Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) le solicită guvernanților elaborarea cadrului normativ privind recunoașterea burnoutului ca boală profesională, în condițiile în care 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt în risc de epuizare profesională. FSSR cere modificarea OMS 870/2004 privind timpul de lucru și măsuri de prevenție.

Potrivit unui comunicat transmis joi, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a prezentat principalele rezultate ale unei evaluării la nivel național a riscului de epuizare profesională în rândul medicilor care efectuează gărzi.

Conform studiului, 4 din 10 medici care efectuează gărzi se află în risc mare de epuizare profesională, iar circa 5 din 10 se află în risc mediu de epuizare profesională. În total, 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt în risc de epuizare profesională.

Dintre aspectele evaluate, epuizarea este dimensiunea dominantă (3,72), distanțarea mentală rămânând - pe medie - moderată (2,45).

Categoria de secții Urgență are punctajul mediu cel mai ridicat (2,99), acesta fiind situat în imediata vecinătate a riscului mare de epuizare profesională. Totodată, arată studiul, 3 din 4 specialități sunt cel puțin la risc mediu.

Pragurile testului BAT utilizate: mai mare sau egal cu 2,58 - risc mediu; mai mare sau egal cu 3,01 - risc mare.

Medicii din următoarele specializări se află în zona riscului mare de epuizare profesională: Terapie intensivă coronarieni- UTIC, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie medicală Pediatrie, Hematologie, Urologie, Urgență - UPU.

„Există câteva specialități care sunt deja în zona riscului dublu, având un nivel crescut al scorurilor atât pentru epuizare, cât și pentru distanțare, acesta sugerând riscul de burnout avansat, cu consecințe personale și comportamentale. Cele mai importante sunt Chirurgia vasculară și Reumatologia”, relevă studiul.

Per ansamblu, cercetarea arată medici foarte obosiți, dar încă implicați; angajamentul este încă mare, dar pe fond de oboseală cronică. Combinația poate crește riscul de erori și decompensări rapide dacă nu se intervine organizațional.

Datele arată că nu este vorba doar despre oboseală ocazională, ci despre un risc ocupațional major, accentuat în secțiile cu activitate critică.

„Standardele privind timpul de muncă în gărzi trebuie aduse în acord cu principiile europene de securitate și sănătate. Deoarece timpul de gardă reprezintă timp de muncă integral, el necesită odihnă compensatorie și limitarea timpului maxim lucrat conform prevederilor legale”, se menționează în comunicat.

Principala ipoteză cauzală privind nivelul crescut al riscului de epuizare profesională a medicilor o reprezintă programul de lucru al acestora, raportat la cele două dimensiuni ale sale: durata activității desfășurată într-o zi de gardă (care pornește de facto de la 24 de ore de lucru continuu și poate ajunge la 30 de ore de lucru continuu) și timpul de lucru săptămânal/lunar, care depășește în mod semnificativ durata maximă legală a timpului de lucru.

„Precizăm că datele privind situația generală a angajaților/membrilor care completează testul de autoevaluare din cadrul BATEREP sunt accesibile tuturor unităților sanitare publice și principalelor organisme profesionale, acestea putând utiliza rapoartele specifice pentru măsurile de prevenire a epuizării profesionale. Cercetarea reprezintă în egală măsură un prim screening desfășurat la nivel național, utilizând un instrument de evaluare a riscului de epuizare profesională, pe tema medicilor care efectuează gărzi”, precizează FSSR.

Evaluarea s-a desfășurat prin intermediul platformei BATEREP.

Studiul a fost desfășurat în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”. El face parte din Analiza calității vieții profesionale a angajaților din sănătate, care se desfășoară în cadrul proiectului Dezvoltarea Capacității Administrative și de Dialog Social a Organizațiilor Sindicale din Sănătate. Studiul prezintă rezultatele unei cercetări desfășurate în perioada 30 octombrie - 6 noiembrie, având ca subiecți 1.100 de medici care efectuează gărzi.