Deşi contextul legislativ actual nu permite organizarea evenimentelor live de mare amploare, organizatorii reuşesc şi în acest an să transpună în mediul online unul dintre cele mai mari evenimente medicale, ce vizează aproximativ 1.000 de participanţi simultan - Conferinţa Europeană de Psihiatrie şi Sănătate Mintală GALATIA 2021 va avea loc în perioada 21-25 aprilie, online - devenind astfel, accesibil de oriunde din lume. Acest proiect îndrăzneţ ajuns la a 5-a ediţie, organizat în mod tradiţional de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, împreună cu Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”, în parteneriat cu Academia Română a devenit un evenimentul medical ştiinţific consacrat, ce se adresează în principal specialiştilor din domeniul sănătăţii preocupaţi de interdisciplinaritatea în psihiatrie.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PNL Ludovic Orban, a declarat, sâmbătă, la Focşani, că la prima şedinţă a coaliţiei de guvernare se va discuta problema decontării de către autorităţile locale a transportului şcolar, menţionând că trebuie emise normele metodologice de aplicare în acest sens a legii, relatează Agerpres. Luoic Orban a participat la dezbaterea pe tema Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), organizată la Consiliul Judeţean Vrancea. Cu acest prilej, preşedintele CJ Vrancea, Cătălin Toma, a ridicat problema decontării transportului şcolar, menţionând că nu se pot deconta cheltuielile elevilor pentru că nu au fost emise normele de aplicare a legii care prevede gratuitatea transportului şcolar. „Avem o mare problemă – decontarea transportului şcolar. Este o chestiune foarte delicată. Legea 226 nu poate fi pusă în aplicare pentru că nu sunt nişte norme. Suntem la stadiul în care eu am discutat cu cei trei – Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Educaţiei. Problema este că toată lumea a spus faceţi, decontaţi, adică asumaţi-vă, dar răspunsul concret de la Ministerul Dezvoltării este că o să facem digitalizare, ceea ce este şi indicat pentru că legea aşa prevede, în sensul că vom avea card, copilul când urcă în maşină este aparatul care face transferul de date către CJ şi avem decontare. Legea este în vigoare şi noi, autorităţile publice locale şi judeţene, nu suntem în posibilitatea să decontăm”, a spus Toma, adăugând că este vorba despre decontarea de la CJ a unei sume de 20 de milioane de lei pe an.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că va propune ca elevii din anii terminali să meargă fizic la cursuri şi în cazul în care şcoala intră în scenariul roşu, iar examenele naţionale se vor desfăşura cu prezenţă fizică pentru a nu putea da naştere la fraudă. Amintim că la Universitatea din Bucureşti au fost propuşi spre exmatriculare săptămâna aceasta nu mai puţin de 45 de studenţi pe motiv de fraudare a examenelor online. „Regulile de distanţare şi prudenţă trebuie respectate. În acelasi timp, pentru acele şcoli care vor intra în scenariul roşu şi care nu vor mai permite accesul elevilor din clasele terminale, a VIII-a şi a XII-a, vom insista, vom propune pentru cei care sunt în masură să aprobe aceste propuneri pe care Ministerul Educaţiei le va face, ca măcar elevii claselor a VIII-a şi a XII-a să poată merge la şcoală, pentru că vor avea examene naţionale”, a declarat Cîmpeanu sâmbătă seara la Realitatea PLUS, referindu-se la cazul în care şcolile ar putea trece în scenariul roşu, cu predare exclusiv online, scrie News.ro. „Examenele naţionale vor fi cu prezenţă fizică, deci vor trebui să fie foarte bine pregatiţi. Aţi văzut ce se întâmplă cu acele cazuri de evaluare în online care au dat posibilitatea de fraudă, deci nu vrem ca aceste lucruri să se repete”, a mai declarat ministrul Educatiei.

