătărie, cameră tehnică, cameră frigorifică, spațiu depozitare, depozit legume, spălător, depozitare veselă, vestiar personal, grup sanitar etc.

Proiectul cu fonduri europene „Consolidarea și eficientizarea energetică - Căminul pentru Persoane Vârstnice «Ștefan cel Mare și Sfânt» Galați, Corp C1, Str. Traian nr. 203 B” are o valoare de 7.826.196,49 lei, din care valoarea totală eligibilă reprezintă circa 4,7 milioane de lei.

Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni.

Proiectul este finanțat prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027.

Procurorii DNA au trimis în judecată profesori universitari și studenți ai Facultății de Medicină și Farmacie din Galați, după ce ar fi fost acceptate și primite sume de bani și bijuterii pentru promovarea frauduloasă a candidaților la examenul de rezidențiat.

Potrivit procurorilor, profesorul Olimpia Buzia Dumitriu, președinta comisiei de examinare și coordonator al rezidențiatului, ar fi primit promisiunea unei mite de 9.200 de euro de la o rezidentă farmacistă. În schimb, ar fi furnizat subiectele examenului înainte de termen, pentru ca rezidenții să fie ajutați să promoveze fraudulos. Suma a fost ulterior ridicată de soțul său, D.M., care ar fi acționat în numele ei.

În aceeași anchetă, alte cadre didactice, Silvia Robu și Fănică Bălănescu, ar fi primit bijuterii și bani de la candidați. De asemenea, pe durata examenului, studenții ar fi avut acces la telefoane, smartwatch-uri și notițe, contrar regulamentului oficial.

A fost trimisă în judecată și Florina Bonifate, asistent universitar în cadrul Universității 'Dunărea de Jos' Galați - Facultatea de Medicină și Farmacie și președinte al Colegiului Farmaciștilor Galați, studentă candidată la examenul de rezidențiat, pentru săvârșirea a două infracțiuni de dare de mită.

În total, 20 de studenți candidați și alte persoane implicate au fost deferite justiției pentru dare de mită, iar 7 studenți au recunoscut faptele și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, primind pedepse cu suspendare și muncă în folosul comunității.

DNA a instituit sechestru pe suma de 9.200 de euro și pe bijuterii, pentru confiscarea specială a bunurilor obținute ilicit.

Dosarul a fost trimis Tribunalului Galați, iar procurorii subliniază că trimiterile în judecată nu încalcă prezumția de nevinovăție.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat primul deces confirmat cu virus gripal din acest sezon, la o femeie de 88 de ani din Cluj, nevaccinată antigripal și având condiții medicale preexistente.

Potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, în săptămâna 15-21 decembrie au fost raportate 102.655 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), cu 3,7% mai multe cazuri comparativ cu săptămâna anterioară.

Au fost înregistrate 11.174 cazuri de gripă clinică la nivel național, de aproape șapte ori mai multe față de media ultimelor cinci sezoane (1.623).

Cazurile de gripă clinică au fost raportate de toate județele, cele mai multe fiind în municipiul București (1.696) și în județele Cluj (843), Botoșani (826), Bihor (801), Iași (700) și Neamț (616).

„Având în vedere succesiunea a 3 săptămâni care au evoluat cu o intensitate înaltă a activității gripale, cu depășirea mediei față de sezoanele anterioare și cu o răspândire geografică extinsă a circulației virusurilor gripale la nivelul întregii țări, putem vorbi de o situație de alertă epidemiologică”, arată INSP.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Galați a fost dotat cu echipamente moderne pentru desfășurarea misiunilor de căutare și salvare în ape periculoase. Cu sprijinul Consiliului Județean Galați, ISUJ a achiziționat 44 de echipamente de scufundare, esențiale pentru intervențiile personalului specializat.

Printre cele mai importante achiziții se numără cinci costume de scufundare cu design anatomic avansat, care asigură libertate de mișcare, protecție termică și sisteme performante de etanșare, adaptate condițiilor dificile de intervenție. De asemenea, au fost achiziționate veste profesionale pentru controlul precis al flotabilității, stabilizarea victimelor și transportul echipamentelor suplimentare în ape reci sau tulburi.

Siguranța scafandrilor este consolidată prin computere subacvatice de ultimă generație, reglatoare reglabile pentru ape reci, măști profesionale cu câmp vizual larg, butelii de scafandru și genți impermeabile pentru protecția echipamentelor.

„Suntem alături de salvatorii de la ISUJ Galați! Noile dotări vor contribui direct la creșterea eficienței, siguranței și capacității de intervenție a ISUJ Galați în misiunile sale!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Federația sindicală Sanitas informează că Ordonanța de Urgență nr. 84/2025 aduce schimbări importante care afectează în mod direct și personalul din sănătate.

