O alergie se produce când sistemul imun al organismului (sistemul de apărare) reacţionează exagerat la expunerea la o anumită substanţă, considerând-o un intrus şi trimiţând în corp substanţe chimice care să o distrugă. În cazul unei alergii alimentare, organismul reacţionează exagerat la anumite proteine dintr-un aliment şi eliberează substanţe chimice numite histamine, care cauzează inflamaţie. Interesant şi de reţinut este faptul că doar proteinele, nu grăsimele sau carbohidraţii pot declanşa acest război intern, cu consecinţe nebănuite şi de cele mai multe ori la distanţă de locul conflictului. Deşi sunt frecvent confundate cu intoleranţele alimentare, alergiile alimentare sunt diferite, intoleranţele alimentare fiind mai puţin grave.
Simptomele alergiei alimentare sunt mai frecvente la sugari şi la copii, însă pot apărea la orice vârstă – poţi chiar dezvolta o alergie la alimente pe care ani de zile le-ai consumat fără probleme. Alergiile alimentare afectează între 6 şi 8% dintre copiii cu vârsta sub trei ani şi aproape 5% dintre adulţi, iar numărul cazurilor este în continuă creştere.
Alergiile alimentare nu apar niciodată la un aliment nou introdus in dieta noastră! Sistemul imunitar are nevoie de minim două contacte sensibilizante, astfel încât doar de la al treilea sau de la oricare al contact viitor, să hotărască că acea proteină este un „inamic” şi să fabrice anticorpi sau celule cu memorie împotriva ei.
Reactii alergice de tip imediat. Alergiile alimentare pot să apară după câteva minute de la ingerarea alimentului. Este vorba de o reacţie alergică de tip imediat şi este mediată prin anticorpi din clasa imunoglobulinelor E (IgE) şi este tipul de reacţie ce poate avea potenţial de severitate până la şocul anafilactic. Aceste tipuri de alergii pot fi investigate prin testare cutanată sau prin determinarea în sânge a anticorpilor specifici din clasa E de imunoglobuline.
Reactii alergice tardive. Pot apărea şi alergii de tip tardiv, la mai mult de 6 ore de la ingerarea alimentului. Ele sunt mediate prin alte tipuri de reacţii imune, cu implicarea unor celule cu memorie, ce vor recunoaşte şi declanşa semnalul inflamaţiei alergice în ţesuturi. De regulă, aceste celule sunt evidenţiate şi recunoscute prin biopsierea mucoasei tractului digestiv. Simptomatologia îmbracă forme variate: manifestari orale, gastrointestinale, cutanate, cardiovasculare, sistemice.
Manifestările orale constau în senzaţia de parestezie (amorţeală, furnicătură), prurit (mâncărime), tumefierea (umflarea) buzelor şi a limbii dupa consumul unor alimente crude (fructe, legume). Manifestările gastrointestinale sunt reprezentate de senzaţia de balonare, crampe abdominale, greaţă, vărsături, diaree. Acestea apar relativ precoce: la 30 minute – 2 ore de la ingestia alimentului alergizant. Nu este exclusă nici apariţia semi-tardivă şi tardivă: de la 4-6 ore până la 2-4 zile, ceea ce face ca diagnosticarea să fie stabilită cu dificultate. Manifestările cutanate produse de alergeni sunt: urticarie, prurit, rash (erupţie cutanată), accentuarea dermatitei atopice. De asemenea, sunt descrise forme de dermatită de contact la vegetale produse în timpul manipulării şi decojirii legumelor (ţelină, cartof, hrean). Manifestările respiratorii sunt variate: de la cele nazale (rinoree şi strănut) până la edem glotic sever, wheezing (şuierat în respiraţie). Manifestările cardiovasculare sunt reprezentate de hipotensiune, palpitaţii, tahiaritimii.