Numărul de cutii de medicamente cumpărate de români în ultimele 12 luni a depășit 700 de milioane, dintre care aproape jumătate au fost din categoria tratamentelor pentru inimă sau pentru stomac, arată datele transmise de compania de cercetare de piaţă Cegedim.

Astfel, doar două categorii de afecțiuni acoperă jumătate din volumul de medicamente care ajunge anual la pacienţi, atât în spitale, cât şi în farmacii.

Aceste medicamente pentru bolile de inimă şi de stomac sunt din categoria tratamentelor ieftine, cu un preţ mediu per cutie de 20-40 de lei. În acest context, chiar dacă apar cel mai frecvent în coşul de cumpărături al pacienţilor români, ele reprezintă doar o treime din valoarea totală a vânzărilor de medicamente în perioada menţionată.

În ultimele 12 luni, piaţa medicamentelor a ajuns la aproape 32 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, notează Ziarul Financiar, citat de Mediafax.

Pompierii gălățeni nu au avut zile liniștite în perioada proaspăt încheiatei minivacanțe de Sf. Maria, aceștia fiind solicitați să intervină în 126 misiuni și acțiuni operative.

Au fost 76 de misiuni SMURD, pentru acordarea primului ajutor calificat și asistenței medicale de urgență, dintre care 8 la accidente rutiere, și 50 de intervenții pentru localizarea și lichidarea incendiilor, din care 19 au fost incendii de vegetație uscată și arderi necontrolate.

Tot pe durata minivacanței, au mai fost 3 misiuni pentru asistența persoanelor și o misiune pentru salvare de animale.

Primul caz de infectare cu noua variantă a variolei maimuței (mpox) a fost confirmat în Europa. Este vorba despre un bărbat din Suedia, care a călătorit recent în Africa, unde există un focar al acestei boli.

Vestea vine la nici două zile după ce Organizația Mondială a Sănătății a emis o alertă și a declarat maladia o urgență de sănătate mondială.

Este vorba de o accentuare a nevoii de prevenție, spun specialiștii din România, care ne îndeamnă să ne luăm toate masurile de precauție dacă intenționăm să mergem în vacanță pe continentul african.

Varianta 1b de variola maimuței, diagnosticată la bărbatul din Suedia, este noua formă a virusului, mult mai agresivă și mai contagioasă ca precedenta, spun medicii. Inițial a fost depistată în Congo, unde s-a ajuns la peste 14.000 de infectări și 500 de decese în doar 8 luni. Boala s-a extins și în țările învecinate, iar acest lucru i-a îngrijorat pe experții OMS, care au emis o alertă și vorbesc despre o urgență de sănătate globală.

Dr. Margaret Harris, purtător de cuvânt al Organizației Mondiale a Sănătății, a declarat: „S-a răspândit în țări din Africa în care nu au mai fost cazuri, cum ar fi Rwanda, Kenya, Burundi. Acestea sunt țări care au multe contacte cu restul lumii. Deci este o amenințare pentru restul lumii. Am văzut în această jumătate de an mai multe cazuri decât am văzut tot anul trecut”.

„OMS a schimbat abordarea după pandemie și gândește mult mai prudent. Prevenția este foarte importantă, toate aceste alerte vin în ideea de a rezolva lucrurile înainte de a fi mai rău. Până la urmă este o boală contagioasă care se poate transmite dacă există un contact direct și prelungit”, spune dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, citat de ProTV.

Mpox este o infecție virală care se răspândește de la animale la om, dar se poate transmite și prin contact apropiat cu o persoană infectată, inclusiv prin tuse și strănut. Are simptome asemănătoare gripei, precum febră, dureri de cap, slăbiciune a organismului, ganglioni inflamați. Specifice sunt erupțiile purulente pe piele, mai ales în zona organelor genitale.

Mai multe cazuri de variola maimuței au fost înregistrate anii trecuți și în România. Specialiștii spun că boala nu are nicio legătură cu variola eradicată acum 40 de ani.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru asistenţa medicală spitalicească, reintroducerea, extinderea şi îmbunătăţirea mecanismului suplimentar de plată pentru Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI), pentru a asigura premisele funcţionării sustenabile a secţiilor de ATI şi a spitalelor.

