Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

După sărbătorile de iarnă, o zi dedicată somnului este mai mult decât binevenită.

Somnul este o funcţie de bază a organismului uman care ne ajută să recâştigăm energie pentru ziua următoare, păstrându-ne mintea alertă şi gata de acţiune. Deprivarea de somn poate avea consecinţe negative asupra organismului, de la riscul producerii unor accidente rutiere la deteriorarea proceselor cognitive sau, în cazul lipsei de somn pe o perioadă lungă, la probleme de sănătate cu potenţial mortal precum boli cardiace, infarct, ritm cardiac neregulat, accidente vasculare cerebrale, diabet.

Somnul este totodată unul dintre cele mai fascinante fenomene, iar cu cât cercetătorii îl analizează mai atent, cu atât se ivesc mai multe întrebări rămase încă fără răspuns.

În epoca contemporană însă, somnului nu i se mai acordă aceeaşi importanţă. Din punct de vedere istoric, oamenii au evoluat pentru a se trezi odată cu răsăritul Soarelui şi a merge la culcare când astrul apune. Cercetătorii au descoperit dovezi care demonstrează existenţa acestui tipar în modul de acţiune al hormonilor de somn. Creierul secretă hormoni de stres în cantităţi mari la răsăritul Soarelui şi substanţe care ajută la relaxare la apus.

O zi dedicată somnului (#FestivalofSleepDay) reprezintă o modalitate de a contracara această tendinţă şi de a sublinia importanţa somnului şi necesitatea lui pentru sănătate şi productivitate.

Scenariile după care începe școala pe 3 ianuarie 2022 sunt cele stabilite în luna noiembrie 2021, potrivit ordinului comun al miniștrilor Educației și Sănătății. Regulile prevăd că școala se desfășoară cu prezență fizică, dar dacă rata de incidență depășește 3 la mie în localitate, atunci criteriul de prezență fizică este decis în funcție de rata de vaccinare a personalului din unitatea de învățământ, care trebuie să depășească pragul de 60%. Iar pentru acesta din urmă, ziua de referință este cea de vineri din fiecare săptămână.

Potrivit Ministerului Sănătății, pe 2 ianuarie 2022, erau 15 localități în care se înregistrau mai mult de 3 cazuri la mia de locuitori – rata de infectare cu noul coronavirus.

Pe lista localităților (comune) cu incidența mai mare sau egală cu 3/1.000 locuitori se află și o comună din județul Galați, SUHURLUI, care, la o populație de 1355 locuitori, a înregistrat deja 5 cazuri de noi infectări, și prezintă o rată a incidenței de 3,69.

La SCOALA GIMNAZIALA NR.1 din localitate, potrivit datelor prezentate de Inspectoratul Județean Școlar Galați rata de vaccinare a personalului unității este de 60%, iar școala se derulează cu prezență fizică.

“Am reușit să atragem peste 11,7 milioane de lei, bani europeni, pentru Spitalul Municipal din Tecuci, în condițiile în care această unitate medicală încă nu se află în administrarea Consiliului Județean, fiind nevoie de o hotărâre a Guvernului pentru ca Spitalul Municipal “Anton Cincu” Tecuci să treacă în administrarea CJ Galați. Este prima oară când pentru acest spital sunt atrase fonduri europene importante, care vor fi investite în dotarea cu aparatură medicală modernă și materiale sanitare de protecție. Vorbim de achiziționarea a zeci de echipamente medicale, inclusiv a unui computer tomograf performant, a unei game variate de ecografe și a unui aparat mobil de radiologie. Mai mult, lucrăm deja la un alt proiect cu bani europeni pentru spitalul din Tecuci, cu o valoare de aproximativ 30 de milioane de euro, astfel încât, în momentul în care această unitate medicală va intra oficial în administrarea Consiliului Județean, să putem depune proiectul pe noul buget al Uniunii Europene, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, despre încă o reușită a echipei manageriale din subordinea sa.

 Și Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galați va beneficia, tot în cadrul acestui proiect de gestionare a crizei sanitare Covid-19, de investiții cu fonduri europene de aproape 18 milioane de lei. Cea mai mare parte din această suma va fi investită în achiziționarea de noi echipamente medicale, inclusiv a unor dotări pentru viitoarea secție modulară de terapie intensivă pentru care avem depus deja la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene un proiect cu fonduri europene de peste 10,6 milioane de lei.