Mulţi dintre noi am vrea să ne vaccinăm dar uite aşa se întâmplă pe la noi, ba suntem prea tineri, ba prea bătrâni şi nu ne-am dus la timp la vaccin, ba nu ştim să ne programăm pe calculator sau, pur şi simplu, nu deţinem informaţia. Chestia e că nici cei care au întâietate la pandaimosul ăsta de vaccin nu prea se înghesuie. Un registru cu oamenii ăia care sunt bolnavi cronic şi ar vrea să se vaccineze s-ar părea că nu există, aşa că, ne-om vaccina la sfârşitul pandemiei sau al lumii. La data de 25 februarie, ora 10:00, erau 131.682 de persoane din învăţământ programate. Dintre acestea, 55.673 s-au vaccinat deja, 21.493 au făcut doza 1 + rapel, iar 34.180 de persoane au facut doar doza 1. Acestora li se adaugă aproape 8.000 de cadre didactice din învăţământul superior medical vaccinate (inclusiv rapel) şi înregistrate ca personal medical. De asemenea, 4.965 de angajaţi din învăţământ şi creşe au fost vaccinaţi cu doza 1, pe 25 februarie, până la ora 18:30, în centrele speciale. În total, pâna în data de 25 februarie, aproape 70.000 de angajaţi din îvăţământ au fost vaccinaţi. Mai rămâne să ne mai vaccinăm şi noi dacă le va folosi celor din educaţie care s-au hotărât până la urmă să se vaccineze.

Întrucât accidentele survenite în urma utilizării lampilor UV în unităţile de învţământ, sunt tot mai dese, specialiştii INSP nu susţin această metodă de dezinfecţie, ba chiar au dat sfaturi în această direcţie celor ce au solicitat un punct de vedere despre aşa ceva. Utilizarea dezinfecţiei cu UV este specifică unităţilor sanitare, fiind o metodă fizică de dezinfecţie a aerului şi suprafeţelor din încăperi. Punerea în funcţiune a acestor lămpi trebuie executată numai de persoane calificate şi instruite în acest sens. În timpul funcţionării încăperile trebuie să fie goale, în caz contrar, persoanele expuse dezvoltă reacţii nedorite la nivel ocular (conjunctivită, foto-oftalmie, cataractă). Trebuie ţinut cont şi ca măsurile de curăţenie şi cele de aplicare a produselor de curăţenie şi a dezinfectanţilor prevazute atât în recomandarile naţionale cât şi în cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, asociate cu o aerisire fără abatere de la frecvenţa şi perioada corectă de timp, să asigure un mediu propice desfăşurării activităţilor educative. Igiena mâinilor, igiena respiraţiei, evitarea aglomeraţiei, aerisirea frecventă a spaţiilor sunt metodele dovedite ca fiind eficiente în prevenirea transmiterii COVID-19. În concluzie, metoda dezinfecţiei cu lămpile UV ar trebui aplicată în timpul nopţii sau atunci când sălile de clasă sunt libere pentru mai mult timp.

Studenţii şi cadrele didactice de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi sunt invitaţi marţi, 2.03.2021, începând cu ora 17.00, la o dezbatere interactivă despre alimentele tradiţionale şi despre certificarea calităţii produselor alimentare româneşti la nivel naţional şi european. Tema principală a întâlnirii de lucru va fi DOR - Denumirea de origine românească, invitatul special al dezbaterii fiind domnul Ştefăniţă Decebal Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Produsului Românesc şi reprezentatul Patronatelor la Comitetul Economic şi Social European. Domnul Pădure a urmat studii doctorale în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare în cadrul Şcolii Doctorale a Universitaţii Dunărea de Jos din Galaţi, finalizând o teză de doctorat în domeniul certificării calităţii produselor tradiţionale româneşti. Dezbaterea se va desfăşura sub egida: “Tell me and I forget, teach me and I may remember, involve me and I learn.”, un citat promovat de Benjamin Franklin. Citat care de fapt înseamnă ceva de genul: spune-mi şi uit, învaţă-mă şi s-ar putea să-mi amintesc, implică-mă şi învăţ. Întâlnirea, organizată on-line pe platforma Microsoft Teams, face parte din seria evenimentelor organizate de Departamentul de relaţii cu studenţii şi orientare profesională (DOPS-SIA) şi de Compartimentul de Marketing Academic, dedicate studenţilor Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, care are ca scop principal orientarea formării educaţionale în acord cu cerinţele pieţei muncii şi ale angajatorilor.

În perioada 8 – 21 martie 2021 se va derula înscrierea studenţilor în selecţia pentru mobilităti Erasmus+ de studii şi de practică. Pentru informaţii referitoare la Programul Erasmus+, consultaţi: Ghid studenţi outgoing Erasmus+. Prezentare program Erasmus+ 2021-2022. Mai multe detalii privind calendarul, formularul online de înscriere, criteriile de eligibilitate şi selecţie, procedura de înscriere şi selecţie etc. Pagina web: Programul Erasmus+ - Selecţia studenţilor. Facebook: @erasmusudjg. Instagram: @erasmus_udjg. e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Tel.: 0756 063 672.