Potrivit unui comunicat al Colegiului Medicilor din România, o întâlnire de negociere a avut loc, miercuri, între reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România (CMR) şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), informează Agerpres.

În prezent, costurile de tratament în secţiile de terapie intensivă, pentru un singur pacient, sunt cuprinse între 1.800 şi 2.800 de lei pe zi, în funcţie de nivelul spitalului şi complexitatea patologiei tratate.

Finanţarea actuală, cu toate elementele cuprinzătoare, acoperă costurile de tratament pentru cel mult 7-9 zile, ceea ce indică o necesitate clară de identificare a unor mecanisme suplimentare de finanţare a cazurilor extreme (foarte grave), cu o durată de spitalizare prelungită în secţiile de terapie intensivă. Mecanismul a existat până pe 1 iulie 2023, fiind eliminat de CNAS, în condiţiile în care CMR solicitase îmbunătăţirea şi extinderea acestei modalităţi de compensare a cheltuielilor, care presupunea alocarea către ATI a 1% din bugetul CNAS pentru spitalizare.

Pentru asistenţa medicală primară (medicină de familie), alocarea fondurilor necesare pentru asigurarea valorii punctului per capita (12 lei) şi pentru serviciu medical (8 lei), pentru trimestrul IV al anului, asigură continuitatea actului medical.

Pentru ambulatoriul de specialitate, creşterea valorii punctului de la 4,5 lei la 5 lei, pentru trimestrul IV al anului, este benefică, dar păstrează acest segment medical în zona de subfinanţare cronică, cu impact negativ asupra sustenabilităţii furnizării serviciilor medicale, precum şi a atractivităţii acestui domeniu, pentru resursa umană tânără. Cu privire la acest aspect, CNAS a exprimat disponibilitatea de a continua eforturile de creştere a valorii punctului per serviciu, la un nivel care să reflecte contextul economic şi necesităţile acestui segment.

Referitor la serviciile medicale acordate prin cabinete medicale mobile, unităţi medicale mobile, respectiv caravane medicale, CNAS a clarificat modul de operaţionalizare şi finanţare a acestor servicii, prin introducerea lor în contractul-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia, specificând că sunt servicii de screening şi prevenire exclusiv pentru cancerul mamar, respectiv de col uterin, adresate populaţiei generale, inclusiv persoanelor neasigurate şi din categorii vulnerabile şi finanţate din bugetul alocat asistenţei medicale spitaliceşti.

Colegiul Medicilor a subliniat că deciziile Guvernului de creştere a salariilor în sistemul public de sănătate, fără o corelare directă cu decizii de asigurare a unei finanţări adecvate, prin bugetul alocat şi gestionat de CNAS, a furnizorilor contractuali, care oferă, de asemenea, servicii medicale publice (ambulatoriul de specialitate şi asistenţa medicală primară), au generat inechităţi, care afectează funcţionarea sistemului. Aceste deficienţe trebuie corectate de urgenţă, prin abordarea unor principii de bugetare şi a unor mecanisme de finanţare adecvate contextului economic, în timp real.

În concluzie, CNAS şi CMR au agreat continuarea activităţii grupurilor tehnice de lucru comune, începând cu septembrie, cu stabilirea unui calendar de lucru, care va viza următoarele obiective prioritare: elaborarea fundamentării bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru 2025, care va fi înaintat de CNAS Ministerului Finanţelor; elaborarea contractului-cadru şi a normelor de aplicare ale acestuia pentru 2025.

O etapă extrem de importantă pentru construirea noului spital de la Tecuci este gata. În doar trei săptămâni au fost forați, la 7 metri adâncime, și betonați 806 piloni de rezistență ai noului spital.

„Practic, s-a forat și turnat beton în același timp. Doar pentru această etapă s-au folosit aproximativ 800 de metri cubi de beton (echivalentul a 100 de mașini de transport beton). Astăzi, cu ajutorul unui laborator specializat, se fac și ultimele verificări la pilonii realizați, astfel încât să înceapă o nouă etapă, respectiv amenajarea propriu-zisă a fundației noului spital”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul spital va avea o suprafață desfășurată de peste 10.000 mp, iar pe acoperiș va fi amenajat un heliport pentru elicopterul SMURD.

