Primăria municipiului Galați informează că a fost aprobat, în cadrul PNRR, proiectul privind realizarea unei noi creșe cu toate dotările necesare, în zona Bariera Traian, un proiect de aproximativ 11,8 milioane de lei.

Creșa va fi situată pe strada Tunelului, pe un teren în suprafață de 6.300 de metri pătrați, iar principalele lucrări presupun amenajarea terenului, construcția propriu-zisă, dotarea cu mobilier și echipamente, realizarea unui spațiu de joacă, asigurarea utilităților, instalarea unui sistem de climatizare, amenajarea unor spații verzi etc.

„Copiii sunt viitorul și trebuie să-i sprijinim de la primii pași în viață. Știu că este nevoie de noi locuri în creșele din oraș și facem totul pentru a le asigura celor mici toate condițiile pentru formare și dezvoltare în spații moderne și primitoare”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu. 

Noua creșă ar urma să dispună de aproximativ 40 de locuri.

Primăria municipiului Galați mai are proiecte privind realizarea de cinci noi creșe, după ce ambele creșe existente au fost aduse deja la noi standarde.

La Galați, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei”, funcționează un centru de tratament multimodal al bolii Parkinson. Inaugurarea va avea loc miercuri, 29 martie, dar primii bolnavi au fost deja tratați cu succes.

La centrul din Galați, pacienții aflați în diferite stadii ale bolii beneficiază de metode moderne de tratament, inclusiv de terapie infuzională, prin montarea unor pompe externe portabile, care eliberează continuu medicația direct în intestinul subțire. Până acum, pacienții erau nevoiți să ajungă în centrele medicale de la București sau Iași pentru a beneficia de un astfel de tratament.

„Este o procedură medicală modernă, care îi ajută foarte mult pe pacienții cu Parkinson, mai ales pe cei aflați într-un stadiu avansat al bolii.  Practic, cu ajutorul acestui tratament, se reduce severitatea simptomelor, iar pacienții pot realiza singuri o mare parte din activitățile zilnice. Fără această metodă de administrare a tratamentului, ei ar rămâne imobilizați la pat, riscând și alte complicații medicale”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Acest centru de tratament multimodal al bolii Parkinson funcționează în cadrul clinicii de neurologie, iar pentru realizarea acestei intervenții medicale este nevoie de o echipă multidisciplinară formată din chirurgi, gastroenterologi, neurologi și medici de terapie intensivă.

“S-au realizat două astfel de proceduri, iar pacienții au fost deja externați. Spre exemplu, unul dintre pacienți, care era imobilizat la pat, a plecat pe propriile picioare după montarea acestui dispozitiv medical. Această procedură medicală este gratuită”, a mai declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

În cadrul Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei”, în evidența medicilor sunt 870 de pacienți cu Parkinson.

Primul bloc ANL construit în Galați pentru personalul medical este aproape gata să-și primească locatarii, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

„Am finalizat conectarea blocului ANL la utilități – gaz, energie electrică, apă și canalizare. De altfel, în ședința de luna aceasta vom aproba și criteriile pentru a putea beneficia de o locuință ANL, astfel încât, după ce toată documentația va fi gata și  vor fi făcute ultimele finisaje, cei care întrunesc condițiile să poată să se mute în noile apartamente”, conform lui Costel Fotea.

Blocul a fost construit în curtea Spitalului Județean, are 20 de apartamente, zece cu o cameră și zece cu două camere. Sunt apartamente mari, dotate fiecare cu centrala termică.

După aprobarea criteriilor, se va anunța public perioada de depunere a documentației, totul în cadrul unei proceduri transparente.

„De asemenea, suntem în discuții cu Agenția Națională a Locuințelor pentru a construi, tot în curtea Spitalului Județean, încă două blocuri pentru personalul medical”, a mai spus președintele CJ Galați.

Datele statistice provizorii ale Programului Naţional de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei, prezentate vineri într-o conferinţă de presă la Institutul "Marius Nasta", indică o creştere "majoră" în 2022 faţă de anul anterior, fiind înregistrate 8.824 de cazuri faţă de 7.618 cazuri în 2021.