Astfel, se amână obligația pensionării personalului contractual care a împlinit vârsta standard până la data de 31.12.2026, se introduce în Legea 95/2006 obligația plății asistentului-șef la nivelul salariului aferent unei funcții cu studii superioare + 20%, posturile blocate pentru ocuparea prin concurs sau examen în instituțiile din subordinea MS sau a UAT-urilor pot fi deblocate prin memorandum, iar condițiile pentru prestarea muncii în ambulatoriu de către medici sunt modificate.

Amânarea pensionării

Conform organizației sindicale, OUG 9/2025 a introdus obligativitatea ca personalului contractual plătit din fonduri publice pentru care a fost emisă decizia de pensionare, să-i înceteze de drept raportul de muncă. Nu mai exista posibilitatea prelungirii. OUG nr. 84/2025 a prelungit termenul până la 31 decembrie 2026.

Plata asistentului-șef

În urma negocierilor cu Ministerul Sănătății, Federația Sanitas a obținut ca în spitalele publice să fie recunoscută funcția de asistent medical-șef ca funcție de conducere.

„La nivel național exista o problemă de plată a asistentului-șef în unitățile sanitare, mai ales ca urmare a controalelor Curții de conturi. Nu exista o practică unitară. OUG 84/2025 stabilește că funcția de asistent medical șef va putea fi ocupată atât de asistenți medicali, cât și de moașe, cu o vechime de cel puțin 5 ani în acea profesie. Salariul de bază se stabilește la nivelul salariului de bază al asistentului medical principal cu studii superioare, majorat cu 20%”, potrivit Sanitas.

Posturile blocate

OUG 84/2025 a introdus mai multe derogări pentru personalul din sistemul sanitar pentru anul 2026:

- rezidenții și cei care vor susține concursuri sau examene pentru integrare clinică nu vor fi afectați. Dacă studentul participă la concursul de rezidențiat, ia un loc într-un spital, atunci pe acesta îl va ocupa fără îndoială;

- pot fi aprobate memorandumuri, în ședința de guvern, pentru ocuparea posturilor vacante din sistemul sanitar.

Obligația medicilor de a presta muncă în ambulatoriul integrat

OUG 84/2025 a modificat prevederile Legii 163/2025, eliminând orice sancțiune. În consecință, medicii, cu excepţia şefilor de secţie, care acordă servicii medicale într-o secţie sau într-un compartiment dintr-un spital public au obligaţia de a desfăşura activitate în ambulatoriul integrat al spitalului, în cadrul normei lunare de lucru, conform graficului stabilit de managerul spitalului, la propunerea medicului-şef de secţie sau a medicului coordonator, după caz.

Prin intermediul Programului Sănătate 2021-2027, Galațiul va beneficia de finanțarea a trei proiecte dedicate dezvoltării infrastructurii pentru servicii de paliație, informează Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR SE).

„Îngrijirea paliativă are un rol esențial în sistemul de sănătate, deoarece se adresează pacienților cu boli cronice progresive, incurabile sau cu prognostic limitat, având ca obiectiv principal ameliorarea calității vieții pacienților și a familiilor acestora”, conform ADR SE.

Una dintre cele mai mari investiții va fi „Centrul integrat de îngrijiri paliative”, care implică construirea unui corp nou în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, cu 15 saloane și 50 de paturi, precum și spații dedicate - sală de tratament, sală de socializare, cameră de consultații, cameră de gardă, cabinet medical, cabinet de consiliere psihologică, sală de kinetoterapie etc. Proiectul include și dotarea cu echipamente medicale specifice furnizării de servicii de paliație de nivel 2. Valoarea totală depășește 29 milioane de lei, din care 12 milioane de lei vor fi atrase prin Programul Sănătate, restul fiind asigurat din bugetul Consiliului Județean Galați.

Un alt proiect de amploare este cel de „Construire și dotare secție îngrijiri paliative - Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie «Buna Vestire»”, cu o valoare totală de 19,2 milioane lei. Proiectul presupune demolarea clădirii existente și realizarea unei noi construcții cu regim de înălțime D+P+2E, consolidarea peretelui clădirii, lucrări de eficientizare energetică, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei, utilizarea surselor regenerabile, sistematizare pe verticală, racordarea la utilități, relocarea sau devierea rețelelor edilitare, precum și lucrări de instalații electrice, ventilație și climatizare.

Cel de-al treilea proiect vizează construirea unui centru de îngrijiri paliative la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”, investiție estimată la 12,2 milioane lei fără TVA.