Investiția în noul spital al municipiului Tecuci este de peste 40 de milioane de euro.

Un băiețel dintr-o localitate din nordul județului Galați, în vârstă de un an și două luni, a fost transportat cu elicopterul SMURD la Iași, după ce s-a înecat în timp ce mânca.

Copilul ar fi înghițit o bucată de carne, care i-a obturat căile respiratorii. El a fost dus în stare critică la spitalul din Tecuci, unde medicii au hotărât că are nevoie de îngrijiri speciale și au decis transferarea de urgență la Iași.

Medicii de la Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca trag un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului de cazuri de melanom în rândul tinerilor şi recomandă precauţie în expunerea prelungită şi frecventă la soare fără protecţie adecvată - cel mai frecvent factor de risc pentru melanom, informează Agerpres.

Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele, în contextul în care, în ţara noastră, unul dintre patru pacienţi cu această afecţiune este diagnosticat într-un stadiu avansat al bolii.

"Expunerea la radiaţiile UV în primii 15 ani de viaţă creşte considerabil în viitor riscul de a dezvolta cancer de piele. O arsură cu vezicule avută în copilărie dublează şansele unei persoane de a dezvolta melanom la maturitate. Medicii îndeamnă persoanele care observă modificări la nivelul pielii să meargă la medicul dermatolog pentru a depista din timp acest tip de cancer.

Deşi melanomul reprezintă între 2-4% din toate cancerele de piele, această afecţiune este responsabilă pentru cele mai multe decese cauzate de cancerul de piele şi poate apărea la orice vârstă. Melanomul cutanat constituie o problemă importantă de sănătate publică, întrucât peste 25% din pacienţii cu acest diagnostic sunt deja în stadii avansate de boală", se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.

Conform datelor European Cancer Information System - ECIS, în România, în 2022, au fost înregistrate peste 2.200 de cazuri noi de melanom.

"Expunerea la radiaţii ultraviolete (de la soare sau de la surse artificiale, precum solariile) este considerată un factor de risc de o amplitudine similară cu cea a riscului reprezentat de fumat pentru cancerul pulmonar.

Urmăriţi întotdeauna ca pe ambalajele produselor cu protecţie SPF să fie scrise atât radiaţiile UVA, cât şi UVB şi reaplicaţi la fiecare două ore mai ales atunci când sunteţi la plaja sau piscină, deoarece expunerea creşte dramatic şi astfel creşte şi riscul apariţiei melanomului. Protecţia solară este esenţială nu doar pe plajă, ci şi în activităţile zilnice, deoarece radiaţiile UV pot penetra nori şi geamuri", a explicat Delia Nicoară, specialist în sănătate publică de la Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuţă" Cluj-Napoca.

Specialiştii susţin că boala apare mai frecvent în familii cu istoric de melanom în rândul persoanelor cu ten deschis la culoare, ochi albaştri şi păr roşcat sau blond. Alţi factori de risc sunt stările de imunosupresie (precum infecţia cu HPV), prezenţa unor aluniţe atipice şi vârsta.

"Încurajăm românii să fie vigilenţi în privinţa sănătăţii pielii lor şi să cunoască regula ABCDE care îi ajută la identificarea leziunilor suspecte", a transmis Cezar Irimia, preşedintele FABC, citat în comunicat.

El a subliniat că pacienţii cu melanom cutanat din România au la dispoziţie mai multe alternative de tratament, inclusiv imunoterapie. "Imunoterapia este disponibilă în sistem compensat pentru toate stadiile acestei forme de cancer care au indicaţie pentru acest tip de tratament inovator, atât pentru adulţi, cât şi pentru adolescenţi", a indicat Irimia.

Deşi cea mai frecventă localizare a melanomului este la nivelul pielii, acesta poate afecta şi alte organe - ochi, mucoasa anogenitală, mucoasa orală sau sistemul nervos central.