Potrivit unui comunicat de presăi, incidenţa înregistrată în 2022 a ajuns la 46,1 cazuri la suta de mii de locuitori, de la 39,7 cazuri la suta de mii de locuitori în anul precedent.

„Ziua de 24 martie marchează Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei. La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre cele mai mari provocări endemice, cu 1,6 milioane de decese înregistrate în 2021. În România, datele statistice provizorii ale Programului Naţionale de Prevenire, Supraveghere şi Control al Tuberculozei indică o creştere majoră în 2022 faţă de anul anterior. Astfel, au fost înregistrate 8.824 de cazuri în 2022, faţă de 7.618 cazuri în anul 2021", se arată în comunicat.

Aceste date reflectă "noua realitate" cauzată de impactul pandemiei COVID-19, care a ţinut departe de spitale bolnavii suferinzi de alte probleme de sănătate în afara infecţiei cu SARS-CoV-2, inclusiv tuberculoză.

Potrivit datelor prezentate vineri, cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în judeţele: Iaşi - 476 cazuri, Dolj - 430 cazuri, Bacău - 327 cazuri şi Botoşani - 327 cazuri.

Totodată, 327 de copii au fost diagnosticaţi cu tuberculoză în anul 2022, cu o incidenţă de 10,7 la 100.000 copii, sub nivelul celei din 2019, care a fost de 12,7.

În acest context, Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" a dezvoltat o colaborare cu Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial şi Centrul de Inovaţie şi E-Health al Universităţii de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' pentru a analiza impactul pandemiei COVID-19 asupra diagnosticării tuberculozei.

Analiza datelor evidenţiază o scădere abruptă a cazurilor diagnosticate în 2020, cu peste 30%, în condiţiile în care media de scădere a incidenţei cazurilor de tuberculoză anterior pandemiei a fost în România de 5,7%. Cercetarea demonstrează că, în judeţele în care personalul medical a fost implicat aproape total în limitarea efectelor pandemiei, diagnosticarea tuberculozei a scăzut aproape la jumătate. Efectul prezenţei caravanelor Screening TB în zonele cu incidenţa cea mai mare din România (Botoşani, Vaslui, Iaşi, Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa) în perioada de debut a pandemiei a dus la creşterea gradului de diagnostic al tuberculozei.

"În anul 2022 e prima oară când se observă tendinţa de creştere a cazurilor depistate după pandemia care a avut un impact masiv asupra gradului de depistare. Acest amănunt impune o concentrare atentă asupra depistării precoce, a screeningului cazurilor de tuberculoză, dar şi măsuri care să vizeze creşterea aderenţei la tratament, concomitent cu intervenţii de reducerea a stigmei specifice acestei patologii. Analizând situaţia din Bucureşti, unde incidenţa cazurilor de COVID-19 a fost cea mai mare din România, un beneficiu în lupta împotriva tuberculozei l-a constituit debutul proiectului pilot al Ministerului Sănătăţii, de tratare în ambulatoriu a pacientului cu tuberculoză. A fost uşurat astfel accesul la tratament şi diagnostic a pacienţilor din zona Bucureşti - Ilfov", se mai arată în comunicat.

Un ucrainean, suspect de Parkinson, a condus haotic o mașină pe străzile din orașul Galați. El a fost văzut de alți șoferi care au sunat la Poliție, relatează Mediafax.

Incidentul a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. Mașina care se deplasa „sinuos” a intrat pe contrasens și a făcut o depășire riscantă. Totuși, în momentul în care echipajul de Poliție a ajuns la fața locului, la volan se afla o femeie și nu un bărbat.