Banii de investiții provin din fonduri europene, pe baza proiectelor depuse prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, în cadrul axei de creștere a capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19. 

Adulții în vârstă care participă la o varietate de activități diferite își pot reduce riscul de a dezvolta demență, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Simon Fraser. Descoperirile, publicate în revista Aging, arată că efectele angajării într-o combinație de activități au crescut odată cu vârsta și au avut mai mult impact decât factorii istorici, cum ar fi nivelul de educație sau memoria de bază.

Cercetătorii au creat un model de învățare automată pentru a analiza impactul activităților asupra memoriei. Activitățile au variat de la hobby-uri precum copt sau gătit, citit, joc de cărți și jocuri până la mersul pe jos timp de 20 de minute sau socializarea cu familia și prietenii prin scrisori, e-mail, apeluri telefonice sau vizite în persoană.
„Rezultatele studiului nostru arată că riscul de a dezvolta demență poate fi redus printr-o combinație de activități zilnice active - lucruri precum folosirea unui computer și jocuri de cuvinte”, spune coautorul studiului Sylvain Moreno, director științific al Digital Health Circle.
„Oamenii de știință credeau că genetica este principalul factor care influențează sănătatea cognitivă, dar descoperirile noastre arată invers. Odată cu vârsta, alegerea activităților zilnice este mai importantă decât genetica sau abilitățile cognitive actuale”, adaugă Moreno.

Păducelul este o plantă „minune” care este recomandată de medici datorită beneficiilor sale extraordinare asupra organismului nostru, dar în special pentru efectele sale pozitive asupra inimii.

Păducelul ajută în lupta cu bolile de inimă precum insuficienţa cardiacă congestivă, dar reduce şi durerile în piept şi reglează bătăile neregulate ale inimii. De foarte mult timp, păducelul este folosit pentru tratarea hipertensiunii arteriale, reducerea colesterolului ridicat sau pentru ateroscleroză, această plantă ajutând şi la refacerea organismului după atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale, printre multe alte beneficii.   De asemenea, păducelul reduce colesterolul ridicat datorită capacităţii sale de a ajuta ficatul în descompunerea grăsimilor.

Totodată, potrivit studiilor din Europa, produsele pe bază de păducel au efect tonic cardiac, hipotensiv, reglează şi stabilizeaza ritmul cardiac şi cresc fluxul sangvin la nivelul arterelor coronare, fiind indicate in special in afectiuni cardiovasculare: insuficienta cardiacă, tahicardie, tulburări de ritm cardiac, angină pectorala, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, afecţiuni cardiacice cu substrat nervos.  

Paducelul este un bun diuretic şi este folosit în eliminarea pietrelor de la rinichi şi a pietrelor de la vezica biliara.   Păducelul are acţiune calmantă şi relaxantă asupra sistemului nervos, menţine şi susţine funcţiile mentale, fiind utilizat şi in stari de insomnie, anxietate, atacuri de panică, iritabilitate şi oboseală. Este indicat şi în tratarea simptomelor specifice menopauzei precum bufeuri, nervozitate, palpitaţii.

Dosarul Electronic de Sănătate (DES), instrument informatic ce conține istoricul medical pe baza documentelor emise de medici, a redevenit funcțional, anunța Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din 25 noiembrie, noua versiune a Dosarului Electronic de Sănătate a funcționat în regim de testare, în condiții de maximă siguranță a datelor, cu respectarea confidențialității informațiilor medicale pe care le cuprinde, iar din 15 decembrie, DES are toate funcționalitățile testate și disponibile online.

Titularul are controlul absolut asupra accesului la propriul dosar și poate vedea oricând cine și de unde a accesat datele sale medicale cuprinse în DES, arată Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Până în prezent au fost constituite peste 13,3 milioane de dosare electronice de sănătate, la care au contribuit cu informații 27.219 medici din 12.261 instituții medicale conectate la sistem.