Odată cu achiziționarea de către Consiliul Județean a noului SPECT-CT, cu o valoare de 5 milioane de lei, Spitalul Județean Galați va avea aparatură medicală de ultimă generație pentru depistarea precoce a mai multor afecțiuni din spectrul oncologic.

Echipamentul SPECT-CT le va permite medicilor să analizeze din punct de vedere funcțional diferite țesuturi și organe, folosind o tehnologie avansată de procesare și creare a imaginilor. Aparatul este utilizat pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv din sfera oncologică. Noul echipament oferă imagini de înaltă rezoluție, reducând și timpul necesar pentru obținerea și interpretarea rezultatelor.

Investiția presupune și amenajarea spațiului în care va funcționa SPECT-CT-ul. Lucrările au început deja și continuă într-un ritm susținut, afirmă președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea: „Lucrăm la amenajarea spațiului în care va funcționa noul SPECT-CT, un echipament ultraperformant pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv din sfera oncologică”.

Pentru seria XII de tratament balnear, Casei Județene de Pensii (CJP) Galați i s-au repartizat 292 de bilete, cu serii de plecare în zilele de 13, 14, 15 și 16 august.

Pentru afecțiuni cardiovasculare, au fost primite 33 de bilete de tratament, în stațiunile Covasna, Buziaș, Tușnad și Vatra Dornei. Pentru afecțiuni reumatismale s-au repartizat 223 de bilete, la Amara, 1 Mai, Eforie Nord, Felix, Herculane, Lacu Sărat, Mangalia, Nicolina, Pucioasa și Sărata Monteoru. 17 bilete pentru afecțiuni reumatismal-respiratorii au fost disponibile pentru Govora, Slănic Prahova și Târgu Ocna, și 19 bilete s-au dat pentru afecțiuni digestive, la Slănic Moldova, Căciulata și Călimănești.

Toate biletele de tratament balnear au fost deja repartizate integral, potrivit CJP Galați.

Numărul de naşteri a scăzut anul trecut la 155.418, după ce în 2021 au fost 180.735 de nou-născuţi, a informat Asociaţia Prematurilor într-un comunicat citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, 25.887 de nou-născuţi au venit mai devreme pe lume. Numai în Bucureşti s-au născut prematur 2.990 de copii, comparativ cu datele raportate în 2022, când au fost 1.376 de naşteri înainte de termen. În Cluj, în 2023, s-au născut prematur 1.019 bebeluşi faţă de 551 cu un an înainte, în Iaşi - 1.462 în 2023 faţă de 660 în 2022, în Braşov - 1.005 în 2023 comparativ cu 494 în 2022.

Conform reprezentanţilor asociaţiei, 6.284 de copii au fost născuţi de mame minore sub 18 ani, astfel: mame de 12 ani - 27 nou-născuţi, de 13 ani - 104, de 14 ani - 496, de 15 ani - 1.114, de 16 ani - 1.968, de 17 ani - 2.575, iar 3.608 nou-născuţi aveau mame cu vârsta de 18 ani.

"Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populaţie îmbătrânită, iar numărul tot mai mare de naşteri premature este asociat cu riscuri majore la naştere, spitalizare prelungită, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar şi pentru familii, risc de depresie post-partum, dar şi riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematurităţii. Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de nişte politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităţilor de stat atât prin extinderea secţiilor de prematuri, investiţii semnificative în aparatură modernă şi consumabile cât şi de creşterea competenţelor maternităţilor de grad II la nivel naţional astfel încât să poată trata prematuri extremi de 22, 23, 24, chiar şi 27 de săptămâni cu complicaţii severe la naştere, fară să mai solicite transfer către unităţile universitare şi regionale", a declarat Diana Gămulescu, fondatorul Asociaţiei Prematurilor, citată în comunicat.

Potrivit acesteia, România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe şi măsuri de prevenţie a sarcinilor la minore.

Ea a spus că Asociaţia Prematurilor va continua să strângă fonduri pentru achiziţia de echipamente şi să dezvolte programe dedicate părinţilor cu prematuri, maternităţilor şi echipelor medicale.