„Un echipaj de poliție din cadrul Biroului Rutier Galați a fost sesizat de către mai mulți participanți la traficul rutier, cu privire la faptul că un autoturism, la volanul căruia s-ar afla un bărbat, se deplasează în mod sinuos pe partea carosabilă și ar fi încălcat mai multe reguli de circulați pe strada Ana Ipătescu și apoi pe strada Portului, din municipiul Galați. Polițiștii au pornit în urmărirea autoturismului indicat, iar la scurt timp, l-au identificat pe bulevardul Marea Unire, la volan aflându-se o femeie, cu vârsta de 51 de ani, de cetățenie ucraineană, cu permis de conducere valabil. La testarea alcoolscop rezultatul a fost negativ”, au explicat reprezentanții IPJ Galați.

Conform sursei citate, polițiștii au analizat imaginile înregistrate de martori și au stabilit că anterior bărbatul fusese la volan. Este vorba despre o familie de ucraineni, stabilită temporar la Galați. Șoferul a fost amendat și a rămas fără permisul de conducere.

„În urma imaginilor apărute în mediul on line, polițiștii s-au sesizat cu privire la faptul că acest autoturism fusese condus anterior de bărbatul de 62 de ani, pe strada Ana Ipătescu și pe strada Portului și nu a respectat regulile privind depășirea, motiv pentru care s-a dispus sancționarea contravențională a acestuia cu amendă de 870 de lei și s-a luat măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile”, au precizat polițiștii gălățeni.

Deoarece șoferul se comporta ciudat, polițiștii au decis că se impune o evaluare medicală pentru a se afla dacă bărbatul este apt pentru a conduce o mașină pe drumurile publice, a mai anunțat IPJ Galați.

Valabilitatea contractului-cadru dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi furnizorii de servicii medicale se prelungeşte până la 30 iunie 2023, informează un comunicat de presă transmis, miercuri, de instituţie.

„Prelungirea este necesară pentru asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate în trimestrul al II-lea, în condiţiile în care s-a stabilit, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că un nou model de contract-cadru va fi finalizat până la sfârşitul trimestrului respectiv”, se afirmă în document.

Conform Agerpres, decizia a fost luată printr-o hotărâre de guvern. Actul normativ mai prevede că furnizorii de servicii conexe actului medical care desfăşoară activitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au obligaţia ca până la 30 iunie 2023 să facă demersurile necesare pentru utilizarea cardului naţional în procesul de acordare a serviciilor decontate de CNAS.

„La ora actuală am finalizat etapele de dezbateri publice, negocieri şi consultări pentru viitorul Contract-cadru, care va cuprinde noutăţi importante pe toate domeniile de asistenţă medicală, dar mai ales pe asistenţa medicală primară, unde vor fi introduse noi instrumente de stimulare a serviciilor medicale de prevenţie şi de orientare a pacienţilor pentru depistarea precoce a bolilor şi pentru tratarea afecţiunilor ce pot fi abordate în ambulatoriu”, a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS, citată în comunicat.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a semnat, vineri, la Târgu Mureş, patru contracte de finanţare pentru infrastructura spitalicească nouă din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), specializată pe zonele de patologii prioritare în România, a declarat că îşi doreşte ca Iaşiul şi întreaga regiune a Moldovei să beneficieze de un institut de boli cardiovasculare, a relatat Agerpres.

„Discutăm de investiţii în zonele de patologii prioritare în România, pentru că marea majoritate a cazurilor de îmbolnăvire, boli cronice sau boli acute, care ulterior au consecinţe dramatice, bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare, bolile oncologice, se regăsesc în toate aceste patru proiecte. Nu este întâmplător, pentru că noi am prioritizat la Ministerul Sănătăţii aceste patologii ca să beneficieze de finanţare în cadrul proiectelor depuse de către autorităţile locale sau de către unităţile Ministerului Sănătăţii. Ne dorim ca şi Iaşiul să beneficieze de un astfel de institut de boli cardiovasculare. El are un astfel de institut, dar care necesită în mod evident o casă nouă, dar vom face tot ce ţine de Ministerul Sănătăţii, pentru că acest institut este în subordinea Ministerului Sănătăţii, şi ne dorim ca şi la Iaşi să găsim o soluţie, împreună cu autorităţile locale, ca şi regiunea Moldovei să beneficieze de un astfel de institut", a declarat Alexandru Rafila, potrivit sursei citate.