În contextul rolului activ al României în sprijinul cetăţenilor din Belarus pe care ţara noastră şi l-a asumat chiar de la începutul crizei politice, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Educaţiei anunţă acordarea a 100 de burse de studii tinerilor din Belarus care doresc să studieze în instituţii de învăţământ superior din România, începând cu anul universitar 2021 - 2022. Bursele sunt acordate în baza deciziei Guvernului României din 17 decembrie 2020 şi vor fi destinate programelor de studii de licenţă, master sau doctorat, în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională. Oferta de burse, modalitatea de transmitere a aplicaţiilor precum şi calendarul selecţiei sunt prezentate pe site-ul Ministerului Educaţiei, pe pagina special creată. Iniţiativa acordării burselor vine în contextul promovarii principiului libertăţii academice la nivelul Spaţiului European al Învaţământului Superior. Prin această iniţiativa se oferă tinerilor din Belarus, inclusiv celor care au fost exmatriculaţi din instituţiile de învaţământ superior belaruse din motive politice sau care se consideră ameninţaţi de deciziile autorităţilor politice de la Minsk, posibilitatea de a-şi continua studiile în universităţi româneşti de prestigiu.

În ordinul comun nr. 3.235/2021 al Ministerului Educaiţiei şi Ministerului Sănătăţii se prevede interzicerea schimbului de obiecte personale (Anexa: Măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe în perioada pandemiei de COVID-19 - II. Măsuri de organizare a spaţiilor, a accesului în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe şi a programului şcolar, în contextul epidemiologic al infecţiei cu SARS-CoV-2, b) organizarea sălilor de clasă).
Mărţişorul, element de patrimoniu cultural imaterial, a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. În acest context, Ministerul Educaţiei nici nu poate schimba şi nici nu doreşte să se implice în schimbarea/includerea unor valori de simbol precum „flori şi mărţişoare” în categoria „obiecte personale”. Ministerul Educaţiei nu a transmis şi nu va transmite către unităţile şi instituţiile de înăţământ nici o interdicţie în acest sens, dar îndeamnă la prudenţă din perspectiva oricărui tip de interacţiuni care pot facilita transmiterea virusului SarsCOV 2.

Când fluviul Sena, care traversează Parisul, a ieşit din matcă luna aceasta, oficialii de la Muzeul Luvru au răsuflat uşuraţi ştiind că unele dintre cele mai preţioase opere de artă din cel mai mare muzeu din lume, cu un număr anual de vizitatori de aproape 10 milioane, a mutat deja circa 100.000 de lucrări de artă aflat în primejdie în noul centru de conservare al Muzeului Luvru, situat în oraşul Lievin, la circa 190 de kilometri nord de capitală. Motivul? Schimbările climatice. ''Inundaţiile recente au demonstrat din nou cât de necesar este să ne protejam operele de artă de inundaţii'', a spus Jean-Luc Martinez, directorul muzeului Luvru, care deţine circa 620.000 de opere de artă dintre care doar 35.000 sunt expuse în fostul palat parizian. Oamenii de ştiinţă spun că, odată cu încălzirea globală, ploile toreţiale care provoaca inundaţii vor deveni mai frecvente, ameninţând bijuterii arhitectonice situate pe malurile Senei precum Luvrul, catedrala Notre-Dame şi Muzeul Orsay - care găzduieşte capodopere ale picturii impresioniste. ''Avem o mulţime de muzee ale căror colecţii vor fi afectate dacă nu sunt depozitate corespunzător'', a spus Mechtild Rossler, directorul World Heritage Centre UNESCO, care sprijină clădiri emblematice, incluse de agenţia culturală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în patrimoniul universal. Oficialii de la Luvru speră ca până în 2021, 250.000 de tablouri, sculpturi şi tapiţerii aflate în primejdie - inclusiv Venus din Milo - se vor afla în noua lor casă, o construcţie care a costat 120 de milioane de dolari şi unde vor fi la adăpost de inundaţii, valuri de caniculă şi alte fenomene meteo extreme.