Boala ficatului alcoolic, după cum îi spune şi numele, este provocată de consumul excesiv de alcool, fiind o boală frecventă, dar care poate fi prevenită. Pentru majoritatea oamenilor, consumul moderat de alcool nu determină boala. Exista 3 tipuri principale de boli hepatice asociate consumului de alcool:
Ficatul gras, denumit steatoza, reprezintă stadiul iniţial al bolii ficatului alcoolic şi este cea mai frecventă afecţiune hepatică asociată consumului de alcool. Se caracterizează prin acumulare excesiva de grăsimi în interiorul celulelor hepatice, ceea ce îngreunează funcţionarea ficatului. De obicei, steatoza nu da simptome, deşi ficatul poate fi mărit şi poţi avea disconfort în flancul abdominal drept. Ficatul gras apare destul de devreme la majoritatea persoanelor care consuma alcool în exces. Steatoza dispare de obicei după ce consumul de alcool este oprit.
Hepatita alcoolică este o inflamaţie a ficatului însoţită de deteriorarea celulelor hepatice. Până la 35% dintre marii consumatori de alcool dezvoltă hepatita alcoolică, uşoară sau severă. Simptomele pot include febră, icter, greaţă, vărsături, durere abdominală. În forma uşoră, hepatita alcoolică poate dura mulţi ani, provocând deteriorare progresivă a ficatului. Deteriorarea este reversibilă în timp dacă renunţi la consumul de alcool. În forma severă, acută, boala apare brusc – de exemplu, dupa o beţie, când ai consumat o cantitate mare de alcool deodată – şi poate rapid să determine complicaţii care ameninţă viaţa.
Ciroza alcoolică este cea mai severă complicaţie a bolii ficatului alcoolic. Ciroza se referă la înlocuirea celulelor hepatice normale cu fibroza nefuncţionala. Între 10 şi 20% dintre marii consumatori de alcool dezvoltă ciroză, în general după 10 sau mai mulţi ani de consum. Orice deteriorează ficatul pe parcursul a mai mulţi ani poate determina ficatul să formeze ţesut cicatricial. Fibroza este primul stadiu al formarii ţesutului cicatricial. Când acesta se acumulează şi ocupă majoritatea ficatului – se numeste ciroză.