Ministerul Sănătăţii insistă pe dezvoltarea de centre de excelenţă regionale în domeniile prioritare, iar bolile cerebrovasculare şi cardiovasculare constituie o parte integrantă a strategiei naţionale de sănătate, a mai spus Rafila.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va cumpăra 122 de ambulanţe de tip A, destinate Serviciilor Publice de Ambulanţă, dotate cu defibrilator semiautomat şi alte echipamente medicale specifice, a informat instituţia, relatează Agerpres.

Contractul, semnat vineri, făcea parte dintr-un acord-cadru care expira în două zile, dar în urma discuţiilor continue şi aplicate purtate între părţi (IGSU şi societatea comercială), firma a acceptat în cele din urmă semnarea contractului aplicând corecţiile de preţ în conformitate cu legislaţia în vigoare, a precizat sursa citată.

Fondurile pentru achiziţia acestor ambulanţe provin din Programul Operaţional Regional şi nu fac parte din cele alocate celor 1.200 de ambulanţe de urgenţă de tip B şi C, pentru care specificaţiile tehnice au fost finalizate, urmând a începe consultările de piaţă, menţionează IGSU.

La începutul anului, la nivelul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă s-a întrunit o comisie de specialişti, cu reprezentare largă, atât din cadrul serviciilor de ambulanţă, cât şi din cadrul UPU-SMURD şi al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, care a urmărit revizuirea specificaţiilor tehnice pentru ambulanţele de urgenţă care vor fi achiziţionate, astfel încât dotarea acestora să fie în conformitate cu toate evoluţiile tehnicii şi a tehnologiilor medicale actuale.

Dintre cele 1.200 ambulanţe care vor fi achiziţionate din fonduri europene nerambursabile, cea mai mare parte vor fi direcţionate către Serviciile Publice de Ambulanţă, iar restul către SMURD, arată IGSU.

Primăria municipiului Galați informează că a început o nouă campanie pentru plantări de copaci.

„Am dat startul pentru noi plantări de arbori în orașul nostru, pentru un aer cât mai curat de care să ne bucurăm atât noi, cât și generațiile viitoare. Vorbim acum de aproximativ 1.500 de arbori din diferite specii care vor prinde rădăcini în campania de primăvară. Facem totul să avem un oraș verde, cât mai prietenos cu mediul”, a declarat primarul Ionuț Pucheanu.

În acest sezon, este vorba despre arbori din diferite specii precum mesteacăn, magnolie, platan, cireș japonez sau salcâm. Aceștia vor fi plantați în parcuri, în diferite cartiere, precum și pe străzi principale.

Pentru început, plantări de puieți se fac în zona Tirighina.

În România sunt peste 850.000 de pacienți oncologici și abia maximum cinci la sută dintre ei primesc consilierea psihologică necesară, a declarat la Prima News Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

„Diagnosticul trebuie comunicat asistat, de către un psiholog, după ce pacientul a fost echilibrat emoțional. Niciun pacient care nu este echilibrat emoțional nu va răspunde la tratament, indiferent cât de inovativ este acesta. Noi încă din 2007 am cerut angajarea de psihiatri în secțiile de oncologie și cerem și angajarea de psihologi în toate secțiile de bolnavi cronic. Psihologul ajută pacientul să conștientizeze că are o boală oncologică și că trebuie să lupte cu ea. Sunt peste 850.000 de pacienți oncologici în România, maxim cinci la sută primesc asistența psihologică. Mai sunt alte milioane de pacienți cronic care au nevoie de asistență psihologică”, a declarat Cezar Irimia.

„Îmi pare rău că am colegi care pun pe umerii pacienților povara zilelor sau lunilor rămase de trăit. Avem pacienți copii cu TBC, iar statul în spital pentru câteva luni duce la probleme emoționale”, a spus Gina Ciolan, directorul medical al Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, potrivit sursei citate.