Producătorii de medicamente din România avertizează, joi, că producţia este pusă în pericol de creşterea astronomică a preţurilor la energie electrică şi gaze, mai ales în condiţiile în care sute de medicamente sunt vândute sub preţul de producţie. Tarifele la aceste medicamente nu pot fi crescute, pentru că ar afecta accesul la tratament a sute de mii de pacienţi, iar Ministerul Energiei nu a luat măsuri pentru acest domeniu.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) - care reuneşte cele mai importante 19 fabrici de medicamente din ţară – atrage atenţia că scumpirea exagerată a preţului la electricitate care s-a triplat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi creşterea de cel puţin 6 ori a preţului la gazele naturale pun o presiune uriaşă pe costurile de fabricaţie ale producătorilor de medicamente din ţară.

Astfel, reculul preţurilor la energie şi gaze generează rentabilitate negativă pentru sute de medicamente fabricate în România, ale căror preţuri nu pot fi crescute pentru că ar afecta accesul la tratament a sute de mii de pacienţi, mulţi dintre aceştia cu posibilităţi financiare reduse.

Cauzele a peste jumătate dintre decese sunt comportamentele riscante în materie de sănătate, precum fumatul, alimentația nesănătoasă, lipsa de activitate și alcoolul, arată raportul privind Starea Sănătăţii în Uniunea Europeană, publicat luni, 13 decembrie 2021.

Între 2000 şi 2019, speranţa de viaţă la naştere în țara noastră a crescut cu peste patru ani, dar a scăzut cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei COVID-19 şi rămâne printre cele mai scăzute din UE.

Românii raportează rate relativ ridicate de fumat, de alimentaţie nesănătoasă, de consum de alcool şi de activitate fizică redusă. Ratele supraponderalităţii, obezităţii şi fumatului în rândul adolescenţilor sunt, de asemenea, ridicate şi au crescut continuu în ultimele două decenii.

Potrivit cercetătorilor Clinicii Universitare din Mainz, aproximativ 40% dintre persoanele care au trecut prin COVID-19 suferă de sechele care durează peste şase luni.

Pacienţii cu formă gravă nu sunt neapărat cei care dezvoltă astfel de simptome, cei afectaţi putând fi chiar persoanele asimptomatice sau cei care au trecut relativ uşor prin boală.
În 35% din cazurile studiate, cei afectaţi nici măcar nu ştiau că au avut COVID-19 până când au fost supuşi unui test de anticorpi, după cum au precizat într-un comunicat cercetătorii care au realizat acest studiu.

Studiul universităţii germane, publicat luni, doreşte să facă lumină asupra aşa-numitului sindrom de COVID persistent sau "long covid", potrivit EFE.

• 1. Fumatul este unul dintre principalii factorii de risc în cancerul pulmonar și atrage după sine o problema gravă oriunde în lume. În momentul diagnosticului, în jur de trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar se află în stadii avansate și metastatice când nu se mai poate face un tratament curativ care să vindece boală, ci doar un tratament paliativ care să îmbunătățească viață.

• 2. Trei sferturi dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt fumători. Ei consideră normal să tușească și să expectoreze, astfel că nu merg la control și trec 20-30 de ani până când sesizează anumite simptome îngrijorătoare.

• 3. Primul simptom îngrijorător care apare este oboseala, o toleranță scăzută la efort, dar și acesta poate fi pus uneori pe seama faptului că îmbătrânesc, amânându-se din nou vizită la medic. Și vor veni la medic numai când lucrurile sunt foarte dramatice.

• 4. Majoritatea pacienților ajung la medic numai când lucrurile sunt foarte grave: dacă scuipă sânge. Însă, trebuie să știm că numai o cincime din cei care fac cancer pulmonar vor prezenta acest simptom.

• 5. Alte simptome care îngrijorează: tusea persistentă și chinuitoare, scădere în greutate fără intenție, scăderea poftei de mâncare, dureri în piept, nu mai poate înghiți sau ragușește. Atunci deja tumora respectivă a invadat în organe vecine, deci boala este deja depășită.

• 6. Diagnosticare propriu-zisă se face prin bronhoscopie, o investigație relativ simplă care nu doare, nu te lasă fără aer și ajută la stabilirea unui diagnostic corect.

• 7. În pofida avansului semnificativ al medicinei din ultimii 10 ani, cancerul pulmonar rămâne în continuare unul dintre cancerele cel mai dificil de tratat, provocând și cele mai multe decese în rândul bolilor oncologice.